Într-un interviu pentru Ziare.com, Milewski spune că ambasadorul Pettit are perfectă dreptate când afirmă că Moldova nu este România şi că este în drept să facă astfel de declaraţii, care reflectă şi poziţia oficială a SUA, chiar şi de aceea că americanii au contribuit cu 1,4 miliarde de dolari pentru asistenţă şi dezvoltare în RM, de la independenţa până în prezent, au construit o autostradă de 92 de km în R.M.,  au construit în RM 10 facilităţi pentru irigaţie în valoare de zeci de milioane de dolari… SUA au făcut nenumărate donaţii nu numai în domeniul social-umanitar, dar chiar şi militar în RM, subliniază politologul român unele spuse din acelaşi interviu al lui Petit. Pe de altă parte, spune Milowski, cei care îl critică pe ambasador, inclusiv în România, spunând că vorbeşte de parcă ar fi agentul Moscovei, uită că strict în termeni materiali sau financiari, asistenţa României pentru R.Moldova a fost de 10 ori mai mică.

Octavian Milewski susţine că Bucureştiul a pierdut ultima bătălie pe R. Moldova „din proprie ignoranţă şi venalitate a elitelor (…) indivizi care percep problematica din jurul Moldovei ca o vacă de muls, în termeni electorali, simbolici, politici şi corporativi. Aceştia sunt adevăraţii agenţi ai Moscovei”.
Interviul integral„Romania se crede buricul Pamantului fata de Moldova”. Cine sunt adevaratii agenti ai Moscovei?

Distincțiile de Stat au fost acordate  în semn de apreciere pentru meritele deosebite în promovarea artei teatrale și cinematografice, succese remarcabile și contribuție substanțială la dezvoltarea relaţiilor culturale dintre România şi Republica Moldova.

Stela Popescu s-a născut în decembrie 1935 în județul Orhei într-o familie de învățători. După invadarea Basarabiei de către armata rusă în 1940, tatăl ei a fost  deportat în Siberia, iar mama şi fiica s-au refugiat  în România. Aici, Stela Popescu şi-a făcut o carieră strălucitoare, devenind faimoasă şi îndrăgită pentru rolurile sale  din  teatru şi film.Cu prilejul celor 80 de ani pe care i-a împlinit la sfârşitul anului, Stela Popescu a fost decorată cu  Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, iar în luna mai a anului curent s-a anunțat că la București va fi înfiinţat un teatru care va purta numele celebrei actriţe.

Referindu-se la faptul ca  oficialii americani lauda Guvernul de la Chisinau, iar  Vlad Plahotniuc a fost primit  de  Victoria Nuland, Sandu a mentionat ca spera  ca partenerii nostri occidentali sa tina pulsul pe ceea ce se intampla cu adevarat in RM.

” Din cate am inteles, oficialii americani au salutat intentiile „eforturilor reformiste” pe care noi aici inca nu le-am vazut. Chiar si asa, „reformele” pot sa arate bine la televizor, dar foarte prost in frigider. Intelegem ca singuri trebuie sa gasim o solutie pentru situatia in care ne aflam si la asta lucram, dar ne dorim ca partenerii externi sa nu faca acest proces si mai dificil, sprijinind o guvernare vadit antidemocratica si corupta”, a declarat Sandu, citata de Ziare.com.

In ce priveste pozitia Romaniei, lidera PAS a remarcat ca dupa ce a deblocat creditul de 150 de milioane de euro,  fara conditionalitati cat mai dure  si o monitorizare a reformelor promise de Guvernul de la Chisinau,   imaginea Romaniei va avea de suferit, precum a avut de suferit imaginea Uniunii Europene si va fi discreditata, in consecinta, ideea de integrare europeana.

Zahărul a fost trimis de România la solicitarea guvernului de la Chişinău, în total urmând a fi oferite cca 1100 de tone de asistență umanitară

Premierul român Dacian Cioloș a promis ajutoarele la sfârșitul lunii ianuarie, când s-a întâlnit la București cu noul său omolog moldovean Pavel Filip. România a promis și un împrumut salvator pentru guvernul moldovean aflat în dificultate financiară, dar i-a cerut mai întâi îndeplinirea unor reforme, inclusiv în sectorul bancar și justiție.

Potrivit Platformei Unioniste Acțiunea 2012, această alegere s-a făcut în  urmă consultării unor analize și studii efectuate de specialiști în domeniul dezvoltării comunitare, propunerile de înfrățiri pe care experții le înaintează ca fiind cele mai fezabile.
Duminică acorduri de înfrățire cu județele din România ar trebui să semneze toate raioanele din Republica Moldova, dar și mai multe localități, în total la eveniment fiind așteptați peste 1000 de primari de pe ambele maluri ale Prutului.
Raionul Orhei are deja un acord de înfrățire cu Județul Vaslui, iar în România  urmau să plece 29 din cei 38 de primari orheieni.

Deplasarea în România se datorează iniţiativei Institutului pentru Cultură și Drepturi Europene din R. Moldova şi Consiliului Judeţean Prahova, în invitaţia celor două părţii fiind citat şi premierul român Dacian Cioloş care spunea în luna februarie curent că Guvernul de la Bucureşti vrea să privilegieze “acele comune sau acele oraşe din Republica Moldova care au înfrăţiri cu comune sau oraşe din România”

Marţi, 5 aprilie, a apărut şi un comunicat de presă din partea Platformei Unioniste Acţiunea 2012, care, anunţându-şi calitatea de organizator al conferinţei din Bucureşti, anticipa că la acest eveniment se vor întâlni 1000 de primari de pe ambele maluri ale Prutului. In comunicat este citat  președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, George Simion, potrivit căruia ‘Relația specială și privilegiată dintre România și Republica Moldova trebuie consolidată și la nivel descentralizat”.

Funcţionarul a spus că lista participanţilor a început să fie completată cu vreo 3 săptămâni în urmă şi  va mai rămâne deschisă pe durata zilei de miercuri,  6 aprilie. Acesta a mai precizat că invitaţia la Conferinţă a fost adresată în exclusivitate primarilor,  care nu pot fi înlocuiţi cu alte persoane,  şi că primarii care nu pleacă ar avea pentru aceasta motive obiective. 

Primarii orheieni vor pleca în România sâmbătă, iar duminică se vor întoarce înapoi. Toate cheltuielile legate de această deplasare şi participarea la Conferința Reprezentanților Comunităților Locale din România și Republica Moldova şi le-au asumat gazdele.

Potrivit lui  Malai, deplasarea în România se datorează iniţiativei Institutului pentru Cultură și Drepturi Europene din R. Moldova şi Consiliului Judeţean Prahova, în invitaţia celor două părţii fiind citat şi premierul român Dacian Cioloş care spunea în luna februarie curent că Guvernul de la Bucureşti vrea să privilegieze “acele comune sau acele oraşe din Republica Moldova care au înfrăţiri cu comune sau oraşe din România”. Detalii, AICI

Menţionăm că marţi, 5 aprilie, a apărut şi un comunicat de presă din partea Platformei Unioniste Acţiunea 2012, care, anunţându-şi calitatea de organizator al conferinţei din Bucureşti, anticipa că la acest eveniment se vor întâlni 1000 de primari de pe ambele maluri ale Prutului. In comunicat este citat  președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, George Simion, potrivit căruia ‘Relația specială și privilegiată dintre România și Republica Moldova trebuie consolidată și la nivel descentralizat”.

Azi, auzim dinspre Ministrul Transporturilor Iurie Chirinciuc (cel despre care zilele trecute dintr-o investigaţie Rise aflam că şi-a tăinuit legătura cu afacerile cu mobilă în Italia şi nu numai) că ÎS Căile Ferate ale Moldovei vor primi 5 milioane de euro nerambursabili de la BERD. Asta, după ce întreprinderea a fost pusă pe brânci tot de alde Chirinciuc, încât lucrătorii sunt trimişi pentru zile întregi în şomaj tehnic.

Un alt demnitar din Guvernul Filip s-a arătat  zilele trecute alături de ambasadorul român Marius Lazurcă, în timp ce transporturile din România descărcau la Chişinău tone de zahăr, anunţat în valoare de 4 milioane de euro. Viceprim-ministrul Gheorghe Brega a promis că zahărul le va fi împărţit  moldovenilor săraci –  instituţionalizaţi  şi neinstituţionalizaţi – de către consiliile raionale, în prezenţa ONG-urilor. (Trebuie să credem că puterea din raioane nu e din acelaşi aluat cu puterea centrală, iar ONG-urile din „prezenţă” nu sunt pe lângă puterea raionalo-centrală ca şi Comsomolul Leninist pe lângă PCUS?).

Se mai şi promite, că va mai veni şi zahăr şi alte ajutoare umanitare în valoare de milioane şi milioane de euro.

Iată cu aşa pedepse se confruntă demnitarii moldoveni. Iar ei s-au şi speriat că se întinde elasticul cu 60 de milioane de euro din România şi cu banii din Europa, aşa încât se vor grăbi să îndeplinească de-adevăratelea tot ce le cer partenerii de dezvoltare, cum le place să spună, şi propriul popor.

S-au speriat si nu vor mai umili poporul cu pomene din străinătate, la care ne-au readus după o pauză de câţiva ani, ci vor întoarce miliardul furat, îi vor pune la zdup pe hoţi, nu vor fura mai departe şi nu le vor amesteca celor care vor să lucreze cinstit şi să trăiască decent.

OBSERVATORhei

Consiliul este o iniţiativă a Departamentului politici pentru relaţia cu românii de pretutindeni. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe al României, Consiliul are drept scop să contribuie la valorificarea oportunităţilor de colaborare bilaterală în domeniul mass-media. Astfel, Consiliul urmează să pună la punct un regulament care să asigure aplicarea unor norme comune de bune practici.

La inaugurarea Consiliului, ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a declarat că în spaţiul informaţional comun dintre România şi Republica Moldova, informaţia va circula liber pe ambele maluri ale Prutului. „Acordarea pentru presa din Republica Moldova a unui regim de gratuitate privind fluxurile din ştiri din România, considerăm că va facilita nu doar prezenţa de ştiri în limba română, ci şi de ştiri care prezintă realităţile din Romania şi Uniunea Europeană, dintr-o perspectivă nedistorsionată de interese antieuropene”, a spus Dan Stoenescu.

Prezent la eveniment, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Gribincea, şi-a exprimat speranţa că acest Consiliu va veni cu propuneri concrete pentru autorităţile de pe ambele maluri ale Prutului, pentru a facilita intrarea mass-mediei româneşti în spaţiul dintre Prut şi Nistru. Acesta a menţionat importanţa Consiliului, în contextul în care spaţiul informaţional din Moldova este dominat de media ruseşti.

Membrii Consiliului Consultativ sunt reprezentanţi ai canalelor de informare în masă din ambele ţări, membri ai societăţii civile şi experţi în comunicare.Consiliul urmează să se întrunească alternativ la Bucureşti şi Chişinău.

sursa: europalibera.org

sursa: europalibera.org

Înainte de vizita președintelui moldovean în România, premierul Dacian Cioloș a avut ocazia să facă lobby la Bruxelles pentru Republica Moldova. Chiar președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a ținut să spună că „România nu pierde niciodată din ochi Republica Moldova”, iar la Bruxelles se cunosc „legăturile” dintre cele două state și experiența pe care o are Bucureștiul în relația cu Chișinăul. Dacian Cioloș a primit asigurări din partea șefului Comisiei Europene că Republica Moldova va fi ajutată dacă guvernul de la Chișinău va demonstra că „dorește” să pună cu adevărat în aplicare planul de reforme.

Președintele Nicolae Timofti vine, așadar, la București într-o perioadă în care România încearcă să găsească soluții care să mențină Republica Moldova pe drumul european. Întâlnirea de mâine cu președintele Klaus Iohannis are loc de altfel chiar înaintea Consiliului European, unde șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană ar putea atinge dincolo de chestiunile urgente cum sunt negocierile de rămânere a Marii Britanii în UE sau criza migranților, și dosarul Republicii Moldova, după cum a sugerat Jean-Claude Juncker.

Nicolae Timofti se va întâlni cu omologul său român, Klaus Iohannis, cu premierul Cioloș și cu liderii parlamentului de la București. Discuțiile cu partea română se vor concentra asupra relațiilor bilaterale și asupra agendei europene a Republicii Moldova.

La sfârșitul lunii trecute, premierul român i-a trimis celui moldovean o scrisoare în care a detaliat reformele pe care Chișinăul trebuie să le adopte „în termenul cel mai scurt” pentru a primi cele 60 de milioane de euro din Acordul de împrumut semnat de cele două țări. Ar fi vorba despre prima tranșă dintr-un total de 150 de milioane de euro. Lista include șapte măsuri care pe lângă susținerea financiară vor crea „premisele relansării parteneriatelor Republicii Moldova cu partenerii internaționali și financiari”.

Printre condițiile puse de România se află în primul rând punerea în aplicare a Agendei de Asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova, urmează apoi prezentarea unui plan de actualizare şi aplicare a Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei şi a Strategiei Naţionale Anticorupţie, nominalizarea unui nou guvernator al Băncii Naționale, reluarea relaţiilor cu Fondul Monetar International, îmbunătăţirea climatului de afaceri, o analiza serioasa a vulnerabilităților sistemului bancar moldovenesc.

Lucrurile nu se mișcă prea repede la Chișinău de aceea venirea președintelui Timofti în România s-ar putea să nu aducă mari schimbări în relațiile dintre cele două țări. În plus faptul că șeful statului moldovean se află la finele mandatului său îi oferă marje de negociere minime. Pare să fie mai degrabă o vizită de rămas bun și de curtoazie în care se vor oferi distincții și se vor spune cuvinte frumoase.

„Practic, de la independenţă până acum, toate proiectele care ţin de interconexiune cu sistemul din România rămân doar la nivel de proiecte, la nivel de studii – deci, la nivel de hârtii. Deocamdată, linii nu s-au construit şi nici nu s-a început construcţia de linii. De când ne-am obţinut independenţa formal, am rămas dependenţi energetic, exclusiv, de partenerii din Est”, a menţionat Victor Parlicov.

Expertul a scos în evidenţă faptul că în România piaţa este transparentă, tranzacţiile sunt ţinute strict la evidenţă, iar posibilităţile de a face anumite scheme „aşa cum sunt învăţaţi ai noştri în Est” sunt mai dificile. „Şi atunci evident că unul dintre principalele obstacole în calea securităţii energetice este lipsa de voinţa politică”, a opinat fostul şef al ANRE.

În opinia sa, în prezent nu există probleme tehnice care nu-şi au soluţia. „România are exces de energie pe piaţa internă. Energia pe piaţa internă din România este deja mult mai ieftină decât cea pe care o procurăm la centrala termo-electrică de la Cuciurgan. Şi atunci România are un interes, chiar pur tehnic, să aibă unde livra energia asta”, a spus Victor Parlicov.

Expertul spune că o bună parte din capacităţile de generare, mai ales cele pe vânt, au fost construite în zona Dobrogei. Şi în sistemul românesc există o problemă în a prelua energia din zona Dobrogei şi a o repartiza în restul României. „Noi, fiind plasaţi mult mai aproape de această zonă, am fi pentru ei o soluţie, un ajutor. Ei ar fi foarte interesaţi, pentru că noi, fiind aproape de zona Dobrogei, prin consum am fi ajutat la stabilizarea situaţiei în sistemul lor intern electric. Şi atunci, eu consider că România are toate capacităţile, are interesul, are resursele tehnice şi financiare. Eu cred că principala problemă este totuşi la Chişinău”, a încheiat Victor Parlicov.

Republica Moldova cumpără acum energie doar de la centrala termo-electrică de la Cuciurgan după ce Ucraina şi-a sistat exportul de energie din cauza deficitului de cărbune. Între timp, autorităţile ucrainene au anunţat că sunt gata să reia exportul de energie la începutul primăverii.

Fostul ministru al educaţiei, Maia Sandu, a trecut în revistă revendicările înaintate Guvernului de la Chişinău de către mişcarea protestatară. „Suportul bugetar care vine din partea României sau a altor finanţatori este o pârghie reală şi importantă pentru Republica Moldova, de aceea, suntem foarte interesaţi şi vom monitoriza strict respectarea revendicărilor. Cred că cei de la guvernare vor respecta toate aceste condiţii, dar temerea este că le va îndeplini pe jumătate”, a menţionat Maia Sandu.

Cristian Ghinea, consilier pe afaceri europene al premierului român, Dacian Cioloş, a menţionat în cadrul dezbaterilor că acele condiţii care au fost înaintate de România Republicii Moldova au fost coordonate cu Comisia Europeană. Astfel, acestea constituie un pachet de condiţii, care vor trebui respectate şi în cazul în care va fi nevoie de o nouă tranşă de bani din partea Uniunii Europene.

Preşedintele Expert Forum, Sorin Ioniţă, a declarat că implicarea României pentru soluţionarea crizei din Moldova este necesară pentru că România a fost cea care a dus Moldova la Bruxelles pentru a-i crea un parcurs european- În opinia sa, soluţionarea crizei de la Chişinău nu este prioritatea numărul unu pe agenda politică a României.

Referitor la chestiunile juridice de pe agenda publică de la Chişinău a vorbit directorul de programe al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Nadejda Hriptievschi. „Credem că guvernanţii ştiu foarte bine ce trebuie să facă în domeniul justiţiei – noi avem o Strategie pentru anii 2011-2016. Pentru aceasta UE a promis 60 de milioane de euro suport bugetar direct. Pe agenda publică este şi Legea cu privire la Procuratură, dar şi lupta contra corupţiei mari”, a declarat Nadejda Hriptievschi menţionând şi importanţa legislaţiei privind integritatea.

Directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, Igor Boţan, a spus că criza morală din Moldova este generată de corupţia totală, iar corupţia este endemică. „Cum s-a cuibărit corupţia atât de adânc când avem o guvernare europeană? Totul a început cu partajarea partinică a instituţiilor. Dacă conducătorii organelor de drept au fost numiţi pe criterii politice, ei nu au putut să acţioneze împotriva celor care i-au numit. Aşa lucrează în Moldova aşa-numitele pârghii”, a menţionat Igor Boţan.

Experţii au discutat şi despre problema energetică a Republicii Moldova, pledând pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu energie electrică şi gaze naturale.