Omul de afaceri atenţionează  că guvernanții au decis să meargă pe calea cea mai convenabilă  pentru făptașii și complicii la frauda bancară.
„Deci ne vine nota de plată! Parlamentul urmează să aprobe în regim de urgență, la cerința Guvernului, un proiect de lege cu «soluția» rambursării miliardului furat. 13,5 miliarde de lei se transformă în 25 de miliarde, care vor fi plătite în următorii 25 de ani!

Cine va plăti? Bugetul și implicit fiecare cetățean al acestei țări. Mi se pare o soluție profund nedreaptă: unii fură, alții plătesc… Deși poate că merităm să fim pedepsiți că i-am votat. Copiii noștri – cu datorii, «Șor &Co» cu sute de milioane în conturi, avioane, aeroporturi, case la Geneva, posturi TV și fete de Hollywood”, a comentat Sturza, citat de MBC.
sursa: mbc.md

Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a constat că şedinţa specială nu poate avea loc din lipsă de cvorum, iar potrivit jurisprudenţei în situaţia în care există boicotare sau lipsă de cvorum tentativa de învestire a Guvernului se consideră eşuată.

Potrivit legislaţiei, preşedintele ţării urmează să lanseze consultările pentru a desemna un alt candidat la funcţia de premier.

sura: europalibera.org

Lista membrilor Cabinetului de Miniştri propusă de către premierul desemnat spre învestire este următoarea:
Ion Sturza – prim-ministru;
Victor Chirilă – prim viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe şi integrării europene;
Ion Stavilă – vicepremier pentru reintegrare;
Dona Şcola – viceprim-ministru, ministru al muncii, protecţiei sociale şi familiei; Ion Munteanu – ministru al finanţelor;
Marin Ciobanu – ministru al economiei;
Stanislav Pavlovschi – ministru al justiţiei;
Alexandru Stoianoglo – ministru al afacerilor interne;
Viorel Cibotaru – ministru al apărării;
Svetlana Dogotaru – ministru al dezvoltării regionale şi construcţiilor;
Alexandru Slusari – ministru al agriculturii şi industriei alimentare;
Oleg Tofilat – ministru al transporturilor şi infrastructurii drumurilor;
Andrei Ursache – ministru al mediului;
Loretta Handrabura – ministru al educaţiei;
Veaceslav Reabcinschii – ministru al culturii;
Ala Nemerenco – ministru al sănătăţii;
Dumitru Alaiba – ministru al tineretului şi sportului;
Alexandru Machedon – ministru al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

Programul de Guvernare 2016-2018 prevede că se va munci intens pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi de a îmbunătăţi climatul investiţional, se vor depune eforturi pentru a promova inovaţiile, cercetarea şi dezvoltarea tehnologică. De asemenea, Guvernul Sturza îşi propune să asigure transparentizarea şi consolidarea sectorului financiar-bancar, protecţia concurenţei, şi eliminarea monopolurilor din economia naţională, să dezvolte politici fiscale, administrare fiscală şi vamală eficientă. Totodată, se doreşte dezvoltarea agriculturii moderne, o dezvoltare regională echilibrată, asigurarea securităţii şi eficienţei energetice etc.

Programul de activitate al Guvernului are ca obiectiv principal creşterea bunăstării, siguranţei şi calităţii vieţii cetăţenilor, în special, prin dezvoltarea economiei şi facilitarea creării locurilor de muncă bine plătite, eradicarea corupţiei şi garantarea supremaţiei legii, asigurarea securităţii personale, fortificarea capacităţii de apărare a ţării, prestarea serviciilor publice accesibile şi cost-eficiente, asigurarea protecţiei sociale pentru grupurile vulnerabile ale populaţiei.

Lilia Caraşciuc, directoarea executivă a Transparency International Moldova, a declarat la deschiderea evenimentului de semnare că în ultimii ani s-a observat cum încrederea în conducerea ţării a scăzut în continuu şi atunci, când Ion Sturza a propus semnarea unei declaraţii de integritate, societatea civilă s-a implicat şi a creat un grup de lucru care a şi elaborat proiectului acestei declaraţii.

Potrivit Liliei Caraşciuc, în declaraţie se prevede că viitorul ministru nu este şi nu a fost implicat în comiterea de infracţiuni, evaziune fiscală, acte conexe corupţiei sau fapte de comportament corupţional. La fel, că nu a fost condamnat şi nu exista dosare care îl vizează trimise în judecată pentru astfel de fapte. De asemenea, candidaţii la funcţiile de miniştri au declarat că nu sunt şi nu au fost implicaţi în obţinerea unor avantaje (ne)patrimoniale nejustificate şi nici în cazuri de conflict de interese, nu au încălcat legislaţia electorală în perioada alegerilor precedente.

Ion Sturza, premierul desemnat, a menţionat, înainte de procesul de semnare, că îşi doreşte un Guvern care ar fi expresia voinţei poporului. Doar că Republica Moldova astăzi nu se află într-un moment fericit de înflorire a democraţiei, ci într-o profundă criză, în primul rând, morală şi numai după aceea politică, economică etc. Criteriile pe care candidatul la funcţia de prim-ministru le-ar pune la baza oricărui Guvern – candidaţii să fie patrioţi, oameni integri şi profesionişti. „Aceste criterii au fost puse la baza consultărilor mele cu partidele politice şi cu societatea civilă atunci, când am primit mandatul de a crea un Guvern. Prima intenţie a fost de a crea un Guvern apolitic, dar am recurs la formula de „Guvern tehnocrat”, a spus premierul desemnat.

Petru Macovei, preşedintele Asociaţiei Presei Independente (API), şi membru al grupului de lucru care a elaborat declaraţia de integritate, a spus că oamenii îşi doresc ca astfel de declaraţii să fie semnate de către funcţionarii de toate nivelurile, deoarece ei gestionează banii publici. Societeta civilă va scana aceste declaraţii şi le va publica, şi va fi primul critic atunci, când membrii cabinetului Sturza vor încălca principiile sub care au semnat.

Ion Sturza va merge luni, 4 ianuarie, în faţa deputaţilor, pentru a prezenta Programul de Guvernare şi echipa cu care vrea să-l implementeze. Pentru a fi învestit în funcţie, sunt necesare minimum 51 de voturi din totalul de 101.

COMBATEREA CORUPȚIEI
A. Politici anticorupție, independența și eficiența instituțiilor
1.Consolidarea sistemului instituțional anticorupție prin excluderea conflictelor
de competențe oferirea competențelor necesare și fortificarea capacităților instituțiilor
responsabile de prevederea și combaterea corupției.
2.Implementarea recomandărilor misiunii de experți ai Uniunii Europene pentru
fortificarea mecanismelor anticorupție și combaterea corupției.
3. Delimitarea clară a atribuțiilor de combatere a cazurilor de mare corupție.
Consolidarea Procuraturii Anticorupție în calitate de organ cu competență exclusivă
de investigare a cauzelor de mare corupție, inclusiv prin mărirea numărului de
procurori și personal care asistă procurorii anticorupție și instituirea unor relații
strânse între Procuratura Anticorupție și Direcția Naționale Anticorupție (DNA) din
România.
4. Revizuirea legislației în vederea înlăturării impedimentelor formale pentru
investigarea cu succes a actelor de corupție, în baza expertizei Consiliului Europei.
Adoptarea în mod prioritar a proiectelor pentru reorganizarea sistemului național de
integritate (proiectele cu privire la Centrul Național de Integritate și cu privire la
declararea averii și a intereselor personale) în conformitate cu cele mai bune practici
europene;
5. Înăsprirea sancțiunilor pentru corupție și crimele conexe și aplicarea uniformă
a acestora;
6. Alocarea resurselor necesare pentru reorganizarea cât mai curând posibilă a
Comisiei Naționale de Integritate în Centrul Național de Integritate;
7. Adoptarea cadrului legal și instituțional pentru recuperarea bunurilor produse
din infracțiuni și a altor bunuri legate de infracțiuni;
8. Îmbunătățirea și respectarea strictă a codurilor de etică de către exponenții
statului;
9. Extinderea serviciilor publice prestate prin sistemul electronic național;
10. Evaluarea implementării Strategiei naționale anticorupție pe anii 2011-
2015 și adoptarea noii Strategii anticorupție în baza prevederilor prezentului Program.

B. Combaterea corupției politice
1. Revizuirea cadrului legal cu privire la finanțarea partidelor politice și a
campaniilor electorale, în baza consultării cu experții europeni și societatea civilă,
inclusiv prin reducerea drastică a cotei maxime de contribuție per persoană.
2. Crearea unui mecanism de implementare uniformă a formulei de stabilire a
plafonului mijloacelor financiare ce pot fi virate în fondul electoral al concurentului
electoral, precum și instituirea răspunderii juridice pentru nedeclararea sau depășirea
cheltuielilor de plafon.
3. Adoptarea de către organele competente pentru instituțiile specializate (fisc,
organe de drept etc.) a normelor metodologice referitoare la modul și procedurile de
verificare a rapoartelor privind veniturile și cheltuielile partidelor politice, inclusiv în
perioada campaniei electorale, de reflectare și raportare a cheltuielilor.
4. Dezvoltarea normelor metodologice și instruirea organelor de urmărire penală
în vederea examinării uniforme și sub toate aspectele a cazurilor de corupere
electorală.
C. Combaterea corupției în organele de drept
1. Verificarea prioritară și minuțioasă a veniturilor, proprietăților și intereselor
tuturor judecătorilor și procurorilor, cu concedierea celor care nu pot justifica
veniturile și proprietățile;
2.Clarificarea cadrului legal pentru limitarea marjei de discreție a angajaților
organelor de drept și de control, în scopul prevenirii corupției și asigurării
previzibilității legii.
3.Implementarea mecanismului de rotație în ocuparea funcțiilor manageriale din
sistemul judiciar și procuratură, precum și a altor măsuri menite să prevină crearea
relațiilor corporatiste în interiorul sistemului judiciar și în procuratură.
4. Asigurarea funcționalității depline a sistemelor de repartizare aleatorie a
dosarelor în instanțele judecătorești și de înregistrare audio a ședințelor de judecată,
precum și introducerea sistemului de repartizarea aleatorie a cauzelor în procuratură
5. Verificarea de către organele competente a legalității provenienței averilor
judecătorilor și procurorilor, cu confiscarea acestora în cazuri în care legalitatea
provenienței averilor nu poate fi demonstrată.
6. Dezvoltarea normelor metodologice specifice actorilor din sectorul justiției cu
privire la denunțarea eficientă a faptelor de corupție.
D. Combaterea îmbogățirii ilicite și confiscarea produselor infracțiunilor de
corupție și conexe
1. Implementarea eficientă a legislației cu privire la îmbogățirea ilicită,
confiscarea specială și confiscarea extinsă a bunurilor provenite din infracțiuni de
corupție și conexe acestora, precum și crearea mecanismului de confiscare civilă.
2. Crearea cadrului legislativ necesar pentru organizarea activității de investigare
financiară, depistare, urmărire și conservare a bunurilor provenite din infracțiuni
pentru asigurarea confiscării acestora, inclusiv pentru recuperarea prejudiciului
cauzat prin infracțiuni, în special prin infracțiuni de corupție și conexe.
3. Crearea unei structuri cu competențe de identificare, recuperare și administrare
a bunurilor provenite din activități infracționale și aflate pe teritoriul Republicii
Moldova sau peste hotarele ei.
4. Instruirea judecătorilor, a procurorilor și a ofițerilor anticorupție, în vederea
aplicării corecte și uniforme a prevederilor referitoare la îmbogățirea ilicită,
confiscarea produselor infracțiunilor de corupție și conexe și repararea prejudiciului
cauzat prin aceste infracțiuni.
E. Combaterea fraudării utilizării fondurilor externe
1. Semnarea acordurilor bilaterale de colaborare între Centrul Național
Anticorupție și Procuratură, pe de o parte, și Oficiul European Antifraudă (OLAF),
pe de altă parte.
2. Dezvoltarea cadrului național de incriminare a utilizării contrar destinației, în
situație de conflict de interese și a delapidării fondurilor europene și internaționale, în
conformitate cu prevederile Convenției privind protejarea intereselor financiare ale
Comunităților Europene din 1995 și altor convenții internaționale în materie, potrivit
cerințelor Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
3. Investigarea și tragerea la răspundere penală a vinovaților pentru utilizarea
neconformă a fondurilor oferite Republicii Moldova din asistență externă, în
conformitate cu prevederile Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și altor
convenții internaționale în materie.
F. Controlul averilor, intereselor personale și al conflictelor de interese
1. Adoptarea în mod prioritar a proiectelor pentru reorganizarea sistemului
național de integritate (proiectele cu privire la Centrul Național de Integritate și cu
privire la declararea averii și a intereselor personale) în conformitate cu cele mai bune
practici europene;
2.Înlăturarea neconcordanţelor din cadrul național de reglementare a cadourilor,
a conflictelor de interese, a restricțiilor și incompatibilităților pentru diferite categorii
de agenți publici, precum și asigurarea implementării lui.
3. Perfecționarea mecanismului de declarare a veniturilor și proprietăților, a
intereselor și conflictelor de interese, excluderea fenomenului de deținere a bunurilor
prin intermediul persoanelor interpuse, introducerea mecanismului confiscării civile.
4. Dezvoltarea mecanismului de verificare a provenienței averilor persoanelor cu
funcții de demnitate publică și întreprinderea măsurilor corespunzătoare față de cei
care nu își pot justifica proprietățile.
G. Integritatea instituțională și servicii publice pe platforme electronice
1. Clarificarea cadrului legal privind asigurarea integrității în sectorul public,
ajustarea prevederilor legii privind testarea integrității profesionale la principiile de
constituționalitate, precum și ajustarea cadrului legislativ în vigoare ce reglementează
activitatea diferitor categorii de agenți publici la noile prevederi referitoare la
cerințele minime de integritate în sectorul public.
2. Adoptarea unei legi privind protecția avertizorilor de integritate, în
conformitate cu cele mai bune practici și recomandări ale Consiliului Europei.
3. Dezvoltarea codurilor deontologice și asigurarea mecanismelor instituționale
viabile de respectare a normelor de etică profesională în sectorul public.
4. Instruirea agenților publici în vederea respectării cerințelor de integritate
profesională în sectorul public și desfășurarea campaniilor de informare a populației
cu privire la riscurile la care se expun în cazul coruperii agenților publici, al oferirii
ilegale a cadourilor și al exercitării influențelor necorespunzătoare asupra lor.

1. Prim ministru – Ion Sturza

2. Viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene – Victor Chirilă

3. Ministrul Afacerilor Interne – Alexandru Stoianoglu

4. Ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor – Oleg Tofilat

5. Viceprim-ministru, ministru al Economiei – Marin Ciobanu

6. Ministrul Educației – Loretta Handrabura

7. Ministrul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor – Alexandru Machedon

8. Ministrul Tineretului și Sportului – Dumitru Alaiba

9. Ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei – Dona Scola

10. Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare – Alexandr Slușari

11. Ministrul Justiției – Stanislav Pavlovschi

Nu cunoaștem cine sunt candidații pentru funcțiile de viceprim-ministru pentru reintegrare, ministrul Finanțelor, ministrul Apărării, ministrul Mediului, ministrul Culturii, ministrul Sănătății, ministrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor în guvernul Sturza.

sursa: europalibera.org

sursa: agora.md

sursa: europalibera.org

Subiectul a fost discutat în cadrul întrevederii lui Sturza cu reprezentanții Confederației Naționale a Patronatelor.
„Eu aș rupe cu dinții să aduc miliardul înapoi în țară. Și ar fi scopul vieții mele să pun cătușele și să bag în beci sute de oameni care au participat la acest jaf, și nu numai în noiembrie 2014, dar pe parcursul anilor. Unii băieți deștepți, care azi îmi dau lecții de moralitate, au participat pe parcursul anilor la acest jaf. Gaura aceasta s-a făcut în proporție de o treime istoric. Noi îi știm pe cei care au participat. Ei sunt cei care au jefuit și alte sectoare ale economii și azi stau bine mersi și în Parlament și în altă parte”, a menționat Sturza.

Mai mult, candidatul desemnat la funcția de premier susține că cetățenii n-ar trebui să aibă mari speranțe în privința recuperării banilor și asta pentru că s-a pierdut mult timp pentru „a mușamaliza crima”.

„Am pierdut foarte mult timp ca activele care au mai rămas să fie dispersate. Un lucru simplu trebuia de făcut: de pus câțiva oameni în beci și să scrie nu în clădirea sindicatelor donosuri, dar în beci, nu în confort: cu secretară și cafea, dar la Penitenciarl nr.13”, a punctat acesta.

sursa: unimedia.info

Despre interdicţia de a-şi trage automobilul  la  parcarea Aeroportului, Sturza a scris într-un PS la mesajul principal:

„P. S. Ieri am întâlnit copiii la Aeroport și… opa! nu mi s-a permis accesul cu mașina în parcare, cică, e prea grea (una simplă de teren) și că în parcarea lui Shor au apărut fisuri. Au fost cheltuite 8(!) milioane EURO! Și dă fisuri!?!”

Vezi şi Aeroportul off-SHOR via Rusia 

„Cu această ocazie am aflat şi eu că sunt sindicate în Republica Moldova şi nu este doar o filială a domnului Shor. N-am probleme, mă întâlnesc cu cei care mă vor. Domnul Buzu, îmi pare că-i spune, cel care a devalizat tot patrimoniul şi cel care l-a transferat în interesele de business ale domnului Şor nici nu e un partener de discuţii pentru mine. Asta le-am spus-o eu şi în 99: sindicatele care au moştenit avere de miliarde şi care astăzi au rămas cu curul gol, scuzaţi-mă cu fundul gol, şi mai mult ca atât au fost instrumente de manipulare relativ uşoare ale unor persoane obscure care au prăduit ţara, atunci aceste sindicate pentru mine nu prezintă niciun interes”, a declarat Sturza.

Amintim că Comitetul Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a refuzat să aibă discuţii cu premierul desemnat Ion Sturza. În acest context, comitetul nu va participa la discuţiile privind programul de guvernare. Decizia a fost luată astăzi în cadrul unei şedinţe a Comitetului Confederal al CNSM.

sursa: jurnal.md

Muravschi scrie că drept motiv pentru demiterea guvernului condus de Ion Sturza a fost acuzaţia că Executivul nu s-a pregătit bine pentru iarnă. În realitate, susţine fostul vice-primministru, depozitele de cărbuni şi păcura erau mai mult decât suficiente, iar datoria pentru gazele naturale livrate de Gazprom s-a redus considerabil.

Alexandr Muravschi vorbeşte despre faptul că a doua zi după demiterea Guvernului, a fost sunat de preşedintele de atunci, C hiril Lucinschi şi asigurat că, deşi Guvernul a fost demis, el personal îşi va păstra funcţia. Murasvschi l-ar fi întrebat pe Lucinschi cum se poate întâmpla ca el, ca  persoană direct responsabilă de pregătirea pentru iarnă  să rămână în funcție, la care președintele ar fi răspuns: „Nu lua în serios aceste jocuri politice”.

În mesajul de pe Facebook, fostul viceprim-ministru  spune că a refuzat propunerea  şi că  povesteşte  despre toate acestea în premieră.

Cabinetul de miniştri, condus de Ion Sturza, a fost demis pe 9 noiembrie 1999. Dacă rămânea în funcţie, Sturza, care pe vremea guvernării sale a realizat o serie de reforme importante, urma să plece peste o lună la Summitul UE de la Helsinki, pentru semnarea Acordului de preaderare a R. Moldova la UE. Guvernul Sturza a fost demis cu 16 ani în urmă cu votul  deputaţilor comuniști, creștin-democrați și celor „independenți”.