Anterior, mai multe investigaţii jurnalistice deconspiraseră nişte pretinse scheme prin care mai multe obiecte din patrimoniul moştenit din timpul sovietic de sindicate ar fi fost vândute controversatului businessman Ilan Shor, acum primar la Orhei, contra unor sume de zeci de ori mai mici decât cele obţinute apoi, prin gajare, drept credite de la bănci de firmele c are i-ar aparţine aceluiaşi om de afaceri.

„Această ieşire a liderilor sindicalişti contravine filozofiei mişcării sindicaliste. Este pentru prima dată când sindicatele, care se află întotdeauna în opoziţie faţă de Guvern, acuma au ieşit să se expună de pe poziţia unui partid aflat la guvernare. În rest, mişcarea sindicalistă pare a fi inexistentă la noi. Demult nu am mai auzit ca sindicatele să organizeze proteste în care să ceară majorarea salariilor sau îmbunătăţirea condiţiilor de muncă”, a opinat politiciana.

Ana Guţu a spus că salută desemnarea de către preşedintele Timofti a candidaturii lui Ion Sturza pentru funcţia de premier. „Acest lucru înseamnă că a mai rămas un germene de activitate instituţională în Republica Moldova, că nu suntem un stat feudal, în care vine cineva cu bani mulţi şi ne dictează legile sale”, a spus Ana Guţu.

Ana Guţu şi-a exprimat speranţa că Ion Sturza nu va renunţa să prezinte în Parlament programul de guvernare. „Am speranţa că nu se va speria şi va prezenta programul. Acest program trebuie să-l cunoască şi cetăţenii, ca să ştie că mai există şi alte alternative”, a adăugat fosta deputată.

Ana Guţu a anunţat toamna trecută despre lansarea unui nou proiect politic unionist. Din grupul de iniţiativă care formează nucleul viitorului partid fac parte mai mulți politicieni, care s-au desprins de Partidul Liberal, înfiinţând Partidul Liberal Reformator, precum şi fostul deţinut politic de la Tiraspol, Ilie Ilaşcu.

„Avem viziuni diferite în ceea ce priveşte soluţiile şi formulele prin care am putea scoate Republica Moldova din criză”, a spus astăzi Iurie Leancă, fostul premier liberal-democrat care acum conduce un propriu proiect politic şi un mic grup, din doar trei deputaţi, în Parlament, după o întrevedere destul de îndelungată cu premierul desemnat.

Soluţia lui Ion Sturza, aşa cum şi-a descris-o personal, mai întâi în postările de pe reţelele de socializare, iar astăzi şi în faţa jurnalişltilor, este „un guvern de tehnocraţi, cu o agendă clară şi mandat limitat, de maxim doi ani, care să fie instalat rapid la Chişinău şi să stabilizeze situaţia prin formule neordinare, de la o relaxare urgentă fiscală şi monetară, care să permită plata pensiilor şi salariilor care, aşa cum afirmă premierul desemnat, va deveni foarte curând o problemă, până la impunerea acţionarilor din bănci să le recapitalizeze, iar în caz de refuz, naţionalizarea acestora, interconectarea energetică la sistemul european şi măsuri drastice de întărire a securităţii.

Iată câteva declaraţii făcute de Ion Sturza, astăzi, după întrevederea cu Leancă: „Un guvern tehnocrat care să stabilizeze pe termen scurt situaţia, apoi să se retragă dând politiicenilor şansa să se ocupe de ţară. În condiţiile de astăzi, cred că avem nevoie de soluţii neordinare. Reiterez poziţia mea că este o situaţie cu totul deosebită, nu trebuie să vorbim acum despre pericolul alegerilor. Concluzia mea e că trebuie să căutăm cum evităm colapsul, nu alegerile. E nevoie de mobilizare.”

Nu este clară, însă, deocamdată care ar fi strategia sa prin care să obţină instalarea unui astfel de guvern, atâta timp cât, aritmetic, lucrurile nu se arată în nici un caz favorabile premierului desemnat, dat fiind faptul că democraţii nu sunt dispuşi să-i voteze guvernul. Ion Sturza, care ieri admitea că părerea democraţilor ar putea să se schimbe, dar fără a-şi face publice raţionamentele unei astfel de concluzii, spune că le-a trimis o invitaţie la discuţii, dar că nu a primit deocamdată răspuns.

În viziunea lui Iurie Leancă, tocmai lipsa unui sprijin larg politic ar fi marea problemă a unui guvern tehnocrat. Prin urmare, soluţia sa, diferită de cea a premierului desemnat, este un guvern care să se bazeze pe o majoritate sigură în Parlament. Însuşi Leancă, totuşi, recunoaşte că negocierile pe care le-a purtat cu partidele până acum au arătat că nici această soluţie nu prea pare realizabilă deocamdată.

Liderul PPEM nu a avut astăzi un răspuns ferm: dacă va sprijini sau nu guvernul Sturza în timpul votului de investitură.

La fel, nici liberalii conduşi de Mihai Ghimpu, care împreună cu Iurie Leancă, democraţii şi liberal-democraţii au încercat timp de opt săptămâni fără succes să creeze o majoritate, iar acum ar putea să dea 13 voturi în favoarea unui astfel de guvern, nu au avut astăzi răspuns la întrebarea dacă îl vor sprijini sau nu pe Sturza.

Iată, însă, cum a comentat Ion Sturza rezultatele scurtei sale întrevederi cu Mihai Ghimpu şi colegii săi: „Am văzut feţe foarte îngândurate. Le-am spus exact cum văd eu situaţia, le-am răspuns la toate întrebările. M-am aşteptat la o discuţie mai puţin politicoasă, dar a fost destul de politicoasă. Vom continua dialogul.”

Cât despre refuzul sindicatelor de a purta discuţii cu premierul desemnat, Ion Sturza a avut următoarea reacţie: „Dl Buzu este cel care a devalizat tot patrimoniul sindicatelor şi l-a transferat în domeniul de businees al dlui Shor. Sindicatele care au moştenit averi de miliarde şi azi au rămas cu fundul gol, aceste sindicate pentru mine nu prezintă nici un interes. Dar să facem diferenţă între dl Buzu şi oamenii care cotizează.”

Anterior, mai multe investigaţii jurnalistice deconspiraseră nişte pretinse scheme prin care mai multe obiecte din patrimoniul moştenit din timpul sovietic de sindicate ar fi fost vândute controversatului businessman Ilan Shor, acum primar la Orhei, contra unor sume de zeci de ori mai mici decât cele obţinute apoi, prin gajare, drept credite de la bănci de firmele c are i-ar aparţine aceluiaşi om de afaceri.

sursa: europalibera.org

”Fondul Rutier, preconizat pentru întreținerea și deservirea rețelelor rutiere, se gestionează cu grave încălcări ale legislației, iar datoriile către Administrația de Stat a Drumurilor constituie circa 530 milioane de lei”, se spune într-o scrisoare a sindicatelor. Potrivit acestora, ”volumul lucrărilor executate au fost achitate de către Ministerul Finanțelor la nivel de circa 50 la sută. S-au format datorii considerabile și din partea organelor publice locale, motivate prin lipsa surselor financiare”.

În urma finanțării insuficiente, întreprinderile SA ”Drumuri”, precum și unii antreprenori, printre care și ”Magistrala”, Bălți, ”au acumulat restanțe majore la salarizare începînd cu lunile octombrie-noiembrie curent, precum și către furnizori, gata de a purcede la procese judiciare, ce pot provoca inclusiv sechestrarea bunurilor materiale”, atenționează sindicatele.

Colectivele de muncă, în prag de sărbători, ”rămîn fără salarii, iar conducătorii SA ”Drumuri”, cu risc de a pierde credibilitatea salariaţilor și a furnizorilor, rămîn față în față cu structurile de control și fiscale, care sînt indiferente față de datoriile statului către drumari, conștient sau inconștient blochează conturile și aplică sancțiuni pentru neachitarea impozitelor”.

”Sumele transferate pentru salarii sînt sustrase de către organele fiscale din teritorii, fiind încălcat flagrant art. 144 al Codului Muncii privind plata primordială a salariilor”, mai spun sindicatele.

Federaţia Sindicatelor Transportatorilor și Drumarilor din RM consideră inadmisibilă menținerea actualei situații și avertizează Guvernul despre solicitările colectivelor de muncă de a-și proteja interesele, inclusiv prin acțiuni active de protest.

mai multe pe mold-street.com