„La finele verii 2015, compania „Alvi grupp” şi „Dufrimol” au primit de la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor certificate de export al fructelor în Federaţia Rusă. Printre actele prezentate inspectorilor fitosanitari există şi două scrisori cu antetul administraţiei satului Caterinovca, raionul Camenca, ce confirmă că aceste două companii deţin în sat livezi de mere şi de prune, aria totală a acestora depăşind 1300 de hectare. Dar însuşi primarul satului, Serghei Iagojinskii, afirmă că nu a dat astfel de certificate şi că în Caterinovca nu există niciun hectar de livadă fructiferă”, se menţionează în investigaţia jurnalistică.

Potrivit răspunsului oficial al aşa zisului minister al agriculturii şi resurselor naturale din regiunea transnistreană, în Caterinovca nu există livezi, iar aria totală a livezilor din raionul Camenca nu depăşeşte 385 de hectare.

„Conform informaţiilor din bazele de date vamale, de la începutul lunii august până la începutul lunii septembrie 2015, companiile menţionate au exportat peste 300 de camioane cu mere şi prune”, constată autorii investigaţiei.

Vasile Rusu, adjunctul administraţiei ANSA Chişinău, a recunoscut că subalternii săi au eliberat certificate de export pentru „fructele” din Caterinovca ce aparţin companiei „Alvi grupp”. „Verificarea livezii trebuie să o facă specialiştii din regiunea transnistreană. Nouă ni s-a prezentat un certificat de la primărie, cu ştampilă şi semnătură. Noi nu putem verifica veridicitatea (actului n.r.) şi nici nu avem dreptul să mergem la faţa locului. Aceasta nu este în competenţa noastră”, consideră Vasile Rusu.

Totodată, Mihai Negrescu, inspectorul principal de stat interimar, este convins că inspectorii fitosanitari erau obligaţi, înainte de a permite exportul, să verifice locul de origine a producţiei, adică să se convingă că livezile există şi sunt prelucrate corespunzător. Mihai Negrescu asigură interimatul după ce Alexandru Ciobanu a fost demis din fucnţia de inspector principal în baza unei alte investigaţii a RISE Moldova.

În Republica Moldova există peste 600 de contracte de arendă a pădurilor în care se practică vânatul sau pentru zone de agrement cu o suprafață totală ce ar fi comparabilă cu aria municipiului Chișinău. Cele mai multe din aceste contracte, de regulă, sunt folosite pentru împânzirea pădurilor cu construcții ilegale. Pe deasupra o mulțime de fâșii forestiere sunt acaparate în mod ilegal şi evidenţele de pe hârtie nu corespund nici pe departe realității. Acestea sunt câteva dintre concluziile preliminare ale unei analize efectuate de ministrul în exerciţiu al Mediului Valeriu Munteanu.

Valeriu Munteanu

La începutul mandatului, Munteanu a promis că va intra cu buldozerele în conacele boierești zidite în mijlocul pădurii contrar tuturor normelor în vigoare. La patru luni de la această declarație, subiectul arendării codrilor revine în actualitate, după publicarea unei investigaţii jurnalistice realizate de RISE Moldova potrivit căreia primarul de Orhei Ilan Shor ar intenţiona să ridice un complex rezidenţial la Ivancea. Să însemne că ministrul Valeriu Munteanu a renunţat la intenţiile de a face ordine în păduri? Nicidecum, spune el, etapa de evaluare e la final, după care va urma cea a buldozerelor:

„Sunt jurist şi ştiu foarte exact că pentru ca să nu compromiți o acţiune şi pentru ca împotriva buldozerelor să nu existe 20 de decizii de judecată a 20 de judecători care au case acolo, după gardurile celea, trebuie să ne pregătim atât de bine încât nici deciziile judecătorilor şi alte instrumente să nu poată fi aplicate. De aceea, noi facem toate acţiunile preliminare, care sunt extrem de importante, somaţii, clarificarea unor interpretări legislative. De exemplu, suntem acum în interpretări cu Ministerul Constuţiilor ce înseamnă construcţii capitale, ce înseamnă betoane”.

Ministrul Mediului Valeriu Munteanu spune că arenda pădurilor, în majoritatea cazurilor pe 50 de ani, este percepută ca o formă similară proprietății, de unde mulţi oameni de afaceri, dar şi politicieni şi-au construit case de vacanţă solide din beton în loc de construcţii uşor demontabile, aşa cum prevăd aceste contracte. Cazul dezvăluit de jurnaliştii RISE Moldova (https://www.rise.md/articol/codrii-shorheiului/) de la Ivancea este şi mai grav, afirmă Valeriu Munteanu. Acolo, cu ajutorul unor decidenți politici şi funcţionari publici, s-a făcut schimb de teren între pădure de sute de ani – unde un hectar valorează sute de milioane de lei şi o grămadă de beneficii pentru ecosistem – cu teren agricol degradat ce valorează zeci de mii de lei. Ministrul Mediului spune că pornind de acest caz va încerca să examineze şi alte tranzacții păguboase pentru stat ce s-au făcut de-a lungul anilor.

Jurnalista Olga Ceaglei, unul dintre autorii anchetei reportericești realizate de RISE Moldova, a dezvăluit în urmă cu doi ani un alt schimb de terenuri de acest fel: un SPP-ist de-al ex-premierului Vasile Tarlev a intrat în posesia unei bucăți de pădure din marginea Chişinăului, mai exact de lângă orăşelul Durleşti, cedând statului teren agricol proaspăt împădurit dintr-un sat din Rezina. În ambele cazuri, spune Olga Ceaglei, deciziile au fost luate la limita legii.

„Asta de oarece pădurea constituie bun exclusiv al statului, adică este un bun public conform Constituţiei Republicii Moldova, şi totodată Codul silvic prevede că pădurea nu poate fi fragmentată, nu poate fi vândută, nu poate fi tranzacţionată. Schemele cum funcţionau? Un grup de afacerişti cu pile în guvern făceau lobby pentru interesele lor pentru pădure. Şi cumpărau terenuri agricole sau degradate cu câteva mii de lei, le propuneau la schimb în locul pădurii, iar ulterior vindeau aceste păduri cu sute şi milioane de lei. Deci o afacere foarte profitabilă. Alţii au început să ridice construcţii imense în păduri”.

Olga Ceaglei spune că ani de zile funcţionari din diferite instituții îşi pasează unii altora responsabilitatea şi nimeni nu a fost tras la răspundere. Iar în urma acestor afaceri bănoase, mai zice ea, suferă toţi cetăţenii, pentru că distrugând pădurea are de suferit calitatea aerului şi a apei.

Ordinul anchetării acuzațiilor, semnat de ministrul interimar Valeriu Munteanu, a fost dat joi, la doar câteva ore după ce investigația comunității RISE, alcătuită din ziariști, programatori și activiști, a apărut în presă.

În articol se spunea că familia controversatului primar de la Orhei, Ilan Shor, și alți oameni de afaceri ar fi obținut de la stat prin tranzacții dubioase aproximativ 16 hectare de pădure, o suprafață egală cu cea a 20 de terenuri de fotbal.

sursa: europalibera.org