Salcia energetică  este supranumită salcia rapid crescătoare, deoarece creşte câte 3  centimetri pe zi şi în 2-3 ani ajunge la o înălţime a lăstarilor de 6-7 metri. Din tulpinile acesteia se produce biocombustibil (brichete, pelete) ce are o putere calorică aproape egală cu cea a cărbunelui.

Scoala Profesională din Orhei , ca şi alte două scoli profesionale din republică, a lansat la începutul anului curent de studii noi cursuri educaţionale dedicate sectorului energiei din biomasă. Elevii de la şcoala profesională or. Orhei şi cea din s. Cuhureştii de Sus, rl Floreşti studiază, în premieră, specialitatea „Plantele energetice – sursă de energie regenerabilă” pentru meseria Silvicultor, pe teritoriul acestor şcoli urmând a fi plantate în total 4 hectare de salcie şi salcâm energetic.

În cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc ieri la Chişinău, viceministrul în exerciţiu al Educaţiei Loretta Gandrabura a menţionat că proiectul are drept scop consolidarea capacității școlilor profesionale și colegiilor, precum și crearea unor centre de excelență în domenii prioritare pentru economia națională.

Potrivit sursei citate, în conformitate cu prevederile Codului Educației, pînă la începutul anului de studii, școlile de meserii urmează a fi reorganizate în școli profesionale. Totodată, după aprobarea proiectului de către Guvern, vor fi reorganizate și școlile profesionale care nu asigură calitatea instruirii, avînd un potențial didactic limitat și un număr mic de elevi.

Proiectul cu privire la restructurarea rețelei de instituții de învățămînt profesional tehnic urmează să intre în vigoare după aprobarea acestuia de către Guvern. În prezent, în R. Moldova funcţionează 38 de colegii, 46 de şcoli profesionale şi 13 şcoli de meserii.

Totodată, 37 mln lei au fost repartizate pentru acoperirea cheltuielilor ce țin de transportarea elevilor.

Suma de 90 de milioane lei rămasă în componenta raională pentru educație urmează să fie valorificată pînă la sfîrșitul anului curent.

mai multe pe Orhei.Info

mai multe pe Orhei.Info

Una din aceste institutii, dupa cum a fost mentionat si in cadrul careului festiv de 1 septembrie, este liceul “Ion Luca Caragiale” din orasul Orhei, care a facut rocada sediiilor cu liceul rus “Mihailo Lomonosov”.
Atat primul, cat si cel de-al doilea liceu figureaza in lista a 7 scoli care, printr-o decizie din zilele trecute,  vor mai primi alocatii bugetare pentru a-asi putea asigura activitatea, inclusiv in perioada rece a anului.
In sedinta din saptamana curenta , consilierii raionali au aprobat ca liceului Ion Luca Caragiale din Orhei sa primeasca 250 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor de reparaţie capitală; iar Liceul Lomonosov” 498 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor de amenajare a teritoriului și terenului sportiv.
Alesii raionali au mai…

continuarea pe Orhei.Info

continuarea pe Orhei.Info

Noul ambasador SUA in Moldova, William Moser, impreuna cu sotia sa, au vizitat scoala, unde tocmai s-au finalizat lucrarile de construire a veceurilor, urmand sa inceapa reparatia capitala a intregii scoli, inclusiv a salii de sport.

Renovarea şcolii din Bolohan este un proiect din două etape.  Prima etapa este construirea veceurilor noi în interior, care s-au finalizat zilele trecute.   Acum elevii şi administraţia au acces la condiţii sanitare în interiorul clădirii.  A doua etapă — renovarea completă a şcolii şi a sălii de sport — va începe în luna decembrie.

Ambasadorul Moser a felicitat administraţia şi personalul şcolii pentru eforturile lor dedicate, indiferent de condiţiile dificile cu care se confruntă, şi a reamintit elevilor mici şi celor mai mari să studieze bine şi să profite de oportunităţile lor educaţionale.

Şcoala din Bolohan intruneste  peste 200 de copii din trei sate din raionul Orhei.  Renovarea şcolii din Bolohan este coordonată de către Oficiul pentru cooperare în domeniul apărării al Ambasadei SUA.

Asta, din cauza deficientelor atestate recent de catre o comisie multisectoriala care a evaluat cele   63 instituţii de învăţămînt general din raion.

Centrul de sanatate publica Orhei si-a expus rezervele intro informatie publicata pe siteul sau. Potrivit acesteia, numai in 17 din cele 52 de institutii care dispun  de WCuri interioare, acestea din urma sunt si utilizate, iar  in satele  Bulăieşti, Tabăra şi Mîrzeşti WCurile scolare  sunt in general impracticabile, aflandu-se intro stare  avariata.

În multe instituţii, printre care:  Donici, Teleşeu, Ivancea, Susleni, Ciocîlteni, Ghetlova, Puţuntei nu funcţionează sistemele de ventilare în laboratoarele de chimie şi atelierele de muncă, ultimele nefiind asigurate cu apă curgătoare.

CSP Orhei mentioneaza ca peste c 95% din şcoli sunt asigurate cu apă prin sisteme de apeduct, în celelalte 5%  apa fiind captata  decentralizat, fără conexiune la apeduct.In acelasi timp, apa curgatoare calda lipseste in blocurile  alimentare ale scolilor  din satele Chiperceni, Bolohani şi Tabăra.

Sursa citata mai sustine ca  autoriatile publice locale si scolare  au fost atentionate cu privirea la crearea  conditiilor adecvate  procesului de studii.

 Aceasta perspectiva a fost prezentata cu titlu de optimizare, la conferinta  pedagogilor din raionul Orhei de joi, 25 august.  Sefa Directiei raionale de profil, Eudochia Stefarta,  a declarat ca gimnaziile din satele Cucuruzenii de Sus, Mana si Butuceni vor fi inchise. Elevii din ultimele 2 gimnazii  urmand sa fie incadrati in nou createle scoli de circumscriptie din Niculaeuca si Trebujeni.

Potrivit autoritatilor, din bugetul raionului se cheltuiesc  de vreo  2 ori mai multi bani pentru un gimnazist din  Mana, Butuceni si  Cucuruzenii de Sus, fata de elevii din alte institutii de invatamant din raion.

Intrun alt sir de localitati satesti –  Susleni, Ciocâlteni, Jora de Jos, Pohrebeni,  Berezlogi, liceele vor fi reorganizate, de asemenea,  in scoli de circumscriptie.

De mentionat ca in precedentii 2 ani de studii , 2 licee si 14 gimnazii din raionul Orhei au fost deja transformate  -in centre educationale gimnaziu-gradinita;  2 scoli medii – in gimnazii. Schimbarile sunt justificate de catre  Directia de invatamant si APL  prin cresterea cheltuielilor  irationale din bugetul raional care devin tot mai mari, odata cu descrestera numarului  elevilor-sateni.