Semnarea unei declarații în varianta propusă de juriştii candidatului desemnat este echivalentă cu nesemnarea unei Declarații de integritate şi arată că viitorul Guvern  nu ia în serios cerințele societății civile şi nu-și asumă responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat până în prezent în Republica Moldova.
 
Organizaţiile semnatare insistă ca noul Cabinet de Miniștri, înainte de a fi învestit, să semneze public Declarația de integritate în varianta elaborată de societatea civilă**, aşa cum a promis public candidatul desemnat la funcţia de Prim-ministru, Pavel Filip. De asemenea, cerem candidatului desemnat să nu accepte candidaţi la funcţia de miniştri care se află în situații incompatibile cu criteriile Declarației de integritate, elaborată de societate civilă, sau cei care refuză să o semneze.

Semnatarii Declarației:
 
Centrul de Resurse ”DIALOG-Pro”
Asociația pentru Politică Externă
Asociația Presei Independente
Clubul Politic al Femeilor 50/50
Fundația Est-Europeană
REC Moldova
Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii ”Memoria”
Amnesty International Moldova
Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova
Asociația Promo-LEX
Alianța Centrelor Comunitare de Acces la Informație și Instruire din Moldova
Transparency International Moldova
BPW Moldova
Centrul pentru Jurnalism Independent
ONG ”Terra-1530”
Asociația Micului Business

********************************
Declaraţie de integritate*

Prin prezenta, subsemnatul/subsemnata …………………………. în calitate de membru desemnat al Guvernului Republicii Moldova, declar pe proprie răspundere, că atît în activitatea mea anterioară cît și pe toată perioada de exercitare a funcției de demnitate publică m-am ghidat și mă voi ghida, exclusiv de următoarele principii:

-Respectarea Constituției Republicii Moldova și legilor țării;
-Apărarea democrației, statutului de drept, drepturile și libertățile fundamentale ale omului;
-Neimplicarea în acțiuni ilegale, inclusiv de corupție sau trafic de influență, acțiuni de urmărire penală de orice gen;
-Lipsa oricăror antecedente penale;
-Lipsa oricăror conflicte de interese;
-Garantarea că orice informație, document, prezentat de mine corespunde adevărului și este autentic,
-Abținerea de la orice declarații care pot afecta drepturile și interesele legale ale terților, integritatea și imaginea Guvernului etc.

În cazul în care voi admite abateri de la prezenta declarație solicit să fiu sancționat atît politic, cît și juridic conform legislației RM.

Declarație de integritate**
(Candidatul desemnat la postul de Prim-ministru)
 
Subsemnatul/subsemnata , _______________________________, fiind propus/ă  la o funcție publică în cadrul Guvernului Republicii Moldova, declar pe propria răspundere că întrunesc următoarele criterii de integritate:

–          nu sunt și nu am fost implicat(ă) în comiterea de infracțiuni, evaziune fiscală, acte conexe corupției sau fapte de comportament corupțional, nu am fost condamnat(ă) și nu există dosare care mă vizează trimise în judecată pentru astfel de fapte, în Republica Moldova sau peste hotarele ei;

–          nu sunt și nu am fost implicat(ă) în obținerea unor avantaje (ne)patrimoniale nejustificate și nu am încălcat Legea cu privire la conflictul de interese;

–          nu am încălcat legislația electorală în perioada alegerilor precedente, nu am obținut voturi prin fraudă (inclusiv nu am oferit cadouri electorale și nu am ascuns/tolerat asemenea fapte);

–          nu sunt și nu am fost implicat(ă) în comportamente de încălcare a moralei publice în exercitarea unor funcții publice;

–          nu sunt și nu am fost implicat(ă) în promovarea unor valori, poziții sau proiecte care contravin statului de drept;

–          nu am colaborat cu serviciile secrete ale altor state și nu colaborez cu serviciile secrete din Republica Moldova;

–          am inclus in CV parcursul meu politic; am completat corect și cu bună credință informația din CV-ul meu;

–          diplomele de studii care îmi aparțin, sunt veritabile, iar instituțiile de învățământ sunt recunoscute în țară și/sau peste hotare;

–          nu am făcut declarații discriminatorii, xenofobe sau rasiste și nu susțin discurile de ură.

Declar pe propria răspundere că datele și informațiile din prezenta declarație corespund realității și în funcția publică în Guvernul Republicii Moldova, voi continua să fac față cerințelor enunțate mai sus pe durata activității în cadrul acestuia.

De asemenea, sunt conștient că în cazul ca voi întreprinde acțiuni sau se vor descoperi informații despre mine care contravin criteriilor indicate mai sus, va putea fi solicitată revocarea mea din funcție.
 
Mă oblig să solicit revocarea miniștrilor care, pe perioada mandatului, au încălcat Declarația de integritate, fie dacă stabilesc că ministrul, până la preluarea mandatului, s-a aflat în situații incompatibile cu Declarația de integritate semnată. De asemenea, mă oblig să-mi prezint demisia dacă pe perioada mandatului, voi încălca Declarația de integritate, fie dacă se stabilește că până la preluarea mandatului m-am aflat în situație de incompatibilitate cu aceasta.

Chișinău, ___ ianuarie 2016         
                     
Semnat în prezența:
_______________________________________________________
_______________________________________________________

În apel se menţionează că lipsa deputaţilor de la şedinţa Parlamentului nu reprezintă o respingere a Programului de activitate al Guvernului şi un vot de neîncredere Guvernului. Conform Constituţiei „programul de activitate şi lista Guvernului se dezbat în şedinţa Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi”. Potrivit Regulamentului Parlamentului, deputaţii sunt obligaţi să asiste la lucrările Parlamentului şi să se înscrie în lista de prezenţă. Astfel, societatea civilă insistă că votul poate fi exprimat doar după dezbaterea Programului de activitate şi a listei Guvernului în şedinţa deliberativă a Parlamentului.

Organizaţiile semnatare ale apelului cheamă Parlamentul să se convoace în şedinţă specială pentru a se expune prin vot asupra Programului de activitate şi a listei Guvernului Sturza. Preşedintelui i se solicită să înceapă consultările pentru desemnarea unui alt candidat la funcţia de prim-ministru, doar după primirea hotărârii Parlamentului de neacordare a votului de încredere Programului de activitate şi a listei Guvernului Sturza.

Semnatari ai apelului sunt: Consiliul ONG, Asociaţia pentru Democraţie Participativă, Asociaţia Promo-LEX, Asociatia Micului Business din Moldova, Asociaţia Femeilor pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltare Durabilă, Centrul de Resurse Tineri şi Liberi, Centrul de Investigaţii Jurnalistice, IDIS Viitorul, Centrul Naţional de Mediu, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Institutul de Politici Publice, Transparency International Moldova, Platforma pentru Egalitate de Gen.

Lista de semnături rămâne deschisă.

În ultima zi de întâlniri cu reprezentanții societății civile în format public, premierul desemnat Ion Sturza a dat de înțeles că guvernul pe care îl adună mai curând că nu va primi suportul politic, iar alegerile anticipate sunt inevitabile.

„Ieri am avut întâlnire cu ambasadorii care au venit să-mi spună că şi ei vor alegeri, că au înţeles şi ei că de fapt că alegerile sunt o soluţie, nu un dezastru. Eu bineînțeles că m-am suit în acest tren care n-are frână. Dacă nu vrem altă soluţie, să ne ducem la alegeri şi lasă oamenii să ne judece”.

Agenda premierului desemnat a inclus mai multe întâlniri cu lideri de ONG-uri sau cu activiști civici decât întrevederi cu negociatorii desemnaţi de partidele politice. Ion Sturza a explicat că vine dintr-o cultură în care societatea civilă demite guverne şi preşedinţi şi-i schimbă cu alţii. Indiferent dacă va fi sau nu votat cabinetul propus de el, premierul desemnat a spus că întâlnirea cu reprezentanţii societăţii civile este un lucru bun – se face un diagnostic al stării de fapt şi cetăţenii văd ce alternative există pentru actuala clasă politică.

Sturza a recunoscut că are o misiune ingrată, dar o acceptă fără ezitare pentru că nu este convins că ţara şi oamenii vor rezista unei noi crize comparabile cu cea din 1998. Printre discuțiile despre relansarea fiscală, politici de atragere a tinerilor în agricultură sau de dezvoltare rurală, Sturza arunca replici viitorilor oponenți politici, gen: „Ne întâlnim la alegeri”.

La ultima discuţie, cu şefii organizaţiilor de fermieri, aceştia l-au întrebat pe Sturza cum are de gând să asigure atragerea la răspundere a „băieţilor deştepţi” care au furat miliardul din bănci, în condițiile în care procurorii sunt cei care sunt, iar CNA se supune Parlamentului, din care fac parte mulţi deputați asupra cărora planează suspiciuni de corupţie, inclusiv cu implicații în această schemă.

Sturza a spus că există o singur răspuns la această dilemă: „Dacă noi n-o să arătăm cine e ţapul, oamenii o să ne ia-n furci şi o să devenim noi ţapi”.

Liderul socialiştilor Igor Dodon a declarat astăzi că grupul său parlamentar nu va participa nici luni, 4 ianuarie, dar nici la o altă şedinţă a legislativului în luna ianuarie, cu excepţia zilei în care se va adopta hotărârea de anunţare a alegerilor anticipate. Despre posibilele alegeri, la toamna anului viitor, a vorbit astăzi şi preşedintele formațiunii Partidul Nostru, Renato Usatîi.

Parlamentul este obligat să voteze un guvern până pe 29 ianuarie, în caz contrar va fi dizolvat. „Purgatoriul abia începe”, a ţinut să precizeze Ion Sturza, iar o primă etapă va avea loc duminică, odată cu prezentarea cabinetului de miniștri care va cere luni votul de învestitură.

sursa: europalibera.org

La 8 octombrie 2015, Preşedintele Parlamentului a creat un Grup de lucru pentru reformarea şi relansarea sistemului anticorupţie, stabilind termenul de 30 noiembrie 2015 pentru „prezentarea propunerilor legislative ce vizează modificarea şi completarea cadrului juridic existent în domeniul anticorupţie”.

Până în prezent, în cadrul Grupului de lucru nu s-a discutat nici un proiect de lege, deşi mai mulţi membri ai acestuia au solicitat examinarea proiectului de lege privind modificarea cadrului legislativ conex necesar pentru aplicarea noii Legi cu privire la procuratură (care încă aşteaptă să fie votat în lectura a doua) şi a proiectelor de lege ce ţin de pachetul naţional de integritate (proiectele de lege cu privire la Centrul Naţional de Integritate (CNI), privind declararea averii şi intereselor personale şi proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative).

În cadrul Grupului de lucru s-au purtat discuţii generale. Discuţii punctuale au fost purtate doar cu privire la competenţa procuraturii anticorupţie, însă fără nicio finalitate. În schimb, a ieşit în evidenţă rezistenţa unor reprezentanţi ai Partidului Democrat şi ai Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) faţă de pachetul de legi cu privire la sistemul de integritate (în special privind reforma CNI).

La 22 octombrie 2015, Parlamentul a votat trecerea CNA din subordinea Guvernului în cea a Parlamentului. Proiectul respectiv de lege a fost adoptat în două lecturi într-o singură zi, fără nici o consultare publică. Subiectul nu a fost dezbătut nici în cadrul Grupului de lucru creat de Preşedintele Parlamentului. Transferul rapid al CNA în subordinea Parlamentului a creat impresia publică că s-a dorit împiedicarea demiterii directorului CNA, cerută de prim-ministrul de atunci al Moldovei.

Totodată, Ministerul Justiţiei continuă promovarea iniţiativei lansate de Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc care a propus crearea judecătoriei specializate anticorupţie şi investirea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu dreptul de a verifica averile şi interesele personale ale judecătorilor, cu dreptul de a propune eliberarea din funcţie a judecătorului în cazul depistării încălcărilor. Iniţiativele respective au fost criticate de reprezentanţii societăţii civile, inclusiv proiectul de lege propus spre avizare de Ministerul Justiţiei.

Volumul redus de dosare legate de faptele de corupţie nu justifică crearea unei instanţe specializate. Crearea unei instanţe specializate sau a completelor specializate vor mări considerabil riscurile de influenţe necorespunzătoare din partea terţilor. Investirea CSM cu dreptul de a verifica averile şi interesele personale ale judecătorilor va dubla competenţele CNI, ceea ce în practică poate duce la evitarea răspunderii pentru încălcarea regimului de declarare a averilor şi intereselor.

La 1 decembrie 2015, în presă au apărut informaţii cu privire la un proiect de lege care prevede fuziunea CNA cu CNI, prin absorbţia CNI de către CNA. Nu este clar cine a elaborat respectivul proiect de lege şi la ce etapă se află acesta. Proiectul nu a fost publicat, nu a fost discutat în cadrul Grupului de lucru creat de Preşedintele Parlamentului sau în cadrul altui for la care a participat societatea civilă.

Dacă acest proiect de lege este adoptat, CNA va obţine funcţii foarte largi, cumulând funcţii ce ţin de urmărirea penală şi constatarea contravenţiilor legate de faptele de corupţie, prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, efectuarea testelor de integritate în privinţa tuturor funcţionarilor publici (65,000 după unele estimări), depistarea bunurilor provenite din infracţiuni şi sechestrarea / confiscarea acestora, controlul averilor şi intereselor personale şi contestarea în instanţă a actelor încheiate/ adoptate cu încălcarea regulilor respective, efectuarea expertizei anticorupţie a actelor normative ale Guvernului şi altor acte prezentate în Parlament.

Concentrarea tuturor acestor funcţii în cadrul unei instituţii este periculoasă şi nu are precedent în Europa. În acelaşi timp, menţinerea unui asemenea organ sub control Parlamentar sau al executivului va ştirbi substanţial din eficienţa măsurilor anticorupţie, fapt confirmat implicit prin performanţa actualului CNA.

În acelaşi timp, din decembrie 2015 a început evaluarea instituţiilor cheie din domeniul justiţiei şi anticorupţie de către misiunile de evaluare ale Uniunii Europene. Dacă aceste evaluări contează cât de cât pentru factorii de decizie din Republica Moldova, atunci ultimii ar trebui să manifeste diligenţă maximă în punerea la dispoziţia experţilor a tuturor informaţiilor relevante şi abţinerea de la promovarea unor proiecte de legi care modifică substanţial sistemul actual şi care nu au fost supuse expertizelor şi consultărilor publice.

Reiterăm solicitările expuse anterior de societatea civilă către Guvernul şi Parlamentul Republicii Moldova:

a) adoptarea cât mai curând posibil a proiectului Legii cu privire la procuratură şi a legislaţiei conexe, în versiunea propusă de grupul de lucru care a elaborat respectivele proiecte;
b) adoptarea proiectelor de lege cu privire la Centrul Naţional de Integritate, privind declararea averii şi intereselor personale şi proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în versiunea propusă Guvernului de Ministerul Justiţiei în iunie 2015;
c) suspendarea celorlalte iniţiative anticorupţie până la obţinerea opiniilor Uniunii Europene şi/sau a Consiliului Europei;
d) respectarea de către autorităţile publice a legislaţiei privind transparenţa decizională.

Recomandăm Procurorului General şi directorului CNA să-şi dea demisia pentru că nu au luat la timp atitudinea necesară faţă de furtul din sectorul bancar, punând în pericol securitatea sectorului bancar şi financiar al Republicii Moldova, afectând masiv cursul valutei naţionale, preţurile la resursele energetice şi contribuind la pauperizarea continuă a populaţiei. Date fiind evenimentele din 2014 încoace, ambii nu mai au legitimitate să se afle în acele poziţii. Platforma Naţională din Moldova a Forumului Societăţii Civile din Parteneriatul Estic

1. Asociaţia Femeilor pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltarea Durabilă
2. Asociaţia Femeilor Profesioniste si de Afaceri din Moldova
3. Asociaţia pentru Democraţie Participativă
4. Asociaţia Presei Independente
5. Asociaţia Promo-LEX
6. BIOS
7. Centrul „DIALOG-Pro”
8. Centrul de Resurse Juridice din Moldova
9. Centrul de Resurse Tineri si Liberi
10. Centrul Independent de Jurnalism
11. Centrului Internaţional „La Strada”
12. Fundaţia Est Europeană
13. Institutul de Politici Publice
14. Institutul pentru Dezvoltare Urbană
15. Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova
16. REC Moldova
17. Tinerii pentru dreptul la viaţă
18. Transparency International Moldova
19. Uniunea Organizaţiilor invalizilor din RM

In acest  material,  care se refera la Foumul regional al societăţii civile din parteneriatul Estic, desfăşurat la Chişinău,  nu sunt trecute cu vederea alegerile de odinioara a primarului de Orhei. Autorul articolului  releva faptul ca fiind intrebat cum vede starea lucrurilor în R. Moldova, Ștefan Malerius, liderul acestui proiect, cu sediul la Kiev, a declarat că  este convins ca pe ansamblul republicii   există organizaţii ale societăţii civile foarte puternice.

Totusi, a spus  expertul,   „alegerile din oraşul Orhei, unde funcţia de primar a câştigat-o un om de afaceri implicat în maşinaţii financiare demonstrează cu certitudine că societatea civilă nu este un consolidată. Faptul că el a fost ales fără falsificări, prin vot democratic demonstrează că societatea civilă nu este dezvoltată şi nu poate decide multe”, a declarat Malerius.
 

La o conferinţă de presă la IPN, unul dintre membrii platformei, politologul Oazu Nantoi, a spus că în ultima perioadă există tot mai multe semne de întrebare referitor la acţiunile şi comportamentul partidelor de la guvernare. „Noi vrem să întoarcem statul cetăţeanului. Acesta este scopul nostru comun – să punem capăt demagogiei de luptă cu corupţia şi demagogiei cu implementarea prevederilor Acordului de Asociere. Vrem un stat în care suveranitatea aparţine poporului”, a spus politologul.

Potrivit politologului Igor Boţan, platforma este lansată din revolta pe care o are fiecare cetăţean faţă de problemele care sunt în societate. Dacă revolta personală nu va fi canalizată şi articulată de comun acord, astfel ca să aibă sinergie, atunci fiecare va rămâne un simplu cetăţean, doar cu revoltă şi cu disperare, a mai spus politologul.

Avocatul Andrei Nastase a remarcat că societatea a obosit de jocurile speculative de pe piaţa financiară, de sărăcie şi alte probleme. „Trebuie să ne conjugăm eforturile şi să nu mai ţinem cont de apartenenţa la anumite grupuri sau aspiraţii politice. Trebuie să fim un nucleu al societăţii, care ar fi atractiv prin ceea ce ne propunem şi prin scopurile care ni le propunem. Trebuie să salvăm ţara”, a menţionat avocatul.

Angela Aramă, specialist în audiovizual, a subliniat că platforma a fost creată pentru că realizările guvernării în perioada 2009-2014 au înşelat dramatic aşteptările cetăţenilor. „Am asistat la un şir neîntrerupt de scandaluri publice, provocate de fărădelegi grave, lipsă de voinţă politică în reforma sistemului judiciar. Vinovaţii nu au fost pedepsiţi, iar societatea a pierdut sentimentul că se află sub guvernarea legii, şi nu a intereselor obscure ale clanurilor politice”, a spus Angela Aramă.

Dinu Plîngău, student, a remarcat că platforma va reprezenta mai multe categorii de persoane, care nu-şi pot apăra drepturi de sine stătător. „Am decis că, adunându-ne la o masă mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile, vom discuta şi vom pune în aplicare, cu voinţa noastră, făcând presiuni asupra clasei politice, acele lucruri care trebuie să fie înfăptuite”, a spus acesta.

Ex-vicepremierul Valentin Dolganiuc a menţionat că unul dintre dezideratele platformei este parcursul european, acolo unde se regăsesc drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi care nu sunt în Republica Moldova.

Membri ai platformei sunt: Oazu Nantoi; Igor Boţan; Valentin Dolganiuc; Stanislav Pavlovschi; Mihai Manole; Olesea Stamate; Mariana Kalughin; Cornelia Cozonac; Angela Aramă; Alexandru Cozer; Vasile Zgardan; Vasile Năstase; Dinu Plîngău; Andrei Năstase şi Nicolae Misail.