sursa: europalibera.org

„Acordurile ambiţioase de asociere încheiate de UE cu Georgia, Ucraina şi Moldova implică cerinţa de reforme profunde din partea acestor parteneri: combaterea corupţiei, reforma justiţiei şi a administraţiei, modernizarea economiei şi multe altele. Prin intermediul acestor reforme sunt puse sub semnul întrebării structuri vechi, ceea ce reprezintă un proces care poate duce la dezechilibrare în plan intern. Dar tocmai cazul Moldovei demonstrează, însă, că şi lipsa de reforme reprezintă un risc la adresa stabilităţii”, a menţionat oficialul german.

Amintim că preşedintele grupului europarlamentar GUE/NGL, Gabi Zimmer, a anunţat că europarlamentarii vor discuta despre situaţia de la noi din ţară, în special despre oligarhia şi elitele corupte de la putere, precum şi despre furtul miliardului din sistemul bancar.

Jose-Luis Herrero, şeful Oficiului Consiliului Europei la Chişinău, a menţionat la deschiderea evenimentului că Republica Moldova are 20 de ani de parteneriat fructuos cu Consiliul Europei, iar proiectul dat, de susţinere a reformei justiţiei, este încă un exemplu al acestui parteneriat. Oficialul a remarcat că Moldova primeşte asistenţă tehnică de la Consiliul Europei, iar experţii fac schimb de experienţă, însă toată asistenţa oferită trebuie să se vadă şi să se simtă, adică să ducă la schimbări în ţară.

Ovidiu Nahoi, jurnalist şi analist politic, consideră că sancţiunile impuse Republicii Moldova de către partenerii străini nu ar avea efectul dorit. „România a trecut prin perioade dificile, UE a impus sancţiuni care au determinat cetăţenii să impună politicienii să facă reforme. Nu se ştie dacă această tactică ar avea efectul dorit şi în ţara vecină. Sunt două Moldove, care nu se privesc faţă în faţă. Impunerea sancţiunilor ar micşora numărul adepţilor UE din această ţară. Cred că tactica cea mai potrivită, care va fi una mai de durată, este de a convinge cetăţenii Republicii Moldova că în UE există loc pentru toţi, indiferent de naţionalitate şi limba vorbită”, a spus Nahoi.

Sergiu Panainte, analist politic, Black See Trust GMF, consideră că cel mai bun instrument pentru a impune politicienii moldoveni să facă reforme este Acordul de asociere cu UE. „Acordul de asociere este singurul instrument. Potrivit documentului, politicienii de la Chişinău sunt obligaţi să facă reforme. Iar în schimbul reformelor UE va acorda fonduri. Şi invers, când nu sunt reforme, finanţările sunt sistate”, a declarat analistul.

Oficialul a participat la o conferinţă pe durata căreia judecătorii şi procurorii moldoveni au primit sfaturi de la colegii lor din Franţa despre cum să combată şi să prevină corupţia.

„Corupţia din sistemul judiciar este una dintre cele mai grave probleme ale Moldovei. La sfârşitul anului 2013, Parlamentul a adoptat un pachet de legi anticorupţie. Din păcate, rezultatele sunt modeste în raport cu obiectivele fixate. Nu mai putem continua în acelaşi ritm, să ne prefacem că implementam reforme. Cetăţenii moldoveni merită mai mult”, a declarat Pirkka Tapiola.

Şi alţi oficiali europeni au împărtăşit punctul de vedere exprimat de şeful Delegaţiei UE, subliniind totodată că în lupta cu flagelul corupţiei procurorii şi magistraţii trebuie să dea dovadă de curaj şi verticalitate.

„Rezultatele sunt modeste în procesul de combatare a corupţiei din justiţie. Evident, asistenţă financiară străină nu este suficientă. Schimbarea trebuie să vină din interior. Trebuie să vă schimbaţi obiceiurile, mentalitatea şi să aveţi curaj”, a remarcat şeful Oficiului Consiliului Europei în Moldova, Jose Luis Herrero.

„O justiţie egală şi echitabilă reprezintă un element crucial pentru stabilitatea ţării. Aveţi o sarcină foarte dificilă în faţă. În lupta cu flagelul corupţiei din sistemul judecătoresc este că în lupta contra alcoolismului. Trebuie să aplicaţi principiul zero toleranta”, a adăugat ambasadorul Franţei în Moldova, Pascal Vagogne.

Prezenţi la eveniment, şeful Curţii Supreme de Justiţie, dar şi cel al Consiliului Superior al Magistraturii nu au comentat declaraţiile oficialilor europeni. În schimb, procurorul general, a subliniat că eradicarea corupţiei din sistem nu este deloc o sarcină uşoară.

„Acceptăm criticile, acceptăm obiecţiile. Procuratura Republicii Moldova este parte a schimbărilor care se întâmplă în domeniul respectiv şi nu este deloc uşoară această activitate, mai ales în Republica Moldova”, a spus Corneliu Gurin.

Solicitat de IPN, ofiţerul de presă al MAI, Alina Merlici, a declarat că în scrisoarea expediată de către Ambasada Suediei se menţionează că a fost luată o decizie de a amâna acest proiect. „S-a amânat proiectul din cauza schimbărilor de personal la nivel superior al MAI, pentru că acest proiect are ca obiectiv îmbunătăţirea capacităţilor de management strategic al grupului ţintă de manageri la nivel înalt”, a notat Alina Merlici.

Ofiţerul de presă a menţionat că recent ministerul de interne a iniţiat o serie de evaluări în legătură cu reforma poliţiei, iar experţi din România urmează să realizeze o analiză funcţională pe interior. Ca urmare a rezultatelor evaluării, la acest proiect se va reveni. Cel mai probabil, acest lucru urmează să se întâmple în două-trei luni, timp în care va fi finalizată evaluarea.

Scrisoarea din partea Ambasadei Suediei a fost înregistrată pe data de 25 mai.