Conştientizăm faptul că, organizarea recensămintelor este importantă pentru elaborarea cercetărilor, activităţilor de marketing şi planificare. Mai mult decât atât, considerăm că rezultatele recensămintelor sunt extrem de importante pentru asigurarea şi controlul legalităţii unor astfel de exerciţii democratice precum plebiscitele şi alegerile, evaluarea riscurilor privind securitatea naţională etc. În acest context, cerem Guvernului Republicii Moldova să urgenteze prezentarea publicului larg a rezultatelor Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din Republica Moldova din 2014.

Semnatari:

ADEPT
Asociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri
Asociația Micului Business
Asociația Politici Externe
Asociația Presei Independente
Centrul de Resurse Juridice din Moldova
Centru Dialog-Pro
Fundația Est Europeană
Institutul Politici Publice
Mișcarea Ecologică din Moldova
Platforma Națională de Mediu și Sănatate
Promo-Lex
REC Moldova
TERRA-1530
Transparency International – Moldova

Valeriu Streleţ a menţionat că recensământul populației și al locuințelor este o misiune de importanţă naţională, deoarece rezultatele acestui exerciţiu servesc drept bază pentru evaluările necesare la planificarea şi elaborarea politicilor în toate sferele social-economice. Şeful Guvernului a cerut instituţiilor de resort să urgenteze executarea prevederilor legale în contextul dat, precum şi să asigure ajustarea estimărilor financiare corespunzătoare.

Reprezentanţii partenerilor de dezvoltare, care au participat la şedinţă, au salutat intenţia Prim-ministrului de a accelera procesul de definitivare a tuturor procedurilor aferente recensământului, menţionând disponibilitatea de a acorda asistenţa şi expertiza necesară în acest sens.

Membrii Comisiei Naţionale au aprobat astăzi Planul calendaristic actualizat al acţiunilor de prelucrare a informaţiei obţinute în cadrul primei etape a recensământului populației și al locuințelor din anul 2014. Potrivit documentului, spre sfârşitul anului 2016, toate datele urmează să fie sistematizate şi procesate, iar rezultatele recensământului – publicate.

sursa: protv.md

Urmărirea penală pe acest caz va fi efectuată de Centrul pentru combaterea crimelor informatice al IGP, sub conducerea secţiei specializate a Procuraturii Generale, care urmează să stabilească toate circumstanţele cazului, să identifice persoanele care au difuzat informaţii false şi tragerea lor la răspundere penală.

Pentru comiterea falsului informatic, legislaţia prevede o pedeapsă cu închisoarea de pînă la 5 ani

Majoritatea instituţiilor importante de presă de la Chişinău au primit vineri un e-mail cu rezultatele recensămânului – cu logo, tabele şi alte ilustraţii. Mesajul părea să fi venit din partea Biroului Naţional de Statistică. Potrivit acestuia, în ultimii 10 ani (faţă de rezultatele recensământului din 2004), populaţia Republicii Moldova a scăzut dramatic – cu peste 400.000 de locuitori (iar faţă de anul 2000 – cu 700.000) şi a ajuns la 2.913.281 persoane. Din acelaşi mesaj, primit de jurnalişti, mai reiese că 11,3% din locuitorii Republicii Moldova sunt plecaţi peste hotare, ceea ce înseamnă 329.108 moldoveni. Aceasta în condiţiile în care până acum se invoca cifra de 1 milion de moldoveni plecaţi la muncă în străinătate – cifră ce pare reală dacă o raportăm cu aproximaţie la volumul remitenţelor.

A învins românismul

Din populaţia totală, 56,8% (1.655.326) s-au declarat moldoveni, 23,2% (675.299) s-au declaratromâni, 7,6% ucrainieni (221.992) și 5,46% ruși (159.065). La recensământul din 2004, peste 75% s-au declarat moldoveni, 8% ucraineni, 6% ruşi, 4,4% găgăuzi şi doar 2,2% români.

Conform datelor furnizate jurnaliştilor vineri, 40,3% din cei chestionaţi au declarat că limba lor maternă este limba română (1.174.635) în timp ce 38,4% au declarat limba moldovenească (1.117.535) și 13,2% limba rusă (383.970). La recensământul din 2004, peste 56% au spus că limba lor maternă e „moldoveneasca” şi doar 16% – româna.

Răsturnare de situaţie

La scurt timp, însă, după ce presa a făcut publice aceste date, Biroul Naţional de Statistică (BNS) a publicat pe site-ul său oficial un comunicat în care a infirmat datele referitoare la etnie şi limba vorbită. În comunicat, instituţia atenţionează că datele respective, dar şi cele referitoare la numărul populaţiei au fost transmise de pe o adresă de e-mail falsă. Asta chiar dacă datele din comunicatul declarat fals, despre numărul gospodăriilor şi cele ce reflectă numărul moldovenilor plecaţi peste hotare coincid cu informaţia publicată pe site-ul oficial al instituţiei.

Directorul Biroului Naţional de Statistică, Lucia Spoială, a spus că nu poate explica de unde au apărut aceste „informaţii eronate” cu logoul folosit la recensământ. Ea a precizat că informaţiile despre limba vorbită şi etnie „sunt încă în proces de procesare”.

„Panică în unele cercuri de interese”

Lipsa de claritate şi inacţiunea autorităţilor în elucidarea adevărului a stârnit critici din partea sociologilor şi analiştilor politici. Publicistul Petru Bogatu a numit dezminţirea Biroului Naţional de Statistică „obscură şi dubioasă”: „Se pare că rezultatele recensământului vizând limba vorbită şi structura etnică au stârnit panică în unele cercuri de interese”, a scris Bogatu pe pagina sa de facebook.

La rândul său, directorul IMAS, Doru Petruţi, a cerut ca „recensământul să fie auditat” de o companie privată străină şi dezvăluie: „Populația totală raportată de BNS: 2.913.281 persoane. Numărul de alegători incluşi în listele electorale (adică persoane de 18 ani și peste): 2.800.827 persoane. Numai că, populația 0-17 ani, conform tot BNS, reprezintă 699.849 persoane. Așadar, la BNS, populația de 18 ani și peste reprezintă 2.213.432 persoane. Prin urmare, între aceste două raportări, care fac referire la populația aceleași țări, sunt diferențe foarte mari”.

Directorul IMAS susţine că până la efectuarea unui audit, credibilitatea acestor date o consideră „foarte scăzută (dacă nu chiar nulă)”.

Pentru organizarea recensământului au fost cheltuite 89 de milioane de lei moldoveneşti, echivalentul a 5 milioane 235 mii de euro.

sursa: dw.de

Biroul Naţional de Statistică a emis în după-amiaza zilei de ieri un comunicat în care anunţă că adresa electronică, de pe care instituţiilor mass-media din republică a fost expediat un comunicat în care se conţineau datele privind apartenenţa etnică şi limbile vorbite de locuitorii Republicii Moldova, nu îi aparţine. În comunicat instituţia solicită să fie preluate doar informaţiile apărute pe pagina sa electronică oficială. Totuşi în text nu se spune tranşant că datele expediate de pe adresa falsă, nu sunt adevărate.Amintim că potrivit acestora 56,8% din populaţia R.Moldova sau 1.655.326 de cetăţeni s-ar fi declarat moldoveni, iar 23,2% sau 675.299 de locuitori -români. Todotadă…

mai multe pe National.MD