În cadrul emisiunii la N4, Ghimpu a spus că liderul PPEM, Iurie Lenca mai are 2-3 zile pentru a face acest lucru. Liberalul spune că a anunţat deja de două ori această decizie celor care i-au garantat, dar că vede că se „umblă cu referendumul”.

Ghimpu a declarat că  retragerea semnăturii sale de pe Acordul de parteneriat al Alianţei de guvernare cu PPEM, va  însemna că Iurie Leancă nu va mai fi președinte al  Consiliului comitetului de cooperare și integrare cu Uniunea Europeană. “Anterior, Președinte  era Andiran Candu. Lui Leancă i s-a dat așa, că el nu poate dacă nu are o funcție, să poată spune că a fost un simplu Președinte sau Prim-ministru”, a spus Mihail Ghimpu. Potrivit lui, acţiunile în privinţa lui Leancă au fost dea coordonate în Coaliția de Guvernare.

Amintim că pe 29 iulie 2016, majoritatea parlamentară a semnat un acord cu cei doi deputați ai PPEM din Legislativul republicii. Totuși, Iurie Leancă  insistă în continuare că formațiunea sa este un partid de opoziție.

În acelaşi timp, consilierii municipali ai PPEM, împreună cu Partidul Socialiștilor, Partidul Nostrul și consilieri neafiliați susțin ideea referendumului de demitere al actualului primar al Chișinăului, liberalului Dorin Chirtoacă.

Sumele, pe care  edilii orheieni le-au anunţat  în două zile consecutive,  se află  la distanţa de cca 700 de mii de lei una de alta.

Autorităţile au început să vocalizeze în faţa comercianţilor cifre legate de lucrările de renovare, după ce au luat decizia de a organiza un referendum referitor la reamplasarea pieţei existente.

Costurile legate de construcţia  pieţei noi, îndepărtate de centrul oraşului, încă nu au fost anunţate. 

CEC a anunţat deja Primăria Orhei că  referendumul privind reamplasarea Pieţei centrale, pe care autorităţile orăşeneşti îl preconizau pentru data de 17 iulie, va fi imposibil de organizat. Cel mai devreme, pentru a nu încălca legislaţia electorală, referendumul  va putea avea loc în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale – la 30 octombrie.

Amintim că decizia privind desfăşurarea la mijlocul lunii viitoare a referendumului în problema strămutării pieţei a fost aprobată la 10 iunie, în şedinta extraordinară a Consiliului oraşenesc (CO) Orhei.   Proiectul  deciziei a fost inclus suplimentar pe ordinea de zi,  fiind avizat  pozitiv de comisia juridică din cadrul CO Orhei.

Peste doar 3  zile,   reprezentanţii administraţiei orăşeneşti au admis în faţa comercianţilor pe care i-au adunat la Primăria Orhei, că referendumul ar putea fi transferat la data de 30 octombrie.

Facem abstracţie de faptul că la un moment dat, antreprenorii comercianţi au început să scandeze “Jos mâna de pe piaţă!” şi de  faptul că pe alocuri declaraţiile  consilierului nici nu se auzeau. Reproducem fragmentar doar unele afirmaţii şi replici care s-au auzit in timpul înâlnirii celor două părţi, în ziua de 14 iunie 2016, la poarta Pieţei:

Antreprenorii comercianţi (AC): La adunarea din decembrie la Primărie ne-au spus că piaţa nu se va muta, da’ acum…
Pavel Verejan (PV): Ceva nu s-a înţeles corect…Sunteţi aici 100 de oameni, dacă nu sunteţi de acord, va fi referendum…
AC: Noi v-am votat ca să fiţi cu poporul, da’ voi faceţi aşa prostii şi o să vă duceţi de unde aţi venit…
PV: Nu putem noi şi primarul să ţinem partea cuiva, că sunt cerinţele pompierilor, oamenii din jur sunt nemulţumiţi…
AC: Până acum toţi au fost mulţumiţi, da’ acum…
PV: Este cerinţa pompierilor să facem  2 metri între buticuri şi dacă reconstruim piaţa vreo 40% din gherete vor trebui scoase,  nu vor mai avea locuri…
AC: Noi am plătit ca să ne facem locuri de muncă  şi pentru alte lucruri care s-au făcut la piaţă şi împrejur…
PV: Nouă ne-aţi plătit ceva timp de 1 an? Noi nu răspundem pentru greşelile altora…
AC: L-am votat pe Sor, crezând că va fi de treabă, da’ el a sădit brazi frumoşi şi face concerte…Noi ce să facem, dacă se mută piaţa?
PV: Voi vă bateţi capul numai de propretatea voastră, da’ dl Şor pentru toţi orheienii… Veţi putea vota contra strămutării pieţei la referendum…
AC: Rererendumul va fi falsificat, ca şi tot ce s-a făcut până acum…Voi aveţi interes să mutaţi piaţa, pentru business-urile voastre…
PV: Nu avem noi niciun interes…

Mai multe,  despre conţinutul dialogului dintre cele două părţi, aflaţi din filmuleţul de mai jos, în care nu lipsesc  criticile antreprenorilor comercianţi la adresa acelor pe care i-au ales cu exact 1 an în urmă, pe 14 iunie 2015,  să conducă oraşul. Oamenii s-au arătat dezamăgiţi şi de faptul că altcineva, dar nu primarul Ilan Şor, a venit să vorbească cu dânşii.

Este vorba despre o presupusă întâlnire a administraţiei oraşului cu antreprenorii din cadrul pieţei comerciale.
Vineri, 10 iunie, au început să apară anunţuri printate că o asemenea întâlnire va avea loc marți, 14 iunie, dar în aceeași zi pe site-ul Primăriei Orhei a fost plasat un comunicat în care se spunea că aceste anunțuri sunt false.
Sâmbăta, 11 iunie, pe acelaşi site oficial a apărut însă un comunicat care anunţa că întâlnirea celor două părţi va avea loc în după amiaza zilei de  luni, 13 iunie.

Amintim că la începutul săptămânii Consiliul Orășenesc a aprobat decizia despre organizarea unui referendum local privind mutarea Pieței Centrale din Orhei pe data 17 iulie curent.
Comisia Electorală Centrală care, la propunerea consiliului local, stabilește data referendumului, încă nu s-a pronunțat asupra acestei inițiative a edililor orheieni.

Membrul Consiliului Marii Adunări Naționale, Chiril Moțpan, a îndemnat oamenii să vină în ziua pe 24 aprilie la un protest amplu  la Chsinau, unde sunt aşteptaţi şi concetăţenii din diaspora.
La miting au vorbit şi câţiva locuitori din raionul Orhei, care s-au arătat indignați de situația din țară, dar și de declarațiile unor deputați, care au afirmat că pentru colectarea semnăturilor pentru referendum s-au plătit bani.

Protestul de la Orhei a durat aproape o oră şi jumătate, fiind însoţit şi de unele efecte colaterale, legate de presa prezenta la eveniment.

Dat fiind că pe camera de luat vederi a Radio Orhei nu era aplicat un semn de identificare, Chiril Moţpan a acuzat că jurnalistul nostru ar face filmări la comanda lui Ilan Shor.  În scurt timp, aceste momente de confuzie au fost depăşite şi Chiril Moţpan şi-a cerut scuze  în mod public.

Aproape imediat, pentru acest episod şi-a manifestat  interesul  o tânără care i-a spus jurnsalistului Radio Orhei că vrea să realizeze un subiect pentru portalului  Today.md.  Intenţia i-a fost însă dezaprobată, ca urmare  a modului subiectiv şi neadecvat în care portalul numit a reflectat un alt   eveniment asemănător care a avut loc recent  la Orhei  şi care a vizat-o pe fosta ministră a educaţiei, Maia Sandu.

Ieri, în prima zi a procesului,  instanța a decis amânarea ședinței la solicitarea unui avocat care reprezintă Primăria.

Codul Electoral prevede că, înainte de a fi prezentate la Comisia Electorală Centrală, listele de subscripţie trebuie să fie autentificate prin aplicarea pe fiecare foaie a ştampilei autorităţii publice locale.

Inițiatorii referendumului, Platforma DA, propune reducerea numărului de deputați de la 101 la 71 și anularea imunității acestora. 

Intr-un comunicat de presă pe care l-a emis ieri, atunci când urma să aibă loc procesul de judecată,   Primăria orașului Orhei anunţa că va autentifica  listele de subscripție.

Anunţul a fost făcut de către reprezentantului grupului de iniţiativă Chiril Moţpan, scrie jurnal.md. Codul Electoral prevede că, înainte de a fi prezentate la Comisia Electorală Centrală, listele de subscripţie trebuie să fie autentificate prin aplicarea pe fiecare foaie a ştampilei autorităţii publice locale.

Potrivit agendei Judecătoriei Orhei,  şedinţa în acest caz este programată pentru după-amiaza zilei de astăzi.

Dificultăţile cu care se confruntă colectorii de semnături sunt de cele mai multe ori create artificial în speranţa că grupul de iniţiativă va rata şansa de a aduna suficienţi susţinători. Aceasta este mesajul cu care au apărut în faţa presei reprezentanții grupului de inițiativă care au insistat, în special, pe două dificultăți în procesul de colectare a semnăturilor pentru inițierea referendumului privind revenirea la alegerea șefului statului prin vot direct. Ei susţin că cele 40 de mii de liste de subscripţie emise de CEC sunt insuficiente. O a doua dificultate e de ordin financiar şi anume refuzul mai multor bănci comerciale de a le deschide un cont destinat colectării de fonduri. Iată ce spune Preşedintele comitetului de organizare Andrei Năstase:

„Prin hotărârea şi regulamentul elaborate de CEC suntem obligaţi ca toate fondurile pe care putem să le folosim în campania de colectare a semnăturilor trebuie să treacă printr-un cont special, pe care trebuie să-l deschidem. Iată în momentul de față suntem la etapa când cel puţin cinci bănci comerciale ne-au refuzat acest lucru pe varii motive. În mod cât de poate de artificial se încearcă compromiterea acestui exercițiu anume prin această chestiune, prin refuzul de a deschide un cont bancar. Vom depăşi. Vom încerca să găsim alte modalități. Cei care merg în teritoriu merg pe cont propriu.”

Reprezentanții grupului de inițiativă spun că au fost amenajate puncte de colectare a semnăturilor în 15 raioane.

Deşi, potrivit legislaţiei, trebuie să adune minim 360 de semnături , câte 20 de mii din 18 raioane, organizatorii spun că vor să ajungă în fiecare raion. Motiv din care îi cer CEC să suplimenteze numărul listelor de subscripţie. Din nou Andrei Năstase:

„În momentul de faţă sunt acoperite doar 18 din cele 35 de raioane. Este pur şi simplu imposibil să acumulezi 360 de mii de semnături. Este imposibil dacă nu ai listele de subscripţie. Suntem încrezători şi sperăm într-un final să avem toate listele de subscripţie pentru că asta ne facilitează procesul. ”

Solicitat de Europa Liberă, secretarul general al CEC, Andrei Volentir, spune că cererea de a suplimenta listele a fost refuzată din două motive. Primul – listele deja eliberate sunt suficiente pentru a colecta numărul minim de semnături şi anume 360 de mii. Când se ajunge la acest număr în procesul de verificare a semnăturilor CEC sistează verificarea.

În al doilea rând, fiecare filă tipărită în plus necesită cheltuieli suplimentare, iar CEC trebuie să justifice la Curtea de Conturi fiecare bănuț cheltuit, afirmă Andrei Volentir. Din moment ce nu există certitudinea că grupul de iniţiativă va reuşi timp de trei luni să adune numărul de semnături pe care şi la propus şi anume 90 la sută din numărul total de alegători din Republica Moldova există riscul irosirii banilor publici în zădar, mai spune Andrei Volentir:

Andrei Volentir: „Din aceste considerente noi am refuzat cererea de a suplimenta listele de subscripție grupului de iniţiativă. Noi le-am explicat că în condiţiile în care ei vor prezenta primele liste de subscripţie cu semnăturile colectate şi va fi necesar suplimentar să le oferim alte liste de subscripţie, în aceste condiţii când există o anumită argumentare de ce este necesar un număr suplimentar de tiraj atunci noi suntem dispuşi să le oferim suplimentar liste de subscripţie, dar astăzi când nu există nici un indiciu că ei au epuizat cele 40 de mii de file nu putem să le oferim altele.”

Grupul de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor au semnalat şi alte dificultăţi pe care le întâmpină. Ei au spus că o bună parte din autorităţile locale, în special reprezentanţi ai partidelor parlamentare, le refuză alocarea de spaţii pentru afişaj informativ, dar şi pentru întâlniri cu cetăţenii, iar majoritatea instituţiilor media, inclusiv compania publică, refuză să le dea timp de antenă pentru a explica esenţa campania de colectare a semnăturilor.

Cu toate acestea, ei se arată optimişti că vor reuşi în termen, până la 16 martie, exact când expiră mandatul actualului preşedinte, să adune numărul suficient de semnături. Pe lângă alegerea președintelui prin vot direct, miza referendumului ar mai fi și lipsirea deputaților de imunitate parlamentară, micșorarea numărului acestora de la 101 la 71, precum și modificarea procedurii de demitere a șefului statului.

Membrii Grupului de iniţiativă susţin că numărul celor 40 de mii de liste de subscripţie, dintre care 32 de mii în limba română şi alte opt mii în limba rusă, eliberate de CEC, este insuficient pentru atingerea obiectivului propus. Acestea acoperă necesarul a doar 18 din cele 35 de raioane. Potrivit lor, pentru realizarea obiectivului este necesară suplimentarea imediată de către CEC a numărului listelor de subscripţie până la acoperirea numărului total al cetăţenilor cu drept de vot.

Preşedintele grupului de iniţiativă, Andrei Năstase, a declarat că la fel, până în prezent 5 bănci comerciale au refuzat deschiderea unui cont destinat colectării de fonduri de la persoanele fizice şi juridice care doresc să susţină financiar desfăşurarea referendumului. „Se încearcă, într-un mod cât se poate de artificial, compromiterea acestui exerciţiu anume prin refuzul de a deschide un cont bancar. Niciun proiect nu poate să fie realizat dacă nu are un buget stabilit. Acum ne-am pomenit că nu putem să realizăm acest deziderat anume din motive financiare”, a notat Andrei Năstase.

„În tot acest proces, până a crea un cont bancar în care să putem colecta surse financiare am avut nevoie să fie eliberat un cod fiscal de către Inspectoratul Fiscal de Stat. Şi acolo am avut unele obstacole. Am trecut prin toate procedurile birocratice uneori absurde când ni se cereau certificate total ieşite din comun. A fost destul de complicat”, a declarat Dinu Plângău, membru al grupului de iniţiativă.

În cadrul conferinţei, membrii grupului de iniţiativă au făcut public un apel în care menţionează că prin actele emise de Curtea Constituţională şi Comisia Electorală Centrală (CEC), în mod artificial a fost îngreunat procesul de colectare a semnăturilor. La fel, ar fi fost îngrădite drepturile cetăţenilor aflaţi în străinătate de a contribui, inclusiv financiar, la realizarea iniţiativei civice de revizuire a Constituţiei, urmărindu-se ca finalitate compromiterea acesteia.

Referitor la eşuarea votării Guvernului propus de candidatul premirul desemnat Ion Sturza, membrii Platformei DA au declarat că aceasta constituie o sfidare la adresa democraţiei în general şi a parlamentarismului în special. Potrivit lor, „preşedintele ţării are obligaţia legală şi morală să nu cedeze în faţa unei grupări criminale în detrimentul intereselor ţării şi ale cetăţenilor”.

Din grupul de iniţiativă fac parte 775 de persoane. Pentru iniţierea unui referendum sunt necesare 360 de mii de semnături. În cazul de faţă trebuie colectate câte 360 de mii de semnături pentru fiecare dintre cele patru întrebări care se propune a fi puse la referendum. Este vorba de reducerea numărului deputaţilor de la 101 la 71, reducerea imunităţii deputatului, dar şi două întrebări privind alegerea şi demiterea preşedintelui de către popor.

Andrei Năstase a comunicat că legea permite deschiderea unui cont pentru a colecta fonduri de la cetăţenii care doresc să finanţeze desfăşurarea referendumului şi acest cont va fi deschis în următoarele zile. Membrii grupului de iniţiativă fac apel la autorităţile publice locale şi centrale să asigure spaţiu pentru afişarea informaţiilor despre referendumu, dar şi spaţiu pentru organizarea întrevederilor cu cetăţenii.

Nicolae Gârbu, membru al grupului de iniţiativă, a comunicat că listele de subscripţie eliberate de Comisia Electorală Centrală vor fi repartizate prin raioane începând de astăzi. Totodată, în Piaţa Marii Adunări Naţionale a fost deschis un centru de colectare a semnăturilor. Membrii grupului de iniţiativă estimează că cele 40 de mii de liste acordate de CEC sunt insuficiente şi ar mai fi nevoie tot de atâtea.

Liviu Vovc, membru al grupului de iniţiativă, a menţionat că este important ca cetăţenii să comunice între ei despre referendum, să aibă mereu la ei buletinul de identitate pentru a fi gata oricând să semneze, să completeze listele la un singur colector de semnături pentru a nu dubla semnăturile.

Grupul de iniţiativă îşi propune să colecteze numărul necesar de semnături mai devreme decât în cele 3 luni rezervate, astfel încât să se încadreze în mandatul actualului şef al statului.

sursa: europalibera.org

Liderul PD, Marian Lupu, a declarat pe de altă parte vineri, într-o emisiune de televiziune, că în perioada care a rămas până la expirarea mandatului actualului președinte nu mai poate fi modificată Constituția, nici prin vot în Parlament, nici prin referendum, astfel că va trebui să fie ales cu votul a 61 de deputați. Următoarele alegeri prezidențiale ar trebui să aibe loc în martie 2016.

Constituția a fost amendată în anul 2000 de majoritatea comunistă, când s-a trecut de la alegerea directă la alegerea președintelui în Parlament. Această modificare a provocat alegerile anticipate din 2009 si 2010 și referendumul eșuat din septembrie 2010, când participarea la vot a fost prea mica.

sursa: europalibera.org

„Pe parcursul săptămânii vom pregăti sub aspect tehnic şi procedural procesul de iniţiere şi organizare a referendumului constituţional cu privire la modificarea Constituţiei la capitolul alegerea preşedintelui de întreg poporul”, a declarat peşedintele consiliului, Andrei Năstase.

Preşedintele CMAN a mai spus că miercuri, 28 octombrie, va fi organizată o nouă acţiune de protest la Reşedinţa de Stat a șefului statului. Manifestanţii vor insista ca şeful statului să semneze demersul premierului privind demiterea directorului Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru.

Acesta a mai spus că acţiunile de protest vor fi extinse şi amplificate pentru a face presiuni pe guvernarea să purceadă la implementarea revendicărilor protestatarilor.