Reforma sistemului de pensii a fost inițiată la sfârșitul anilor 90 pentru a se încerca soluționarea unora dintre cele mai presante provocări, și anume restabilirea balanței fiscale, precum și așezarea plăților pe un făgaș sustenabil, ceea ce însemna, în esență, că plățile erau efectuate în numerar, și nu în galoși sau umbrele.

Similar tranziției prelungite a Republicii Moldova la o economie de piață, reforma sistemului de pensii este în mare măsură istoria unei „reforme nefinisate”. Un factor important care determină acest lucru este faptul că reforma sistemului de pensii, inițiată în 1998, preconiza o majorare treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani atît pentru bărbați, cât și pentru femei, și stabilirea unei relații clare între contribuțiile achitate și pensiile plătite. Acest lucru avea drept scop motivarea moldovenilor de a participa la sistem, dar după câțiva ani de implementare majorarea treptată a vârstei de pensionare a fost suspendată. Și pentru că vârsta de pensionare nu s-a majorat, creșterea planificată a valorii pensiilor a fost de asemenea suspendată.

Veniturile tuturor persoanelor se diminuează atunci când aceștia se pensionează, însă scăderea veniturilor pentru moldoveni este una dintre cele mai mari din Europa. În 2013 pensia medie pentru atingerea limitei de vârstă era echivalentă cu aproximativ 28 la sută din salariul brut. Din 1999 salariile utilizate pentru calcularea plăților de pensii nu au fost revizuite pentru a se ține cont de majorările salariale din momentul stabilirii salariului și data de pensionare. Dacă sistemul nu este reformat decalajul dintre câștigurile oamenilor și pensia acestora de viitor va crește, ceea ce va face sistemul neviabil din punct de vedere social și politic.

Mai mult ca atât, un număr ad-hoc de recalculări și majorări de pensii au dus la creșterea costurilor sistemului de pensii, fără a soluționa însă problema reală și anume necesitatea de a îmbunătăți legătura dintre contribuții și plăți.

Politicile curente de acordare a pensiilor minime au scopul nobil de a preveni sărăcirea persoanelor în etate. Cu toate acestea, ele duc la o redistribuire mare de la cei înstăriți la cei mai săraci și, prin urmare, erodează legătura dintre contribuții și retribuții, descurajând astfel contribuțiile la sistem.

Republica Moldova nu este imună la tendințele generale de îmbătrânire care se atestă în regiunea Europa și Asia Centrală, deși țara încă se mândrește cu o populație relativ tânără. Creșterea prognozată a speranței de viață, împreună cu ratele de fertilitate scăzută, vor majora ponderea populației cu vârsta de peste 64 de ani de la 11,3 la sută în 2012 până la 23,5 la sută în 2050.
Această situație este exacerbată de o emigrare masivă. Se estimează că aproximativ 25 la sută din populația aptă de muncă a Moldovei se află în străinătate.

Tendințele demografice în continuă deteriorare, emigrarea, o participare scăzută a forței de muncă, precum și nivelul înalt de angajare informală în economie au condus la o scădere bruscă a numărului de persoane asigurate și o scădere a bazei contribuabililor. În doar un deceniu (2002-2012), numărul de persoane asigurate s-a diminuat cu 40 la sută în Republica Moldova, în timp ce acoperirea contribuțiilor a scăzut substanțial și actualmente este de 0.76 pensionari la 1 contribuabil. Până în 2020, din cauza tendințelor de îmbătrânire și celor demografice, se prognozează că acest raport va crește la 1 pensionar pentru 1 contribuabil.

La solicitarea Guvernului Republicii Moldova, Banca Mondială a finalizat o analiză comprehensivă a sectorului de pensii, care a formulat un număr de opțiuni de reformă. Această analiză relevă faptul că dacă sistemul actual nu va fi modificat oamenii vor obține tot mai puțin în schimbul contribuțiilor lor, astfel fiind tot mai puțin motivați să contribuie.

Ce trebuie să facă Republica Moldova?

Considerăm că un șir de acțiuni urgente pot contribui la îmbunătățirea actualului sistem public de pensii. Acestea sunt revizuirea formulei de calculare a pensiilor pentru a restabili legătura dintre contribuții și retribuții, majorarea vârstei de pensionare, și stabilirea aceleiași vârste de pensionare pentru femei și bărbați.

Au existat discuții privind stabilirea unei scheme de pensii complet finanțate din contribuțiile definite. Experiența internațională indică faptul că Republica Moldova are nevoie de instituții financiare mai puternice și mai curate și de un sistem public viabil de pensii pentru ca schema de pensii complet finanțate din contribuțiile definite să funcționeze.

Reformele sistemului de pensii nu sunt uşoare. Adesea acestea se confruntă cu opoziție din partea publicului, iar într-un mediu unde există dezbateri publice limitate privind inițiativele guvernului, neîncrederea în rândul cetățenilor este foarte mare. Un plan de reformă a sistemului de pensii, care nu poate articula în mod clar beneficiile sale finale, se poate confrunta cu un scepticism puternic și o susținere publică limitată. Moldovenii încă mai țin minte cum pensiile lor câștigate din greu s-au evaporat peste noapte după prăbușirea Uniunii Sovietice. Formularea unei viziuni pe termen lung privind o reformă care să fie axată pe interesul public este un ingredient esențial al consolidării unei susțineri publice autentice pentru reforme.

Banca Mondială lucrează întru susținerea Republicii Moldova în vederea organizării unor discuții cu privire la opțiunile de reformă a sistemului de pensii al țării. Indiferent de ciclurile electorale și calculele politice, țara nu are altă opțiune decât să reia calea reformelor, confruntată fiind de tendințele demografice și realitățile migraționale. Costul social și economic al lipsei de acțiune astăzi va fi mult mai mare pentru generațiile viitoare.

sursa: blogs.worldbank.org

sursa: europalibera.org

Seful invatamantului din republica  s-a aflat in vizita   la Orhei joi, 19 aprilie,  si a acordat audienta mai multor persoane care s-au adunat, cu aceasta ocazie, in  sediul Consiliului raional Orhei.

Sleahtitchi a declarat pentru Radio Orhei ca sconteaza ca in  timpul intalnirilor cu managerii scolari si primarii din raionul Orhei vor avea loc discutii concrete  care vor ajuta la solutionarea  problemelor existente si anticiparea  unor noi probleme.

In  alta ordine de idei, oficialul  a  mentionat ca Orheiul inregistreaza indicatori pozitivi in ce priveste abandonul scolar, practic egal cu zero;  rata de scolarizare  care se ridica la  100%  si rata de institutionalizare  in gradinite de 95 % a copiilor de 5-7 ani.

La audienta acordata  de ministru s-au prezentat numerosi  pedagogi,  administratori ai  institutiilor  de invatamant si primari de la Orhei. O mare parte, din  cauza optimizarilor operate in acest an de invatamant.   Astfel, directoarea Centrului educational de la Izvoare a spus ca gimnazisitilor din sat nu le-au fost create conditii pentru a se deplasa  la invatatura la Pohrebeni.   O profesoara de la Mana a spus ca, impreuna cu  alti colegi din gimnaziu , se afla deja  de o jumatate de an in  litigiu de munca  din cauza inchiderii scolii in care au lucrat.

Un material audio mai amplu ascultati la Radio Orhei,  dupa  buletinele  de stiri din aceasta seara ( ora 19 ) si maine dimineata (ora 8).