În sondajul comandat de IDIS Viitorul şi realizat de CBS AXA, conform răspunsurilor la întrebarea despre cât de bine îi cunosc  pe candidaţii la funcţia de Preşedinte al republicii, Inna Popenco se situează  la subsolul listei, cu  doar 1 % de respondenţi care o cunosc foarte bine, faţă de  86,6% care nu o cunosc deloc. Acelaşi procentaj de necunoaştere este indicat în dreptul numelui candidatei Ravnopravie şi în diagrama cu răspunsurile la întrebarea despre gradul de încredere în candidaţii la preşedinţie, unde lui Popenco i-au acordat încredere 3% din respondenţi.

Mai sus de Inna Popenco, care este reprezentanta unei mişcări social-politice, în ambele cazuri s-au situat chiar şi unii candidaţi independenţi, cum ar fi Maia Laguta sau Ion Dron.

Amintim că Inna Popenco, pe care Ravnopravie o supranumeşte  candidat din popor, a fost deja înscrisă oficial în cursa prezidenţială, după alţi 4 candidaţi care cel mai repede au colectat şu au prezentat la CEC listele de subscripţie cu semnăturile susţinătorilor săi. În acest sens, candidata mişcării în fruntea căreia se află primarul Orheiului Ilan Shor, a dat  dovadă de o viteză impresionantă.

MSPR Ravnopravie  şi-a lansat candidata  în ziua de  7 septembrie, la Orhei. A doua zi , a fost solicitată înregistrarea la CEC a  grupului de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor , care încă peste două zile  a primit şi listele de subscripţie. Deja pe 19 septembrie Ravnopravie a prezentat la CEC   peste 25 de mii de semnături, raportând totodată că nu a cheltuit  pentru acest exerciţiu niciun bănuţ.

Vlad Amanescu

Asta, amintindu-ne de manifestaţiile din PMAN din Chişinău, care au precedat proclamarea Independenţei şi la care orheienii au fost primii prezenţi, dând dovadă de calităţi patriotice şi civice, alegând să fie demni şi curajoşi – ca adevăraţi urmaşi ai răzeşilor de pe vremea lui Ştefan cel Mare.

Exerciţiul din acest sondaj presupune o comparaţie cu ceea ce se întâmplă în zilele noastre, cu felul în care se manifestă orheienii atunci când îşi dau votul în cadrul alegerilor, ori atunci când aleg să participe, inclusiv deplasându-se la Chşinău, la multele şi răsunătoarele manifestaţii din ultimul timp.

Iată  întrebarea noului sondaj şi variantele de răspuns:

În cei 25 de ani de independenţă a R.Moldova, conştiinţa civică, verticalitatea   şi  alte calităţi morale ale orheienilor:
* S-au dezvoltat armonios
* Au degradat ruşinos
* Au rămas neschimbate

Aducem la cunoştinţă  şi  rezultatele precedentului sondaj, în care întrebam dacă funcţia de primar de Orhei nu este prea stresantă şi dăunătoare sănătăţii lui ILan Shor. Astfel, din 52 de respondenţi, majoritatea ori 42% au răspuns – da, 40% – au răspuns nu, iar 18% au răspuns că nu ştiu. Întrebarea din acest sondaj a fost urmare a faptului că după arestarea lui Ilan Shor din luna iunie, avocaţii primarului de Orhei au invocat stresul şi agravarea problemelor de sănătate ale clientului lor, din această cauză inclusiv reuşind nu demult să obţină transferul lui Shor din izolatorul CNA în arest la domiciliu.

Funcţia de primar  de Orhei nu este prea stresantă şi dăunătoare sănătăţii lui Ilan Shor?
• Da (42%, 22 Votes)
• Nu (40%, 21 Votes)
• Nu ştiu (18%, 9 Votes)
Total Voters: 52

Întrebarea vine în contextul afirmaţiilor pe care le fac avocaţii lui Ilan Shor din momentul în care primarul de Orhei a ajuns în izolatorul CNA şi al unui nou incident medical care a avut loc ieri, la Curtea de Apel Chişinău.

Din luna iunie curent, când Ilan Shor, a fost reţinut, iar apoi arestat preventiv, apărarea invocă constant starea şubredă de sănătate a clientului său ca motiv pentru eliberarea acestuia din izolatorul CNA. Drept confirmare, a fost prezentat un certificat medical de la o clinică specializată din Israel, ţara de origine a lui Ilan Shor. În plus, deja de câteva ori pentru Shor au fost chemaţi medicii de urgenţă – ceea ce s-a întâmplat şi ieri, în timpul şedinţei Curţii de Apel Chişinău, când Ilan Shor a acuzat dureri în regiunea pieptului. 

Purtătoarea de cuvânt a primarului de Orhei, Alina Şargu, a declarat că  Shor s-a simţit foarte rău şi că ambulanţa l-a dus  la spital, scrie Newsmaker.md. Din această cauză,  şedinţa Curţii de Apel, care examina recursul avocaţilor privind eliberarea lui Shor din arest preventiv, a fost amânată pentru vineri, 5 august.

Problemele de sănătate ale lui Ilan Shor au devenit cunoscute după mai bine de un an de de la alegerea acestuia în funcţia de primar al oraşului Orhei. Nici în timpul campaniei electorale din anul trecut , şi nici pe parcursul primului an de mandat, Ilan Shor nu a lăsat prin nimic să se înţeleagă, cel puţin în public, că suferă de o afecţiune serioasă. Despre boala cardiacă cronică a lui Ilan Shor s-a aflat abia după ce acesta a fost închis în izolatorul CNA. Unul din avocaţii săi a declarat că în chiar ziua când primarul de Orhei a fost reţinut, medicii de urgenţă au fost chemaţi la clientul sau, deoarece acesta suferă de mulţi ani de probleme cardiace, iar reţinerea şi arestarea l-au stresat enorm.

Amintim că la sfârşitul primăverii anului trecut, Ilan Shor a mai fost reţinut şi arestat într-un alt dosar legat de sistemul bancar, atunci însă acesta s-a aflat în arest la domiciliu de unde a fost eliberat pentru că şi-a exprimat dorinţa de a candida la funcţia de primar al oraşului Orhei.

Ce decizie vor lua judecatorii in privinta primarului de Orhei care este acuzat de  escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, ramane inca  de vazut, noi insa va propunem sa alegeti o varianta de raspuns pentru intrebarea: “Magistraţii îl vor elibera pe Ilan Shor din AREST preventiv?”:

Variantele de raspuns sunt:

Înainte de expirarea termenului de 30 de zile
Odată cu expirarea termenului de 30 de zile
După câteva termene de arest preventiv
Nu îl vor elibera.

 Mentionam ca la precedenta intrebare de sondaj de pe site-ul nostru majoritatea vizitatorilor au raspuns ca  noua functie politica a primarului Ilan Shor  va aduce Orheiului si orheienilor mai multa faima rea.  Intrebarea fiind  urmare a faptului  ca acum o luna Shor a devenit lider al MSPR Ravnopravie.
Iata cum s-au repartizat raspunsurile pentru intrebarea:

Noua funcţie POLITICĂ a primarului Ilan Shor, de PREŞEDINTE al MSPR „Ravnopravie”, va aduce Orheiului şi orheienilor mai multă:

• FAIMĂ REA(41%, 21 Votes)
• FAIMĂ BUNĂ(33%, 17 Votes)
• Nu va avea NICIUN IMPACT(22%, 11 Votes)
• NU ŞTIU(4%, 2 Votes)

Total Voters: 51

Duminica, formatiunea care pana in prezent a fost condusa de catre Valeri Klimenko, a oferit fraiele conducerii primarului de Orhei, Ilan Shor, si in legatura cu aceasta  incercam sa aflam  opiniile oamenilor despre cum se va rasfrange acest lucru asupra reputatiei orasului Orhei si a orheienilor, in general.

Pe site au fost publicate cateva optiuni care pot fi alese drept  raspuns la urmatorul enunt:  

Noua functie POLITICA a primarului Ilan Shor, de PRESEDINTE al MSPR, „Ravnopravie” Va aduce Orheiului si orheienilor si mai multa FAIMA  –

 Iar variantele de raspuns sunt urmatoarele:

Faima buna

 Faima rea

 Nu va avea nicun impact asupra reputaţiei Orheiului şi orheienilor

Nu stiu

In cadrul precedentului sondaj de pe site-ul nostru, la intrebarea  ”Daca  cetatenii din Romania, UE, SUA si-ar dori astfel de conducatori ca cei pe care ii are R.Moldova”, au fost obtinute peste 80 % de raspunsuri negative.  

Într-un clasament care a rezultat din răspunsurile persoanelor chestionate, Ilan Shor se află pe locul 4, conform punctajului acumulat la întrebarea sociologică “Cine este principalul responsabil pentru actuala situaţie social-politica din ţară?”

Potrivit datelor sondajului, care sunt citate de Ziarul Naţional, după numărul răspunsurilor la întrebarea “Cine este principalul responsabil pentru actuala situaţie social-politica din ţară , pe primul loc cu cca 16%, s-au situat politicienii,  pe locul doi cu 12 % se află grupul criminal care a comis jaful bancă, pe locul 3 cu 11 % – justiţia, pe locul 4 , cu 9% – Ilan Shor şi pe locul 5, cu aproximativ acelaşi procentaj se află BNM şi bancherii.

Următorii consideraţi responsabili pentru situaţia din ţară, sunt  Dorin Drăguțanu, Vladimir Plahotniuc , Vlad Filat și partidele care au fost la putere.

Cel puțin, așa arată datele unui sondaj realizat în perioada 1-10 aprilie curent, care miercuri a fost și dat publicității de către Asociația Sociologilor și Demografilor.

Același sondaj releva ca peste 70% dintre respondenți cred că situația lor economică actuală este mai proastă decât acum un an şi doar 1,3% din cei chestionați cred că situația economică personală este mult mai bună ca anul trecut.
Sondajul a fost realizat în 75 de localități din R. Moldova, pe un eșantion de 1 189 de persoane, marja de eroare fiind de 3 la sută.

sursa: europalibera.org

Opt din zice moldoveni consideră că țara lor merge într-o direcție greșită, aceasta este starea de spirit atestată de cercetarea cea mai recentă iar cota nemulțumirii populare este comparabilă cu cea din anul 2000, când cetățenii resimțeau efectele crizei financiare din 1998, precizează sociologii. În consecință, un eventual scrutin parlamentar ar lăsa pe dinafara legislativului partidele care formează azi alianța de guvernare. Cei mai mulți dintre respondenți simpatizează formațiunea Partidul Nostru, urmată de Partidul Socialiștilor, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr și Adevăr, de altfel deja înregistrat de Ministerul Justiției și grupul de inițiativă condus de Maia Sandu, pentru crearea Partidului Acțiune și Solidaritate.

Sociologul Ion Jigău crede că preferințele electoratului sunt relevante și anunță o foarte probabilă schimbare a clasei politice:

„Cei din prima generație, de după independența noastră au plecat aproape toți, cu mici excepții. Acum sunt pe picior de plecare cei care au venit în generația a doua și după mine, suntem în momentul când încep să apară generația a trei de politicieni de după independență. ”

Această tendință  surprinsă în sondaj este o expresie a dezamăgirii față de calitatea guvernării, este de părere Arcadie Barbăroșie, directorul Institutului de Politici Publice. Expertul crede firească această poziție a alegătorului care se orientează spre partidele din opoziție, spre forțele politice apărute recent, fie se plasează în categoria celor indeciși:

„În ultimele sondajele, începând chiar cu un an și ceva în urmă, este foarte mare procentul celor indeciși, el oscilează între 30 și 40 la sută în diferite sondaje. Înseamnă că electoratul nu-și mai regăsește exponentul doleanțelor în lista partidelor aflate la guvernare și se duce în bazinul celor indeciși sau încearcă să găsească altceva care ar promite să răspundă la necesitățile cetățeanului.”

Potrivit cercetării, în declin este și încrederea în instituțiile statului. Parlamentul, guvernul, Procuratura și sindicatele se regăsesc la coada listei. Constant, nivelul de credibilitate rămâne doar în cazul Bisericii, autorităților locale și mass-mediei.

Sociologul Ion Jigău spune că dacă alteori respondenții erau îngrijorați întâi de toate de viitorul copiilor, acum aceștia își îndreaptă atenția spre fenomenul corupției, sărăcie, nivelul prețurilor:

„Corupția a început să-i deranjeze, i-a deranjat de mai demult, că înainte era cam pe locul cinci, șase, acum s-a ridicat pe trei din simplu motiv că acum și se vorbește mai mult și oamenii văd, de fapt, că corupția a atins toate nivelurile. Nu se duc la bun sfârșit aceste dosare, ele se conservează pe mai mult timp și oamenii nu văd că fenomenul descrește, din contra el crește.”

Fiecare al doilea respondent susține acțiunile de protest din centrul Chișinăului, iar 93% au spus că președintele Republicii Moldova trebuie să fie ales de către popor. Marea majoritatea a celor chestionați susțin, de asemenea, ideea organizării alegerilor parlamentare anticipate. Unii cred că pe această cale Moldova poate fi readusă în albia normalității, alții însă deși nu sunt împotrivă, privesc cu scepticism perspectiva ieșirii din criză.

sursa: europalibera.org

Potrivit datelor studiului, partide de la guvernare nu ar acumula numărul necesar de voturi pentru a ocupa fotolii de deputat. Sondajul atestă că Partidul Democrat din Moldova ar acumula 4,3%, Partidul Popular European – 3,7%, iar Partidul Comuniștilor din Moldova ar obține – 3,2% din voturi. Respondenții admit că Partidul Liberal ar putea aduna 1,2% din voturi, iar pentru Partidul Liberal Democrat din Moldova ar vota 0,5% dintre alegători.

6,9 % dintre intervievați au anunțat că nu vor participa la un eventual scrutin, iar 29,3% de persoane s-au declarat indecise.

Sondajul Centrului de Investigații Sociologice și Marketing CBS-AXA a fost realizat în perioada 5-13 februarie 2016, pe un eșantion de 1 491 de persoane.

sursa: europalibera.org

Pe fondul crizei guvernării pro-europene, Partidul Socialiștilor și Partidul Nostru sunt în fruntea preferințelor electorale, fiind urmate de noul partid creat pe baza Platformei „Demnitate și adevăr”, în vreme ce partidele tradiționale pro-vestice sunt în scădere de popularitate. O relatare despre rezultatele sondajului Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova.

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, în viitorul Parlament ar putea să nu se mai regăsească PL şi PLDM, arată sondajul. Cele două formaţiuni ar putea acumula voturi sub pragul necesar, adică mai puţin de 6%. Cu un scor la limită ar putea accede în Legislativ PD. Un tablou similar îl arăta cel mai recent Barometru al opiniei publice. Spre deosebire de Barometru, proaspătul sondaj sugerează şi un declin al PCRM, care, l-a fel, ar putea rămâne în afara Parlamentului.

Cele mai multe voturi ar putea obţine PSRM şi formaţiunea „Partidul Nostru”, urmate de partidul apărut în baza Platformei „Demnitate şi Adevăr” şi PPEM.

Aceste date trebuie privite în contextul unei intenţii de vot foarte scăzute şi a numărului sporit de indeciși precizează preşedintele Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor, Victor Mocanu. El atrage atenţia că mai puţin de jumătate de respondenţi spun că sunt siguri că se vor prezenta la vot, iar 3 din 10 spun că nu au decis cu cine ar vota.

„Avem o intenţie de vot foarte scăzută. Cu toate că se organizează foarte multe acţiuni de protest, populaţia este decepţionată chiar şi dacă se vor organiza alegeri anticipate că se va schimba radical spectrul politic.”

Eventuale alegeri anticipate sunt privite pozitiv de 65% din respondenţi.

Marea majoritate optează şi pentru alegerea președintelui prin vot direct. Întrebați însă pe cine l-ar alege pentru această funcție, fiecare al doilea a spus că nu are încredere în nimeni.

Relativ constante rămân opțiunile geopolitice ale respondenţilor, spune expertul Asociaţiei, Nicolae Bodean. Pentru aderarea la Uniunea Europeană optează 38% din respondenţi, în raport cu 40%  pentru Uniunea Vamală.

Nicolae Bodean: „Populaţia ar vota pentru ambele uniuni simultan dacă ar putea. Noi le explicăm că sunt două uniuni incompatibile şi îi rugăm să facă alegerea.”

Un capitol separat în sondaj e destinat percepţiilor privind anul politic 2015. Anul a fost marcat, la părerea celor chestionaţi, de jaful secolului şi protestele stradale. 6 din 10 respondenţi cred că 2015 a fost un an mai greu faţă de cel precedent. O treime îşi exprimă speranţa, însă, că vor trăi mai bine peste un an.

sursa: europalibera.org

Sondajul a fost realizat în perioada 11- 30 noiembrie pe un eșantion de 1501 persoane din mai multe regiuni importante ale Republicii Moldova. Marja de eroare este estimată la +/- 2,5 la sută.

Precizăm că sondajul realizat nu este făcut public și a fost prezentat doar conducerii partidelor, la sfârșitul săptămânii trecute.

Astfel, potrivit rezultatelor NDI, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, alegătorii ar vota cam în felul următor: PN – 16%, PSRM – 15%, PDA – 12%, PCRM – 9%, PPEM – 7%, PL – 5%, PD – 4%, PLDM – 2% și MPA – 1%.

Același sondaj NDI, arată că 93% dintre respondenți și-ar dori ca președintele să fie ales prin vot direct. Întrebați pe cine ar vota dacă Președintele ar fi ales de întregul popor, 17% dintre cei intervievați au răspuns că pe Renato Usatîi, alte 13% – pe Maia Sandu, 9% – Igor Dodon 7% – pe Iurie Leancă, 6% – pe Vladimir Voronin, 4% – pe Dorin Chirtoacă, 3% – pe Marian Lupu și câte 1% pe Mihai Ghimpu și Natalia Gherman.

Întrebați pe cine și-ar dori la șefia Executivului, 12% dintre respondenți au optat pentru Maia Sandu, 10% – pentru Igor Dodon și Iurie Leancă, 8% – pentru Renato Usatîi, 4% pentru Dorin Chirtoacă, 2% – pentru Vladimir Voronin și Natalia Gherman, iar 1% pentru Marian Lupu și Mihai Ghimpu.

NDI (National Democratic Institute for International Affairs) este o organizație neguvernamentală, neafiliată politic și non profit, care mai bine de trei decenii susține instituțiile și practicile democratice în întreaga lume. Din 2003, în Moldova, programul NDI contribuie la promovarea responsabilizării guvernării prin creșterea participării cetățenilor în procesele politice și în viața comunitară.

sursa: deschide.md

”Din acest sondaj aflăm că populaţia simte ură faţă de politică şi politicieni. Din acest motiv şi vedem că persoanele chestionate au apreciat mai mult partidele de stânga, deoarece nu mai au încredere în actuala clasă politică şi caută o alternativă. S-au săturat să creadă în politicienii deghizaţi în europeni”, este de părere jurnalistul Vitalie Călugăreanu.

Totuşi, unii invitaţi au ţinut să menţioneze faptul că nu cred în cifrele BOP. ”Eu nu am încredere în acest sondaj, mai ales că în chestionar sunt incluse două partide politice care acumulează multe procente. Iar una dintre ele nici măcar nu este partid politic. Ştim că în ultimele două luni, aceste proiecte s-au dezumflat”, susţine directorul Centrului de Monitorizare al AP, Ion Dron.

În replică, directorul IPP, Arcadie Barbăroşie, cel care a prezentat astăzi ultimul BOP din acest an, a ţinut să menţioneze că astfel de sondaje nu sunt realizate pe sobă, iar datele care se conţin sunt veridice. ”Insinuări că sondajele sunt la comandă există din anul 2000, ceea ce nu este adevărat. Cifrele care sunt prezentate aici sunt îngrijorătoare, însă oamenii caută o alternativă politică, deoarece actuala clasă politică s-a discreditat. Din acest motiv, unele partide de stânga şi platforme civice au acumulat un procent atât de mare în topul încrederii în rândul populaţiei”.

Sondajul sugerează că nu toate partidele care se declară pro-europene şi negociază formarea unei noi majorităţi s-ar regăsi în viitorul Legislativ. PL şi PLDM nu ar trece pragul electoral, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri. Viitorul Parlament ar fi compus din reprezentanţi a şase formaţiuni: „Partidul Nostru”, Platforma „DA”, PSRM, PCRM, PPEM şi PD. Voturile celor nemulţumiţi de actuala guvernare ar migra spre Platformă „DA” mai curând, decât spre partidele pro-ruse de opoziţie, sugerează cercetarea.

Doru Petruţi

Includerea în sondaj a Platformei „DA”, deocamdată fără acte în regulă la Ministerul Justiției, a generat critici.Doru Petruţi, directorul IMAS, sugerează într-un comentariu pe blogul său că sondajul ar fi trucat în favoarea Platformei „DA” şi în defavoarea socialiştilor. Sociologului i se pare nefiresc procentul mic al socialiştilor în opţiunile de vot, în timp ce atât formaţiunea, cât şi liderul acesteia Igor Dodon se bucură în același sondaj de o mai mare încredere faţă de scorurile anterioare:

„Ca toată construcţia să fie bine croită, apare în sondaje un partid care nu e partid, o ”alternativa” în care trebuie să credem că ne va salva pentru că aşa cred unii că ar trebui să credem. Numai că e bine să ştiţi că o clădire e proiectată de un arhitect, nu de un croitor.”

Sociologul mai sugerează că în realitate stânga pro-rusă ar fi mult mai bine cotată în sondaje, decât apare în Barometru.

Directorul executiv al IPP, Arcadie Barbăroşie, unul dintre autorii sondajului, a explicat ascensiunea „Partidului Nostru” şi a liderului acestuia Renato Usatîi, dar şi a Platformei „DA”,  inclusiv prin declinul actualelor partide declarate pro-europene:

„Renato Usatîi pare să fie mult mai atractiv pentru cetăţeanul nostru. Îmi pare rău să o zic dar este un fel de opţiune băiatul nostru, îl susţinem pe el şi pe partidul lui. Probabil, domnul Dodon nu este perceput ca băiat de-al nostru. Platforma „DA” a acumulat 12 la sută din susţinerea cetăţenilor. Au fost protestele şi probabil cetăţeanul îşi regăseşte unele așteptări şi revendicări în această Platformă.”

Arcadie Barbăroşie

Schimbarea opțiunilor electorale vine pe fundalul unei nemulţumiri populare generale, mai spun autorii sondajului. Marea majoritatea, 88 la sută, dintre respondenţi se declară dezamăgiți de starea lucrurilor din Moldova. Un număr record de la lansarea BOP, spune Arcadie Barbăroşie:

„Am ajuns la un record naţional în ultimii 17 ani. Atât de rău niciodată nu au mers lucrurile în ţară, crede cetăţeanul.”

Dacă partidele declarat pro-europene vor reuşi să cadă de acord şi să se menţină la guvernare pentru următorii trei ani îşi mai pot recăpăta din încrederea cetăţenilor, în anumite condiţii, crede Arcadie Barbăroşie:

„Dacă cel puţin încep a face curăţenie în ţară prin cazuri răsunătoare. Dacă întorc 900 de milioane din miliard. Dacă explică cetăţeanului ce are de câştigat prin faptul că a fost dat în concesiune Aeroportul Internaţional Chişinău. Dacă cetăţeanul va simţi în următorii ani lucru acesta prin creşterea pensiilor, salariilor cel puţin în sectorul bugetar. Dacă se va diminua corupţia, justiţia va avea altfel de comportament. Teoretic vorbind se poate, pentru că se ştie ce e de făcut şi cum. Dacă sunt proşti care nu ştiu cum e de făcut vin europenii şi-i învaţă.”

Relativ constante rămân opţiunile geopolitice ale respondenţilor. Rugaţi să facă o alegere între vectorul european şi cel eurasiatic, 39 la sută au optat pentru aderare la UE, iar 42 la sută – pentru Uniunea Vamală.

Barometrul, în premieră, a propus respondenților să răspundă la întrebarea privind atitudinea faţă de eventuala unire a Republicii Moldova cu România. Această opţiune este susţinută de 21 la sută din respondenţi.

sursa: europalibera.org