Preşedintele Asociaţiei Expert Forum de la Bucureşti, Sorin Ioniță, a declarat în cadrul emisiunii „Orizont european” de la TVR că: „În Letonia a fost penalizată o bancă, şi chiar şi o persoană a fost sancţionată într-un proces judiciar din cauza acestui furt al miliardului din Moldova.

În schimb, în Moldova nu s-a întâmplat nimic. Această chestiune este îngropată într-o mare de vorbe. Sunt oameni care au participat într-un mod foarte activ, cum ar fi primarul de Orhei, Ilan Șor. El chiar e denunţător. Este halicinant ce se întâmplă. Bine eşti denunţător, dar tu în continuare eşti primar şi gestionezi bani publici?”.

Amintim că în octombrie trecut, Ilan Șor a depus un autodenunț în care spune că i-a oferit în calitate de mită fostului premier Vlad Filat bunuri, servicii și bani în valoare de cca 250 de milioane de dolari. Potrivit autodenunţului pe care l-a scris, Ilan  Șor a oferit ultima sumă de 20 de milioane de lei, în calitate de mită, la începutul toamnei trecute,  atunci când ocupa deja  funcția de primar al orașului Orhei.
Procurorii moldoveni spun că primarul de Orhei a scăpat de răspundere penală în acest caz anume pentru că a făcut autodenunțul.

Într-un alt dosar răsunător,  al  devalizării sistemului bancar moldovenesc , Ilan Șor se declară nevinovat. Dosarul în care procurorii îl învinuiesc de neglijenţă în serviciu durează deja de un an. 

Europa Liberă: Să vorbim despre importanța acestei vizite pe care proaspătul premier de la Chișinău, Pavel Filip, a efectuat-o la București. A venit cu mâna întinsă șeful cabinetului de miniștri moldovean?

Sorin Ioniță: „Nu așa se pune problema. Era o temă restantă, aceasta cu împrumutul României, pentru că se discutase mult de ea înainte și chiar președintele Iohannis a spus că reluăm discuțiile, atunci când Moldova va avea un guvern. Moldova are un guvern, tehnic vorbind, stabilitate nu prea este, cum se ceruse, dar e normal să vii să discuți, având în vedere că nu ai foarte multe soluții, ca guvern moldovean. Și România are și ea o datorie să își limpezească poziția: împrumuți, nu împrumuți, ce faci. Deci, cred că ideea a fost corectă și e foarte devreme, nu știm exact ce au discutat ei în detaliu, dar se cam conturează un răspuns din partea României și sperăm ca de această dată în fine să fie cel corect.”

Europa Liberă: Poziția dumneavoastră este ca România să dea acești bani Republicii Moldova pentru că nu ar servi nimănui intrarea Republicii Moldova în totală criză financiară și haos social?

Sorin Ioniță: „Cred că e poziția tuturor oamenilor informați din România care au un minim de informații despre Moldova. Și cred că nimeni nu vrea să vadă destabilizare și haos. Și știm că situația bugetului în Moldova este destul de proastă și cred că nu e altă soluție, decât să se dea, poate nu tot, dar o primă tranșă.”

Europa Liberă: Acest credit trebuie condiționat? Dumneavoastră, altădată, ziceați că trebuie puse niște condiții dure.

​Sorin Ioniță: „Aceasta trebuie să fie marea noutate acum. Și sperăm că s-au discutat lucruri de genul acesta pentru că de multe ori nu au fost condiții, iar altădată s-a discutat despre condiții așa generale, la timpul viitor, pe termen lung, că vom face noi nu știu ce investiții pe acolo, iar acelea nu prea s-au materializat, deci, lucrurile acestea au mers foarte încet. Or, acum realitatea de la Chișinău este o criză, sunt oameni în stradă, e o problemă care trebuie rezolvată în termeni de zile, nu de ani și investiții, și nu știu ce. Și există un ultimatum până la urmă, dat de o parte mai radicală a opoziției din stradă, care a pus un ultimatum în termeni de zile, dacă nu mă înșel, chiar mâine.”

Europa Liberă: Așa e.

Sorin Ioniță: „Situația trebuie detensionată. Nimeni nu înțelege de ce guvernul moldovean se poartă cum se poartă, de ce ei nu au făcut un minim de efort, ca să întindă o mână.”

Europa Liberă: Dar ce trebuia să facă guvernarea de la Chișinău, ca să detensioneze situația?

Sorin Ioniță: „Realmente ar trebui să îi forțeze cineva. Iar în momentul de față numai ambasadele occidentale și România ar trebui să facă acest lucru, poate chiar să medieze. Eu aș vedea așa rolul României: de a media între acest guvern și partea mai chibzuită a străzii și a pieței, pentru ca să pornească discuția pe o serie de probleme și pe reforme foarte rapide care trebuiau făcute cu ani în urmă. Despre aceasta ar trebui să discute acum. Iar guvernul ar trebui să se așeze realmente la masă la nivel înalt, trebuie să vină primul ministru și miniștrii de resort, să cheme oameni, lideri ai străzii și ai societății civile, lideri credibili, și care există de ani de zile, care se știe că sunt oameni onești și care se știe că nu au o agendă ascunsă și nu au o agendă politică pe termen scurt și cu ei să discute. Ce anume să discute? Sunt niște puncte foarte clare, în suspensie, și chiar sunt probleme care se pot rezolva repede. Nu trebuie să aștepți luni de zile. Dar guvernul trebuie să dea această dovadă de bunăvoință și de transparență, și de onestitate, fără ipocrizie. Vii, discuți, și ce agreezi, pui în practică, și într-o săptămână vii cu rezultate.”

Europa Liberă: Dar spuneți trei-patru probleme pe care trebuie să le agreeze guvernarea, ca să împace și strada, și partidele din Parlament care au creat majoritatea confortabilă?

Sorin Ioniță: „Sunt două teme mari: justiția și problema cu sistemul bancar și Banca Națională a Moldovei. Pe justiție, există o lege în Parlament, a Procuraturii, care incorporează niște reforme destul de substanțiale. Acea lege trebuie aprobată, se poate aproba. Au majoritate, nu au nicio problemă, într-o săptămână o pot trece, noua legea a Procuraturii care demontează rămășițele sovietice din Procuratura moldovenească și îi face pe procurori să fie ce trebuie să fie – magistrați într-un stat de drept, fără alte funcții de șantaj și de verificare administrativă. Acestea sunt niște aberații care există de ani de zile. Doi, sistemul CNI-CNA. E clar că nu funcționează, vede toată lumea cu ochiul liber. E clar că a fost construit prost. E clar că trebuie să faci acolo niște reforme. Aici le-am putea da o lună, să zicem. Deși și acolo e destul de limpede. Și dacă vor să legifereze, o pot face repede. Sistemul bancar – trebuie mâine să treacă o lege, ca să limiteze fluxurile de bancă prin firme offshore. Acum, fiindcă toată lumea se vaită în piață de miliardul furat, acum un an și ceva, dar cine îți garantează ție că nu se întâmplă acum? Deci, sunt oameni suficient de duși cu capul în Moldova care acum încearcă să funcționeze în continuare ce a mai rămas în picioare din sistemul bancar, deci, trebuie să închidem aceste portițe, nu s-a făcut nimic pe partea legislativă. Fugim să îi prindem pe aceia din urmă, dar noi nu închidem portițele astăzi. Și aceasta se poate legifera într-o săptămână. Gata cu offshore-urile. Va fi un regim dur, dar trebuie făcut ceva. Și, finalmente, trebuie pusă o conducere credibilă la Banca Națională a Moldovei. Cum faci aceasta?”

Europa Liberă: A promis spicherul că va propune o candidatură pentru funcția de guvernator al Băncii Naționale.

Sorin Ioniță: „Bine, să o propună, dar e bine să fie un comitet de selecţie, în care să participe experţi străini şi anume oameni din sistemul bancar european, din băncile centrale, oameni chemaţi ca să ajute cu această selecţie. Unul poate fi Isărescu, guvernatorul băncii centrale a României sau, fără el, chemaţi pe cel al Franţei, al Germaniei şi nişte oameni din  Banca Centrală Europeană, pentru credibilitate. Ştiţi cum se face head hunting la marile firme? Faci un comitet de selecţie. Eu sunt convins că oamenii aceştia dacă îi sună domnul premier Filip astăzi vor accepta să dea o mână de ajutor. Şi aşa se selectează noul leadership al Băncii Naţionale a Moldovei, fără numiri directe, pentru că nu sunt credibile, nici guvernul. Aceasta trebuie negociat cu acei lideri din stradă şi ai societăţii civile, aceasta trebuie să deschidă mâine, să deschidă uşa domnul premier Filip şi să-i cheme, să aibă aceste propuneri pe masă: „Hai să vedem cum facem”. Şi atunci cred că multă tensiune din stradă se va disipa, pentru că sunt foarte mulţi oameni care nu vor neapărat o agendă politică, nu vor neapărat alegeri mâine, îşi dau şi ei seama că este complicat, că s-ar putea să nu iasă cum trebuie. Dar o mare parte din enervare la adresa guvernului ar scădea, dacă ar vedea aceşti paşi oneşti făcuţi de guvern. Dacă ei vor continua să stea închişi acolo în citadelă, zăvorâţi, să nu vorbească cu nimeni, să spere că vor putea guverna ţara, cu o tranşă de bani româneşti, să zicem, nu se va întâmpla.”

Europa Liberă: Dar când credeţi că ajung aceste 60 de milioane de euro la Chişinău, pe care le-a promis guvernul de la Bucureşti?

Sorin Ioniță: „Nu ştiu dacă le vor primi. Premierul Cioloş a vorbit de  condiţii, nu a specificat care sunt acelea, dar ce am spus adineauri a preluat şi premierul Cioloş ca principiu şi înţeleg că a spus-o şi preşedintele Iohannis: „Vă dăm bani, dar condiţionalităţi”. Și înţeleg că nu s-au făcut publice precizările, or fi discutat în privat anumite condiţionalităţi, nu le ştim acum la câteva ore după. Propunerile noastre acestea ar fi.”

Europa Liberă: În timp real când ar putea ajunge aceşti bani promişi de către Bucureşti Chişinăului?

Sorin Ioniță: „Aceşti bani nici nu trebuie să ajungă în timp real decât după ce premierul Filip deschide aceste discuţii, cheamă liderii responsabili din stradă la discuţii, lărgeşte cadrul guvernării, semnează un memorandum cu aceşti oameni, face aceste reforme şi despre bani discutăm săptămâna viitoare, după ce trec primele legi, de exemplu noua lege a Procuraturii şi după ce sună prin Europa ca să facă un comitet de selecţie pentru banca centrală. Până atunci nu discutăm de bani. Până atunci discutăm de bani în principiu. Ianuarie mai e un pic, este ok. Pentru luna februarie trebuie să vină nu promisiuni, ci cu lucruri îndeplinite guvernul. Discutăm despre bani, când are ceva îndeplinit.”

Europa Liberă: Întâmplător sau nu că tocmai astăzi la Bucureşti se află fosta şefă de la Educaţie, Maia Sandu, cea care poate fi văzută şi ea în mulţimea celor care protestează. E o coincidenţă a acestei vizite pe care o întreprinde în capitala României şi în acelaşi timp şi premierul Filip?

Sorin Ioniță: „Nu am idee, dar e o idee bună. Dacă a venit aşa, a vorbit destul de bine cu presa română, a fost destul de bine preluată. Și cred că a spus ce trebuie şi cum s-a poziţionat ca unul din potenţialii lideri chibzuiţi şi moderaţi în momentul de faţă. Şi eu cred că Moldova de aşa ceva are nevoie. Are nevoie de cineva care să unească această fractură, să închidă această fractură, care ameninţă deocamdată lumea politică. Dar tare ne temem să nu ajungă şi una cea socială. Pentru că ce se întâmplă? Mâine ticăie ceasul pentru un ultimatum, radicalii din stradă au dat un ultimatum: „Ori plecaţi toţi, vă daţi demisia şi facem alegeri poimâine, ori nu ştiu ce se întâmplă”. Că nu se ştie, nu au spus ce se va întâmpla. Aceasta nu este o poziţie pe care să poţi nici guverna, nici face opoziţie. Trebuie să fie ceva la mijloc şi trebuie să venim cu soluţii realiste. Doamna Maia Sandu s-a poziţionat bine, cred eu, şi la Chişinău şi la Bucureşti. La Chişinău pentru că a mers în stradă, a mers acolo în piaţă, dar nu s-a suit la tribună să cânte în corul partidelor pro-ruseşti. La Bucureşti pentru că a ştiut să spună ce trebuie. Mass-media a avut întâlniri cu oameni importanţi, în fine, şi cu fostul preşedinte Băsescu a avut o întrevedere azi. Deci, probabil încearcă să construiască vizibilitate şi influenţă. Foarte bine face.”

Europa Liberă: Făcând bilanţul acestei vizite pe care premierul Filip a efectuat-o la Bucureşti, putem spune că ea are conţinut, dar trebuie mai mult să se gândească la ce e de făcut cei din Republica Moldova? Aceasta lăsaţi să se înţeleagă?

Sorin Ioniță: „Eu nu ştiu la ce se aşteptau ei, dar cred că a venit cu mesajul care ne aşteptam noi toţi, şi noi în România, şi moldovenii care au cap pe umeri şi ştiu ce se întâmplă. Adică da, va fi un ajutor financiar, dar nu va mai fi ca dăţile trecute, adică întâi trebuie să ne arătaţi că puneţi ceva pe masă şi faceţi aceste reforme rapide, care se pot face într-o săptămână-două şi pe urmă vor veni şi banii. Nu are rost acum să mai vorbim că ce investiţii geniale vom face noi la anul, gazoductul. Toate acestea se vor face într-o etapă pe termen mediu şi lung, că nu se pot face în trei zile. Dar întâi trebuie să arate reformele în justiţie, în stat de drept şi la Banca Naţională. Chestiile acestea nu costă bani, le pot face săptămâna aceasta, astăzi este marţi, au tot timpul să legifereze, dacă se hotărăsc. De aceasta depind banii. Şi, din păcate, banii sunt pentru salarii pe luna februarie şi ar fi bine să se grăbească domnul premier Filip: vorbeşte cu şeful, se gândesc ce au de făcut şi pe urmă se hotărăsc şi trec la treabă.”

Europa Liberă: De ce sistemul este identificat cu numele domnului Plahotniuc?

Sorin Ioniță: „Pentru că aceasta este realitatea în momentul de faţă. Dacă toată lumea sau 90% din oamenii din Moldova spun treaba aceasta, nu ar fi toţi nebuni, înseamnă că chiar aşa este. Şi ştim că aşa este, pentru că e clar că domină Parlamentul, e clar că domină partidele care au format actuala coaliţie, e clar că domină sistemul de justiţie, sistemul de lege şi ordine. Lucrurile acestea se ştiu şi nu de ieri de azi, sunt de câţiva ani, lumea nu are aşa o impresie aiurea, ca să nu mai spun că domină mediul de afaceri, ceea ce este foarte grav. E un fel de stat paralel şi extrage, probabil face profituri pe seama micului mediu de afaceri din Republica Moldova într-un mod catastrofal. Toate aceste lucruri nu se pot remedia mâine şi dacă facem alegeri anticipate mâine, nu cred că chestia aceasta se termină. Pentru că nu ştiu câtă lume îşi pune speranţa că Usatîi şi Dodon vor să ajungă la putere ca să conducă ţara mai bine, transparent.”

Europa Liberă: Domnule Ioniță, se vede deznodământul crizei politice la Chișinău, din afara Republicii Moldova, odată cu nominalizarea unui candidat la funcția de premier, cea a domnului Pavel Filip?

Sorin Ioniță: „Nu cred sau, cel puțin, cine se uită din afară ar rămâne cu impresia, știți cum era bancul acela cu Ițic, care se duce la rabin și se plânge că e casa mică și atunci rabinul îi dă sfaturi să își bage înăuntru și vaca, și gâștele, și capra, pe rând, pe rând. Și era tot mai rău, tot mai rău. Și la urmă, îi spune rabinul: „Ian scoate-le, măi Ițic, afară!”. Și Ițic le scoate și zice: „Ia ce casă mare și bună, și încăpătoare!”.  Cam așa s-ar rezolva situația din Republica Moldova. Adică, după ce au stat două săptămâni în intensive negocieri: domnul Plahotniuc premier, acuma înțeleg că toată lumea trebuie să se bucure că nu e. Dar situația e tot aceea.”
Europa Liberă: De ce credeți că e aceeași situație?

Sorin Ioniță: „Este același partid și același om care conduce guvernul și țara, până la urmă, sau o mare parte din ea. Întrebările și cerințele străzii sunt tot nerezolvate, sunt tot acelea din toamnă. Miliardul tot nu s-a rezolvat. Sistemul de justiție tot nu este independente și este de fapt controlat de aceiași oameni ca și înainte. Și poporul nu are cum să nu vadă acestea, deci, este la fel de frustrat ca înainte, numai că s-a eliminat pericolul pe termen scurt al alegerilor anticipate, care deja nu mai sunt un pericol și până la urmă s-ar putea să se ajungă să fie chiar o soluție.”

Europa Liberă: Experții de la Chișinău acreditează ideea că ar plana riscul să fie preluate toate puterile în stat de către o singură persoană. Chiar credeți că ar urmări acest scop domnul Plahotniuc? Și chiar să se gândească și la funcția de șef de stat, așa cum spun unii?

Sorin Ioniță: „Nimeni nu poate judeca sau să facă predicții pe psihologia unui individ, decât poate cine îl cunoaște foarte bine, ceea ce nu este cazul meu. Și atunci nu putem ști, dar, mă rog, nu toată lumea se aștepta să se autopropună ca premier și să insiste atât de mult cu această propunere. Nimic nu este exclus din momentul acesta. Dar structura de control a puterii din Moldova nu s-a schimbat, după toată această mică criză din iarnă. Sunt aceiași oameni care controlează aceleași instituții, și în vârful lor știm cine este, și nu prea contează. În cazul în care va căpăta și acea validare în funcția de șef de stat, dacă vrea să fie, nu știu, de ce nu ar vrea, dacă a vrut să fie prim-ministru? Până la urmă, care e marea deosebire? De ce să nu vrea să fie și șef de stat? Oricum nu e ales direct de popor, aceasta ar fi imposibil pentru că are cifre mici în sondaje și o mare rată de neîncredere. Dar din moment ce este ales de Parlament, care este problema? Chiar ar fi foarte logic din partea dumnealui și ar fi în continuarea a ceea ce a făcut până acum. Deci, e rațional să presupunem că poate vrea așa ceva.”

Europa Liberă: Din afară, iarăși, vă întreb, cum se vede ceea ce se întâmplă în Republica Moldova? Ar fi un război geopolitic la Chișinău? Cine servește intereselor Moscovei, dacă se face acest joc?

Sorin Ioniță: „Părerea din afară este că nu e atât de ușor să pui Moldova într-un context geopolitic. Nu cred că interesul e atât de mare, cum se socoate la Chișinău. Cred că de multe ori planul acesta geopolitic a fost folosit în Moldova ca un fel de sperietoare de băieții care vor să facă niște jocuri pur autohtone acolo și cu beneficii pur locale. Sperietoarea Moscovei, sperietoarea Bucureștiului, sperietoarea Bruxellesului sau sperietoarea americanilor a fost folosită de prea multe ori, în majoritatea cazurilor, doar așa, ca un fel de păpușă de arătat. De fapt ce s-a întâmplat acolo este o elită care a încercat să țină controlul, iar de un an și ceva încoace se luptă mai rău decât înainte. Aceasta este singura diferență. Sunt lupte intestine între diverse fracțiuni. Dacă acum vor apărea actori independenți care chiar să nu mai depindă de vechea elită nu se știe. Nu se știe. Ei sunt în ascensiune. Dar cât o vei putea lungi aşa, fără să vii în faţa poporului la alegeri? Şi ce se va întâmpla atunci? Deci, am evitat chestiunea aceasta anul trecut. Și este mai bine acum, au scăzut cumva acele partide antisistem în sondaje? Nu. Dimpotrivă, urcă şi mai mult. Până când stăm aşa? Nu vom mai face niciodată alegeri în Moldova, pentru să stau unii mai bine în sondaje decât alţii? E greu de spus. Cred că la un moment dat trebuie venit şi înaintea poporului cu forţe noi, cu forţe proaspete, cu partide noi, acelea care sunt, altele nu avem. Şi ele se vor alege pentru că lucrurile zac într-o mlaştină.”

Europa Liberă: Tocmai aici am vrut să ajungem. Teama cea mare pentru foarte mulţi a fost de anticipate: anticipatele ar fi un dezastru sau nu ar fi un dezastru pentru Republica Moldova, pentru că ar fi urmărit să aducă la putere forţele pro-ruse. A fost evitat răul cel mare? Sau pe moment este evitat răul cel mare?

Sorin Ioniță: „Ar fi fost evitat răul cel mare dacă ar fi fost o coaliţie care să pună un guvern care încet-încet să înceapă să ducă ţara în direcţia corectă. Nu ştiu dacă este cazul acum cu guvernul acesta, dar e limpede că controlul politic este acelaşi. Dacă voiau, puteau să facă şi până acum. Problema cu alegerea este următoarea: ce se întâmplă, dacă câştigă Dodon şi Usatîi şi fac ei coaliţie de peste 50% şi vor avea controlul în ţară? Nu ştiu. Oare chiar aşa să fie? Oare ei nu cumva sunt rivali între ei? Oare nu cumva pe măsură ce urcă Usatîi scade Dodon sau invers? Vor guverna chiar atât de bine împreună? Şi până la urmă cât poţi amâna acest deznodământ? Vor trebui făcute alegeri la un moment dat, sigur nu e mult de la precedentele.”

Europa Liberă: Am citit azi câteva titluri în presă, chipurile, noii pro-europeni de la Chişinău insistă şi îşi doresc aceste anticipate, pe când demnitarii de la Bruxelles ar sugera să fie evitat acest scrutin parlamentar anticipat.

Sorin Ioniță: „Pentru că demnitarii de la Bruxelles iau probabil de cele mai multe ori analizele acestea care sunt majoritare şi la Chişinău, şi la Bucureşti, că de pe aici le iau, altele nu au nici ei. Nu cred că e aceasta neapărat poziţia lor. Şi până la urmă nu contează aceasta foarte mult, contează să fie o forţă legitimă în faţa poporului moldovean la guvernare. Aceasta este important în momentul acesta. Şi această elită care a fost sprijinită din afară, şi toate partidele au fost mai mult sau mai puţin, inclusiv domnul Plahotniuc a fost sprijinit în anumite momente de la Bucureşti şi aceasta se vede, nu e vreun secret, aici trebuie regândită chiar şi strategia de sprijin a României. Pentru că degeaba am tot sprijinit noi şi pe stânga, şi pe dreapta, şi la PD, şi la PL, şi peste tot, dacă ei jucau pe aceeaşi mână şi erau corupţi împreună. Şi cresc alături forţe noi care fluturau ceva în faţa poporului şi poporul se va duce după aceia. Nu cred că aceasta a fost o strategie bună nici ce am făcut noi, nici ce a făcut Europa până acum. Trebuia să jucăm un pic mai deschis acest meci, mai onest, mai pe faţă, ca să poată vota şi poporul planurile, pe care le aveam noi despre această ţară.”

Europa Liberă: Și pe viitor cum ar trebui să se comporte România, chiar dacă se depăşeşte pe moment această criză politică? Şi ce ar trebui să facă, ca să ajute Moldova?

Sorin Ioniță: „Trebuie să lucreze mult mai pe faţă, cu cărţile pe masă, condiţionând explicit reforma economică de orice formă de ajutor economic extern, în măsura în care poate. Iar politic să nu mai dea sprijinul unor forţe care doar se declară retoric pro-europene, dar nu fac nimic ca ţara să ajungă acolo. Deci, nu putem demonetiza la nesfârşit steagul Europei, fluturându-l doar ca să ne acoperim noi afacerile cu el. Merge o vreme, dar nu merge la nesfârşit. Aceasta e clar, că e strategia care nu poate ţine la nesfârşit. Şi nu are niciun rost ca noi, Bucureştiul, să susţinem această chestie. Trebuie să discutăm cu alţi oameni, trebuie să vină alte forţe necontrolate, care nu au făcut parte din ciorba puterii până acum. Ca şi în România, şi aici, şi în România, vrem să apară actori noi pe scena politică, pentru că e clar că a fost o cabală între elitele vechi. Sunt de prea mult timp împreună şi au dezvoltat prea multe relaţii, se înţeleg din ochi de acum, ei parcă se ceartă în public, dar se cam înţeleg din ochi şi aceasta nu este bine. Şi nu e în regulă ca Filat să fie singurul sacrificat, știți, ca să pacificăm poporul. În privinţa anticorupţiei, aceasta e strategia de până acum, e clar că deja au trecut nişte luni şi se vede că aceasta a fost: dăm o pradă mare, arătăm că ne luptăm şi pe urmă gata, l-am sacrificat pe Filat. Nu este în regulă aşa.”

Europa Liberă: Candidatul la funcţia de şef al executivului, domnul Filip, chiar imediat după ce a fost nominalizat, a spus că prioritatea numărul unu rămâne a fi parcursul european. Acest parcurs european înseamnă realizarea şi implementarea Acordului de Asociere. Acum foarte mulţi îşi pun întrebarea: „Cum adică până acum voi, cei care aţi guvernat, nu aţi reuşit să livraţi rezultate şi de acum promiteţi că rezultatele acestea vor însemna bunăstarea cetăţeanului din Republica Moldova?”.

Sorin Ioniță: „Exact cum spuneam adineauri, aceasta este iarăşi o fluturare de steag european, sub ea se ascunde aceeaşi veche strategie. Nu cred că îşi face cineva vreo iluzie în Moldova că se va guverna altfel decât până acum, din moment ce acei care controlează puterea sunt aceiaşi şi ei nu se pot rupe. Poate că ei vor să facă câţiva paşi în direcţia Europei şi vor mai semna câte ceva despre standardele fitosanitare sau să alinieze câteva chestiuni la acquis-ul comunitar, din cele mai necontroversate şi care nu dor pe nimeni. Dar în materie de justiţie şi în materie fundamentală nu poate să fie vreun progres, atâta vreme cât elita actuală rămâne. Este clar şi eu înţeleg dezamăgirea oricărui cetăţean onest din Republica Moldova, în special clasa urbană informată ce e mobil social, cred că sunt extrem de dezamăgiţi şi deprimaţi de ce se întâmplă, pentru că ar vrea să aibă şi o alternativă cu care să voteze. Şi cred că aceasta trebuie să fie prioritatea acum – construirea alături a unei alternative, una, două trei, câte or fi. E bine ca lumea să poată să aleagă dintre ei, să mai vină şi alţii. Să mai vină şi alţii fără să ne temem că va lua Moscova în spate Moldova şi va fugi cu ea nu ştiu unde, că nu o va lua în spate. Dacă lumea va vota populişti, va fi şi aceasta o perioadă, dar mai rău decât a fost nu are ce să fie.”

Europa Liberă: Şi ca să concluzionăm: șanse sunt puţine ca domnul Filip să nu fie votat de deputaţi în Parlament, pentru că există aceste 55 de voturi care constituie noua majoritate confortabilă din Legislativul de la Chişinău. Criza politică, chiar şi dacă se încheie, tensiunile sociale vor continua, pentru că lumea protestează încă în stradă. Ce viitor putem anticipa?

Sorin Ioniță: „Problema este destul de clară. Toată lumea ştie şi nici ei nu-şi fac iluzia că noi nu ştim sau că Bruxellesul, sau că Washingtonul nu ştie, sau că Banca Mondială nu ştie că acest guvern este acelaşi lucru ca şi când ar fi fost domnul Plahotniuc acolo. Ori că l-am pus, ori că nu l-am pus nu face mare diferenţă decât simbolic, o persoană nu e, dar restul se va întâmpla exact cum va spune domnul Plahotniuc, ceilalţi joacă cu el în continuare, există în continuare aceeaşi coaliţie. Dacă până acum această coaliţie nu a avut credibilitate externă, ce ne face să credem că avea de aici înainte? Or, aceasta înseamnă finanţare, aceasta înseamnă un proiect de reformă. Şi nu ştiu dacă le poate face Moldova singură, bani nu prea sunt. Aceasta este marea problemă, că tu în momentul acesta trebuie să te deschizi, trebuie să vină cineva care să dea un mesaj care să fie şi crezut în afară şi să vină unii să te ajute. Or, tot ce am văzut de două zile încoace este un scepticism total în opinia publică internaţională, în măsura în care se uită cineva la Republica Moldova, că nu e așa un mare interes. Nici măcar la Moscova nu e mare interes.”

Europa Liberă: De ce credeți că nu este interes la Moscova?

Sorin Ioniță: „Pentru că Moscova nu este interesată să construiască ceva în aceste zone cum este Republica Moldova, pe care evident nu le poate prelua direct. Nu vorbim despre așa ceva. Dar ea este interesată numai să țină lucrurile într-o băltoacă  și să strice, atunci când se înjgheabă un proiect de reformă. Or, proiectul nu e, băltoaca deja există, deci, de ce s-ar amesteca? Moldovenii fac singuri treaba Moscovei, ținând țara într-o confuzie politică.”

Europa Liberă: Între timp la București se află subsecretarul de stat Victoria Nuland, a venit de la Washington.

Sorin Ioniță: „Așa e. Și a avut întâlniri chiar și cu societatea civilă în cursul zilei.”

Europa Liberă: Moldova figurează pe agenda discuțiilor pe care le poartă ea cu interlocutorii din capitala României?

Sorin Ioniță: „Nu știu ce va discuta cu domnul președinte. Probabil, cu președintele va schimba câteva vorbe. Probabil. Cu ceilalți actori sociali nu a fost cazul pentru că americanii au ambasadă la Chișinău. Deci, nu e cazul să facem reprezentarea Moldovei de aici. Și slavă Domnului sunt destule probleme în România de discutat și ne-am concentrat pe acelea. Justiția, în primul rând. Justiție, servicii și parteneriatul cu Statele Unite. Avem și noi o gărmadă de restanțe, dar poate că în context regional va discuta cu președintele Iohannis, în special chestiunea asistenței pe care poate sau trebuie, sau nu trebuie să o dea România Moldovei. Nu știm și cum privesc americanii această chestiune. Sigur, prioritatea acestei vizite care nu e numai în România, e în mai multe țări, în vreo cinci țări din Europa de Est face doamna Nuland un turneu. Este politica Rusiei în regiune și noile derive democratice, cum sunt cele din Polonia, Ungaria, care continuă. Deci, iată, avem probleme. Cine să se mai ocupe de biata Moldovă?”