Omul de afaceri atenţionează  că guvernanții au decis să meargă pe calea cea mai convenabilă  pentru făptașii și complicii la frauda bancară.
„Deci ne vine nota de plată! Parlamentul urmează să aprobe în regim de urgență, la cerința Guvernului, un proiect de lege cu «soluția» rambursării miliardului furat. 13,5 miliarde de lei se transformă în 25 de miliarde, care vor fi plătite în următorii 25 de ani!

Cine va plăti? Bugetul și implicit fiecare cetățean al acestei țări. Mi se pare o soluție profund nedreaptă: unii fură, alții plătesc… Deși poate că merităm să fim pedepsiți că i-am votat. Copiii noștri – cu datorii, «Șor &Co» cu sute de milioane în conturi, avioane, aeroporturi, case la Geneva, posturi TV și fete de Hollywood”, a comentat Sturza, citat de MBC.
sursa: mbc.md

sursa: europalibera.org

În prezent, procurorii examinează mai multe documente acumulate în cadrul urmăririi penale în vederea formulării învinuirii. Tot astăzi, cîţiva martori-cheie au fost citaţi pentru audieri în acest dosar.

Amintim că, pe 15 octombrie curent, procurorii şi CNA l-au reţinut pe Vladimir Filat într-un dosar de corupere pasivă şi trafic de influenţă. Deputatul este bănuit că, în perioada cînd deţinea funcţia de prim-ministru, ar fi primit de la un om de afaceri mijloace financiare şi bunuri în sumă de 250 000 000 de dolari pentru acordarea diferitor servicii. La această etapă, procurorii deţin probe că banii oferiţi drept mită provin inclusiv din băncile fraudate.

Dacă va fi găsit vinovat, bănuitul riscă pînă la 15 ani de închisoare şi o amendă în mărime de la 8000 la 10000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

Despre faptul că azi urmează a fi demis Procurorul General, dar şi Preşedintele BNM, Dorin Dragutanu, au declarat pentru Newsmaker  şi alţi doi deputaţi liberal-democrati – Ştefan Creangă şi Chiril Lucinschi.

În realitate, în dimineaţa zilei, Procurorul Gurin a ieşit în faţa deputaţilor care s-au întrunit în prima şedinţă plenară de după o lungă vacanţă de vară şi le-a cerut să ridice imunitatea liderului PLDM, Vlad Filat. Asta, pe motiv că Ilan Şor, primarul de Orhei, l-ar fi denunţat  pe Filat  căruia i-ar fi oferit 250 milioane de dolari în bani, servicii şi bunuri, în decursul anilor 2011-2014.

Demersul lui Corneliu Gurin a fost satisfăcut. În seara zilei, Vlad Filat a fost escortat la CNA şi reţinut pentru 72 de ore.

Până acum, se cunostea ca Ilan Şor este  inculpat in dosarul devalizarii sistemului bancar moldovenesc de 1 miliard de dolari, iar Şor nega mereu  acuzaţiile procurorilor  de neglijenţă în serviciu.

„SE CAUTĂ: evazionişti cu conexiuni sus-puse, care au scos din bănci 1 miliard de dolari ce a dus la jefuirea Moldovei cu 1/8 din PIB-ul său. Moldova, o țară mică prinsă între România și Ucraina, este cea mai săracă țară din Europa. Furtul, care a avut loc în noiembrie, a condus, la rândul său la falimentul a trei bănci majore ale țării, o criză valutară, și o criză economică accentuată. Veniturile fiscale deja au fost lovite , dar apoi au venit problemele politice: toate partidele importante au membri implicaţi în jaf.
Acuzații de corupție, au fost lansate nu doar asupra politicienilor , dar şi asupra sistemului judecătoresc, Băncii Naţionale, băncilor comerciale precum şi organelor de drept. Pe fundalul dovezilor de corupţie profund înrădăcinate , finanțatorii internaționali ai Moldovei (UE, FMI, Banca Mondială și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare) au înghețat sprijinul lor, ceea ce duce la diminuarea unor servicii spitalicești, și probleme iminente pentru plata salariilor în sectorul bugetar . Săptămâna trecută, Parlamentul Republicii Moldova a votat un nou prim-ministru, după trei luni de guvern interimar . Finanțarea internațională va reveni însă atunci când Moldova va curăţa sistemul bancar.
Primul pas ar fi să se asigure că infractorii sunt eliminați. Dar acest lucru s-a dovedit a fi dificil într-un sistem în care poliția, autoritățile de reglementare și procurorii pot fi bine conectaţi cu infractorii.Cei din spatele jafului aveau cu siguranță prieteni în funcţii înalte deoarece toate tranzacţiile au fost autorizate de către cei care lucrează în cadrul băncilor.
Unica probă de investigaţie a fost raportul Kroll, făcut public în urma unei scurgeri în aprilie.( a fost făcut public de speakerul Adrian Candu n.n.).
Acesta arată cu degetul la un grup de acționari obscuri coordonat de Ilan Shor, ajuns la cei nici 30 de ani ai săi un om de afaceri, care a fost arestat la domiciliu și apoi, în maniera unei farse, a fost ales primarul unui oraş ( Orhei –n.n.) .
Această rețea de acționari a efectuate manevre pentru a obține controlul majoritar la cele trei bănci majore din Republica Moldova într-o perioadă de doi ani, creând astfel condițiile pentru jaf.
Dar un obstacol major pentru curățarea băncilor este faptul că autoritățile de reglementare din Republica Moldova nu știu cine sunt acești acționari din umbră.
Băncile nu trebuie să declare proprietarilor lor la banca centrală din Republica Moldova, o practică pe care creditorii țării cer să fie reformată.
În plus, comentatorii din Moldova îndoiesc de capacitatea instituțiilor din ţară pentru a da de urma potenţialilor acţionari ai băncilor.
Singura opțiune rămasă este o investigație suplimentară și o anchetă penală în afara Republicii Moldova şi anume în Marea Britanie.
Potrivit raportului Kroll mai multe companii înregistrate ca şi parteneriate limitate, lucru admis de legislaţia britanică, sunt implicate în acest jaf.
Chiar şi punând sub acuzaţie doar o persoană implicată puternic în această fraudă, s-ar putea arăta elitei moldoveneşti că aceasta nu are imunitate de a plăti pentru crimele sale . Asta ar ajuta la eliminarea corupției, care împiedică dezvoltarea R.Moldova.”

sursa: Nationsl.MD

În fapt, investigaţiile procurorilor şi ofiţerilor CNA vizează foşti preşedinţi ai consiliilor de administrare ale băncilor, actuali şi foşti membri ai Consiliilor, dar şi agenţi economici care au beneficiat de creditele acordate cu pretinse încălcări. În cadrul acestor cauze au fost efectuate mai multe acţiuni de urmărire penală, inclusiv percheziţii şi arestări, iar la această etapă, 10 persoane au statut de învinuit.

În paralel, un grup de anchetă, format din procurori anticorupţie şi ofiţeri CNA, desfăşoară acţiuni în cadrul investigaţiei extinse în cazul celor trei bănci: Banca Socială, Unibank şi Banca de Economii

„Eu repet că până nu va închis Shor, nu mă cobor din copac. Cum poţi să ajungi, după ce ai furat sute de milioane, primar de Orhei? Să ajungi să cumperi voturile oamenilor. Voturile în Orhei au fost cumpărate. Miliardul nu s-a furat fără putere. Nu se fură miliardul în ţara asta fără putere. Nimeni nu spală 20 de milioane de dolari fără cei care sunt la putere. În cercuri mai restrânse se vorbeşte că s-ar dori să-l facă preşedinte”,  a declarat Ghimpu.

Mihai Ghimpu a comunicat că deja a discutat cu liderii PDM şi PLDM despre formarea alianţei de guvernare, dar nu exclude că aceştia ar purta discuţii şi cu PCRM. „Ultima data ne-am întâlnit vineri. Am convenit că facem alianţă, dar eu nu vreau să spun acest lucru, până nu va fi semnat un acord de constituire a alianţei. Nu exclud că în paralel ei poartă discuţii şi cu comuniştii. Problema alegerii preşedintelui i-ar putea determina să facă alianţă cu comuniştii, deoarece aceste trei partide au împreună numărul total de voturi necesar pentru alegerea preşedintelui”, a declarat Ghimpu.

Mihai Ghimpu a precizat că PL a acceptat să facă alianţă cu PLDM şi PDM pentru a scoate ţara din criză. „Noi vrem să ajutăm în situaţia asta dificilă, cu toate că ar trebui să ne ţinem deoparte. Eu pun la bătaie numele meu. Să se guverneze în continuare aşa cum s-a guvernat până acum nu mai merge. Noi suntem din alt aluat. Cred că mai întâi vom face o alianţă, după care vom forma o comisie abilitată cu evaluarea procurorului general, şefului CNA, guvernatorului etc. Cei care nu şi-au îndeplinit cum trebuie funcţia, vor fi daţi afară, iar cei care au comis infracţiuni, traşi la răspundere conform legii”, a spus liderul liberal.

mai multe pe mold-street.com

„Punctul periculos în care a ajuns astăzi societatea îi are ca responsabili pe cei care în 2009 promiteau schimbarea până la capăt şi care astăzi suferă nu numai de o intratabilă amnezie politică în acest sens, dar care prin revenirea pe un cerc vicios confirmă în fapt incapacitatea actualei clase politice de a opera schimbările în bine, aşteptate de oamenii simpli”,  susţine Gheorghe Cojocaru, citat de Europa Liberă
Numele primarului ales al oraşului Orhei figureaza în raportul Nations in Transit 2015, elaborat de ONG-ul Freedom House. La compartimentul Corupţie, in raport scrie că politicieni din PLDM şi PD, la fel ca şi controversatul om de afaceri Ilan Shor, sunt suspectaţi de implicare în concesionarea Aeroportului Intenaţional Chişinău unei companii ruseşti pentru 49 de ani şi în scandalul de la Banca de Economii.

La capitolul Media în Moldova,  documentul scrie că Vlad Filat se află în spatele aciziţionării posturilor Euro TV şi Alt TV de compania Klassika Media, proprietarul căreia este controversatul om de afaceri Ilan Shor.

La compartimentul Corupţie, in raport scrie că politicieni din PLDM şi PD,  la fel ca şi controversatul om de afaceri Ilan Shor,  sunt suspectaţi de implicare în concesionarea Aeroportului Intenaţional Chişinău unei companii ruseşti pentru 49 de ani şi în scandalul de la Banca de Economii.
Europa Liberă scrie că studiul cuprinde perioada de până la 31 decembrie 2014. El nu acoperă nici scandalul miliardului de dolari sustras din trei bănci, numit „furtul secolului” despre care s-a aflat mai târziu, nici constatările raportului Kroll ce au urmat, nici dosarul penal al principalului suspect în acest furt, Ilan Shor, ales de curând primar la Orhei,  nici intenția partidelor puterii să naționalizeze Banca de Economii, intenție criticată dur de partenerii externi, care insistă pe lichidarea băncilor cu probleme și care au și înghețat o parte din finanțările destinate Moldovei.

Pornind de la toate acestea, Leonid Litra, cel care semnează constatările despre Republica Moldova în raportul Freedom House, nu exclude că in raportul anului viitor, R. Moldova va mai regresa.

Un raport confidențial a dat vina pe omul de afaceri în vârstă de 28 de ani, Ilan Shor, dar într-un interviu acordat în exclusivitate BBC acesta îşi susţine nevinovăția.
Ilan Shor nu este înalt. Deci asistentul său personal îi spune să îşi adapteze postura , astfel încât fotoliul adânc din piele crem în care el stă să nu pară că îl inghite. Asta nu ar face ca fotografiile să arate  bine. Dar Shor nu reușește să emane cu adevărat  un aer de solemnitate – în parte pentru că, cu fața rotundă, pe care apare o barbă uşoară , arată chiar mai tânăr decât ai lui 28 de ani.
E greu de crezut, privindu-l, in amploarea acuzaţiilor cu care se confruntă. Un raport al agenşiei private de anchetă internațională Kroll, publicat de Președintele Parlamentului R.Moldova, sugerează că el a fost coordonatorul și beneficiarul primar al unui şir de tranzacții care au  împins trei bănci de top în pragul colapsului.
Se spune că împrumuturi în valoare de 1 miliard de $ au fost transferați în doar două zile la o serie de companii înregistrate în UK- și Hong Kong,  companii ale căror proprietari finali sunt necunoscuţi.

Ca urmare, statul a fost nevoit să intervină pentru a salva băncile,  pentru  protejarea deponenților, dar prin crearea unei găuri în finanțele publice echivalente cu o optime din PIB Republicii Moldova .
Dar Shor neagă responsabilitatea pentru catastrofa financiară. Raportul Kroll,  întocmit pe baza documentelor Bancii Naționale,  nu dovedește nimic, spune el, și nu conține niciun document „în afară de trunchieri din diverse articole apărute în presă”.
Ne întâlnim în casa decorată în culori crem și aur,  „reședință” – nu casa lui reală – chiar în centrul capitalei, Chișinău, scrie jurnalistul BBC. E chiar peste drum de clădirea modernă pe care a închiriat-o în urmă cu patru ani pentru nunta sa cu un star pop rus. Atunci,  deputaţi  și reprezentanţii elitei sociale și politice ai țării au participat la festivități. Ilan Shor este foarte bine conectat. El a moștenit o serie de companii – inclusiv un lanţ de magazine duty-free – de la tatăl său, Miron, care s-a mutat în Moldova din Israel atunci când fiul său avea  trei ani.
O statuie a lui  Ilan în reşedinţa – despre care el spune că e un cadou de la un prieten – însumează stilul său larg și activitățile sale. Cu o mână, el jonglează telefoane mobile. Statuia mai ţine un kebab cu banknote de dolari între bucățile de carne si ceapă. El, de asemenea, a primit o minge de fotbal – finanțează echipa care tocmai a castigat campionatul din Moldova. Și brațul lui se odihnește pe o rachetă de tennis – acesta sponsorizează Federatia de Tenis din țară.

Președintele Federației, Marina Tauber, este o prietenă  care a mers la școală cu el. „De la vârsta de 13 ani făcea deja afaceri”, spune ea. „În cazul în care la noi toți merg după școală pentru a face temele, el mergea la reuniuni de afaceri cu tatăl lui … Cred că toate rezultatele obținute sunt pentru că el era foarte încăpățânat și dedicat.”

Raportul Kroll descrie modul în care trei bănci – Unibank, Banca Socială și Banca de Economii- au fost preluate, începând din 2012, cu noi proprietari, care par să fie conectaţi între ei .
Cineva a cumpărat acțiunile lor, folosind fonduri de la firma din Marea Britanie, ale căror proprietari reali sunt de multe ori obscuri. Băncile apoi au intrat într-o serie de tranzacții care,  spune Kroll,  nu au avut „nicio justificare economică solidă”. Reţeaua împrumutirlor le-a golit de fonduri până au ajuns să nu fie viabile.
Raportul sugerează că multe dintre companiile implicate duc către Ilan Shor – și că „a existat o intenție deliberată de a extrage cât mai mult beneficiu posibil” pentru ele,  în detrimentul băncilor.
Dar se spune că este încă neclar dacă Shor acționa singur sau cu alte persoane.
Ilan Shor neagă că are vreo legătură cu Unibank sau Banca Socială, alta decât în calitate de client. El a activat ca președinte al Băncii de Economii – dar dă vina crizei asupra creditelor neperformante eliberate de respectiva bancă înainte de a fi fost privatizată și el să fi preluat conducerea.

„Când am preluat banca, am fost îngrozit”, spune el. „A fost o gaură de 7 miliarde lei ($ 376 milioane de dolari ).”
Dar guvernatorul Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu a spus: „Nimeni nu rezolvă o problemă de credite neperformante, eliberând credite şi mai agresiv … De aceea pentru mine este greu de crezut în această versiune a domnului Shor.”

Împrumuturile care au adus băncile în pragul colapsului, potrivit raportului Kroll, sunt foarte de greu de explicat. Se spune că Banca Socială, care a fost controlată de companiile legate de Shor, a oferit credite de 13,7 miliarde de lei (750 de milioane de dolari), la cinci firme moldovenești, care de asemenea, ar fi legate de Shor.

Una este numită în raport Kroll ca Caritas Group SRL . Potrivit datelor Băncii Naționale,  ea a împrumutat 2,6 miliarde lei ($ 143 milioane de dolari). Dar adresa din Chișinău, unde este înregistrată se dovedește a fi un complex de ateliere mici de reparaţii și birouri într-o curte plină de băltoace.
Reprezentanţii unei companii care închiriază spațiile spun că Caritas Grup a închiriat pentru o perioadă scurtă o cameră acolo. Dar nu e mai mare decât bratele mele întinse – adică un loc unde cu greu poţi procesa astfel de sume enorme. Am dat de adresa celui care a închiriat sediul – care este descris în raportul Kroll ca „proprietar”. E un tânăr numit Andrei Nirauta. Dar când ajung la apartamentul său, într-un bloc din  epoca sovietică, o tânără mi-a spus că a plecat, și nu știe cum să-l contacteze.
Dar banii, potrivit raportului Kroll, nu sunt în Republica Moldova, oricum. Cele cinci firme moldovenești, inclusiv Caritas Group SRL, care se presupune că au primit împrumuturi,  ar fi transferat banii imediat la cinci firme înregistrate în Marea Britanie şi Hong Kong.
Dar toate au conturi bancare în băncile din Letonia, și par a fi deținute pe rând de companii din paradisuri fiscale off-shore. Și într-un final de ascundere a urmelor , datoriile nu mai sunt către Banca Sociala, dar la o altă entitate din Marea Britanie, Fortuna Unite LP, care a declarat că a cumpărat dreptul de a cere întreaga datorie.
O privire asupra Fortuna Unite LP, scoate la iveală faptul că este înregistrată – împreună cu 421 de alte firme active, – într-un apartament din Edinburgh. Este un parteneriat limitat –LTD, fondat de două companii din Seychelles despre care nu sunt disponibile informații suplimentare.
În Marea Britanie parteneriate limitate,  LTD-urile , spre deosebire de societățile cu răspundere limitată, nu sunt obligate să deţină rapoarte anuale public disponibile sau conturi.
Singurele informații publice trebuie să furnizeze adresa înregistrată și numele partenerilor,  dar acestea nu trebuie să fie persoane fizice, și nu trebuie să fie  în Marea Britanie.

Vasile Şarco,  şeful oficiului pentru prevenirea spălării banilor din R. Moldova, spune că scopul utilizării companilor din Marea Britanie este de a ascunde beneficiarii banilor . El investighează nu numai dispariția unui miliard de dolari de la trei bănci, dar şi spălarea a 20 de miliarde de dolari bani murdari din Rusia prin Moldova în UE.
În ambele cazuri, spune el, a fost o utilizare similară a companiilor britanice cu conturile letone.

Nu sunt aceleași companii, deși unele folosesc adrese identice din Marea Britanie. El crede că o persoană,  pe care o numeşte “Domn Mare”,  ce locuieşte în Rusia,  a pus la  cale prima schemă și a dat sfaturi în cea de-a doua.

„Am analizat caracterul tranzacțiilor”, spune el, „și toate piesele implicate aici  ne dau un motiv să spunem că tipul ăsta l-a ajutat pe Ilan Shor pentru a face acest scenariu.”
Şarco nu spune despre bărbatul pomenit decât că e un cetățean moldo-rus, care controleaza unele bănci din Republica Moldova.
Dar procurorul general al Republicii Moldova, Corneliu Gurin, se îndoiește că ar fi fost o singură persoană care ar fi dirijat totul . El extinde anchetă în anul 2007, cu mult înainte de tranzacțiile din 2012-2014 detaliate în raportul Kroll. El spune: „Principala întrebare pentru noi este de ce Banca de Economii a fost fraudată când a fost deținută de stat, și de ce a continuat fraudarea după ce a intrat sub control privat”.
Această anchetă, spune el, pune sub semnul întrebării aproape toată elita politică a Moldovei, poate 100 de persoane,  inclusiv cinci foști prim-miniștri.
„E o bombă”, spune el. „A fost destul de dificil de a iniția o astfel de investigație.”
Pentru moment, Ilan Shor – omul din centrul acuzațiilor – a fost acuzat doar pentru abuz în serviciu în timp ce conducea Banca de Economii. Și pentru ultimele câteva săptămâni, el a fost eliberat din arest la domiciliu pentru a i se permite să concureze în alegerile pentru funcția de primar în Orhei.
El a câștigat, cu 62% din voturi, inclusiv probabil din cauza „cadourilor” date la sfârșitul uneia dintre reuniunile sale electorale – pungi de plastic care conțin pasta de dinti, şampon si detergent.

Acesta a spus jurnalistului BBC că darurile nu erau de la el ci de la prietenii săi “investitori” pe care i-a rugat să  ajute oamenii din oraş.

La finalul reportajului, jurnaliștii BBC  scriu  că oamenii și-au pierdut deja încrederea în politicieni. Aceștia nu dau vina doar pe Ilan Shor, dar pe toți cei care se află la putere.

sursa: National.MD