Astăzi,  procurora Adriana Bețișor a declarat după ședința de judecată în dosarul Filat că în dosarul Șor sunt anumite „progrese” , dar a îndemnat opinia publică să aștepte până va veni cu noi detalii. Potrivit lui Bețișor acum este vorba de o altă cauză penală, în afară de cea din 2014 unde el are statut de învinuit. ”Cauza penală este intentată pe componența de escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani”, a declarat procurorul.
Maine, procurorii vor propune demers catre Judecatoria Buiucani, prin care vor solicita aplicarea arestului pe un termen de 30 de zile pe numele lui Ilan Shor.
Pe de altă parte,  avocatul lui Șor se declară convins că demersul procurorilor va fi respins
„Noi suntem siguri că judecătorii nu vor accepta demersul, ori el vine în contradicţie cu circumstanţele de fapt şi de drept ale cauzei. Dumnealui a conlucrat activ cu organul de urmărire penală. A dat toate declaraţiile necesare şi asistăm cu regret la un fapt că procuratura se ghidează de anumite emoţii ale societăţii şi nu de probe şi fapte. Or procesul verbal de reţinere nu are absolut nici un argument şi orice demers spre instanţa de judecată nu poate să conţină un argument pertinent pentru reţinerea acestuia „, a spus avocatul lui Ilan Şor, Iulian Bălan.

Contractul este de colaborare, iar cele două părţi figurează în el ca Beneficiar, respectiv, Investitor. Curtea de Conturi (CC) consideră că mai bine era dacă se încheia un contract de parteneriat public-privat (PPP). Şi aceasta nu este unica obiecţie legată de şantierul de pe strada Renaşterii Naţionale, 18 care a fost expusă de CC  într-un recent raport de audit. Detalii, AICI

Contractul  de colaborare şi Decizia CR

CR Orhei, în calitate de Beneficiar, şi SC Giacomo Fontana (GF) SRl , în calitate de Investitor, au încheiat un Contract de colaborare la 28 iulie 2014. Contractul a fost semnat de către preşedintele de atunci al raionului Orhei, Ion Ştefârţă (PLDM), şi directorul GF SRL, Valeriu Oprea. Obiectul contractului consta în supraetajarea şi reconstrucţia imobilului de pe str. Renaşterii Naţionale, 18, aparţinând CR Orhei, de către GF SRL din mijloacele financiare proprii. Potrivit Contractului, după executarea lucrărilor, prevăzute pentru o perioadă de 2 ani, Investitorul “ va obţine dreptul de proprietar la spaţiile supraetajate construite”. Detalii, AICI
Contractul nu conţinea date despre suprafaţa imobilului care urma să fie supus reconstrucţiei şi supraetajării sau despre terenul pe care este amplasat acesta şi nu făcea trimitere la vreun document în baza căruia a fost încheiat. Dar în materialele instanţelor care până în prezent au efectuat controale privind situaţia obiectului în cauză ca premergătoare Contractului este indicată Decizia CR Orhei nr.3/10 din 8 mai 2014 “Cu privire la reabiltarea blocului administrativ de pe str.Renaşterii Naţionale, 18”.  Prin Decizie,   Ion Ştefârţă a fost  împuternicit să încheie contractul respectiv. Detalii, AICI

Una din cele 70 de pagini ale Raportului de audit

În a doua jumătate a anului 2015, Curtea de Conturi (CC) a efectuat un audit de conformitate a exercițiului bugetar și gestionării patrimoniului public în cadrul unităților administrativ teritoriale din raionul Orhei pe perioada anului 2014. Una din cele 70 de pagini ale raportului este consacrată cazului de pe str. Renaşterii Naţionale , 18 din or. Orhei. CC a stabilit o serie de nereguli, indicând printre acestea faptul că “lucrările de restabilire/supraetajare a blocului, urmau a fi propuse de către CR pentru PPP” (parteneriat public privat n.n.) şi că în cadrul Contractului de colaborare încheiat, transmiterea blocului pentru reconstrucție agentului economic nu a fost documentată și autentificată.
CC a mai constatat că în rezultatul lucrărilor efectuate imobilul care iniţial ocupa suprafaţa de 118,8 m2 a ajuns să ocupe 170 m2 şi că, deşi imobilul nu dispune de teren aferent, cele două părţi ale Contractului au indicat în cererea de obţinere a certificatului de urbanism o suprafața de 753 m2. Misiunea de audit a făcut aceste constatări după ce bunul imobil al CR Orhei fusese deja demolat, iar în locul acestuia a fost edificată o construcţie cu două etaje şi cu un subsol, iar “fundamentul construcției și pereții acesteia s-au ridicat cu extindere de 5 metri față de construcția demolată, ocupând abuziv circa 80 m2.”
În încheierea observaţiilor înşiruite pe aproape o pagină, CC a relevat că în acest caz există incertitudini legate de dreptul de proprietate asupra imobilelor publice și chiar riscul de a pierde proprietăți publice, mai ales că CR Orhei a acordat dreptul de a edifica construcția în lipsa unor clauze bine argumentate contractual.

Autosesizarea şi Ordonanţa procurorilor

Cazul obiectului de pe str. Renaşterii Naţionale, 18 s-a aflat şi în vizorul organelor de drept. S-a întâmplat încă în primăvara anului trecut, după 1,5 luni de la demararea lucrărilor care, potrivit unei Declaraţii depuse la Primăria oraşului Orhei şi la Inspecţia în construcţii, au început în data de 26 martie 2015. Detalii AICI
Într-o Ordonanţă care este datată cu 19 iunie 2015, este indicat că la 7 mai 2015 Procuratura raionului Orhei s-a autosesizat în legătură cu un articol apărut în publicaţia “Opinia Liberă” editată de consilierul raional Vasile Roman (PL) .
În ordonanţă se constata că într-un articol care a fost publicat cu câteva zile mai înainte erau descrise ilegalităţile pe care le-ar fi admis CR Orhei şi Primăria oraşului Orhei la autorizarea lucrărilor de reconstrucţie a imobilului de lângă scuar şi îndeosebi ilegalităţile pe care le-ar fi admis cet. Valeriu Oprea la demolarea imobilului în cauză. Acesta din urmă a fost audiat de organul de urmărire penală, iar ulterior procuratura a dispus neînceperea urmăririi penale şi clasarea procesului penal .
Refuzul de a porni urmărirea penală a fost argumentat prin faptul că în cadrul examinării prin cumul a materialelor procesului penal respectiv nu au fost stabilite careva acţiuni sau inacţiuni penale sau contravenţionale din partea celor vizaţi în articolul de presă în ceea ce priveşte autorizarea lucrărilor de reconstrucţie. Detalii AICI si AICI

Prima comisie a CR Orhei şi stoparea lucrărilor

Încă  înainte de sosirea misiunii de audit la Orhei, noul preşedinte al raionului, Tudor Golub (PDM) a dispus ca o comisie, în frunte cu vicepreşedintele Sergiu Miron (PL), să verifice volumele de lucrări şi implementarea Deciziei CR privind reabiltarea blocului administrativ de pe str.Renaşterii Naţionale, 18. Detalii, AICI.

Comisia s-a întrunit la începutul lunii august 2015 şi a constatat că la CR lipsesc materialele privind selectarea investitorului prin concurs şi altele, că contractul între Beneficiar şi Investitor nu a fost “vizat notarial”, după cum prevedea respectiva Decizie a CR , că în Scuarul Europei a avut loc o acaparare abuzivă a terenului, etc. Membrii comisiei au decis că trebuie să ceară Primăriei Orhei retragerea autorizaţiei de construcţie, iar Inspecţiei în Construcţii şi organelor de drept – verificarea cazului, inclusiv pentru identificarea vinovaţilor care să plătească despăgubiri din cauza demolării samovolnice a vechiului imobil al CR Orhei. Detalii AICI
În mapa documentelor de la CR Orhei referitoare la acest caz există câteva adrese expediate în luna august 2015, sub semnătură preşedintelui raionului, Tudor Golub şi două răspunsuri la acestea. Primăria a scris că autorizaţia de construcţie poate fi retrasă doar la cererea comună a Beneficiarului şi Investitorului sau dacă Beneficiarul va rezilia contractul cu Investitorul. Inspecţia în Construcţii a enumerat 4 acte în baza cărora o firmă specializată în construcţii, avându-l ca diriginte de şantier pe vicepreşedintele de odinioară al CR Orhei, Vladimir Popuşoi (PDM), lucrează la obiectul din str. Renaşterii, 18. Inspecţia a mai menţionat că până la soluţionarea divergentelor dintre Beneficiar şi Investitor, lucrările vor fi stopate. Detalii AICI

Acordul adiţional şi a doua comisie a CR Orhei

La începutul lunii noiembrie 2015, Beneficiarul şi Investitorul au semnat un Acord adiţional la Contractul pe care CR Orhei l-a încheiat cu Giacomo Fontana SRL în anul 2014. Prin Acordul semnat de preşedintele raionului Tudor Golub şi direcorul Giacomo Fontana, Valeriu Oprea, a fost modificat un punct din Contract, majorându-se cu 6 luni termenul de efectuare a lucrărilor de reconstrucţie. Punctul modificat conţine şi câteva date importante care erau lipsă în Contract – despre faptul că imobilul reconstruit de Investitor are 118,8 m2 şi că după încheierea lucrărilor Investitorul va obţine dreptul de proprietate asupra suprafeţei care va depăşi acei 118,8 m2. În acelaşi punct este indicat numărul cadastral al imobilului în reconstrucţie, astfel rectificându-se numărul incorect din Contract. Detalii AICI
Oricum, peste 1,5 luni CR Orhei a decis că e necesar ca o nouă comisie să verifice modul de executare a Deciziei CR Orhei din mai 2014 referitoare la reabilitarea blocului din str. Renaşterii Naţionale, 18. Decizia de la sfârşitul anului trecut a fost luată în baza unei interpelări a consilierului liberal Vasile Roman şi ţinându-se cont de notele informative ale preşedintelui Tudor Golub şi şefului Direcţiei Construcţii din cadrul CR Orhei, Ion Cocârlă (PDM), care au operat cu unele constatări făcute de comisia precedentă încă în şedinţa din august 2015. Detalii AICI şi AICI

Lucrul de verificare: punct şi de la capăt

Preşedinte al comisiei create la sfârşitul anului 2015 a fost numit, din nou, vice-preşedintele raionului Sergiu Miron. Prima şedinţă a acestei comisii a avut loc abia la 15 martie 2016. În schimb, cea de-a doua şedinţă a urmat foarte repede, avându-l deja în frunte pe un alt vicepreşedinte al raionului, Ilie Rabii (PPEM).
Şedinţa din 24 martie curent, în mare, a repetat lucrul primei comisii, din luna august trecut. Din nou, au fost examinate documentele din mapa CR Orhei, constatându-se lipsa mai mutor acte necesare stabilirii situaţiei la obiectul din str.Renaşterii Naţionale. 18. Au avut loc şi discuţii în contradictoriu privind legalitatea acţiunilor Investitorului, iar mai mulţi membri ai comisiei au căzut de acord că, în cel mai bun caz, după încheierea reconstrucţiei vor apărea probleme la înregistrarea cadastrală a obiectuluişi la delimitarea terenului.

Unul din membrii comisiei, consilierul Vasile Roman, continuă să îi acuze de abuzuri pe Investitorul, reprezentat de Valeriu Oprea, şi pe fostul preşedinte al raionului Ion Ştefîrţă şi susţine că după reconstrucţie Investitorul ar putea obţine prin judecată dreptul asupra întregului imobil reconstruit.

Ion Ştefîrţă: “Este în beneficiul raionului: luăm un spaţiu renovat cu bani străini”

Fostul preşedinte al raionului Orhei, Ion Ştefîrţă (PLDM), susţine că nu există niciun pericol de prejudiciere a patrimoniului public raional. Dimpotrivă, în rezultatul  reconstrucţiei obiectului de lângă Scuarul Europeiâ,  CR Orhei va avea doar de câştigat, declară fostul demnitar, care după alegerile generale locale din 2015 este fruntaş al fracţiunii liberal-democrate din CR Orhei. Potrivit lui Ştefîrţă, acei peste 118 m2 de spaţiu renovat pe care CR îi va primi înapoi , conform devizului de cheltuieli costă în jur de 1 mln 200 mii lei. Ştefîrţă aminteşte că clădirea veche, intr-in nivel, care în Decizia CR din anul 2014 este numită ‘bloc administrativ’, se afla într-o stare deplorabilă şi avea nevoie  de repararea uşilor şi ferestrelor, iar proprietarul Sălii de festivităţi de alături, Valeriu Oprea, s-a arătat dispus să reabiliteze clădirea integral din cont propriu şi să primească pentru aceasta nivelul doi al clădirii,  pe care tot el îl va construi. 
Potrivit lui Ştefîrţă, Decizia din 8 mai 2014 a fost luată de consilierii raionali şi el nu avea nimic cu aceasta. Demolarea clădirii CR este explicaţă de fostul preşedinte prin expertiza care a constatat că vechea construcţie nu va rezista supraetajării. În ce priveşte extinderea  în scuar, Investitorul ar fi fost atenţionat la momentul respectiv de către conducerea raionului şi  pe perioada cât a fost aşteptat răspunsul de la procuratură, lucrările la şantier au fost stopate, susţine Ion Ştefîrţă.

Valeriu Oprea: “Consiliul raional nu ar trebui să îmi pună piedici”

Investitorul Valeriu Oprea susţine că a realizat lucrările la obiectul de pe str. Renaşterii Naţionale, 18 în conformitate cu proiectul de construcţie, aprobat de fostul preşedinte al raionului, Ion Ştefîrţă şi că acesta prevede demolarea blocului vechi al CR Orhei. Oprea spune că nu a vrut să facă puşcărie din cauza eventualei prăbuşiri a nivelului supraetajat şi că subsolul care a apărut în cadrul reconsrrucţiei este, de asemenea, un rezultat al lucrărilor de întărire a fundamentului. Acesta înţelege că înregistrarea bunului imobil reconstruit şi delimitarea terenului nu vor decurge uşor, dar nu recunoaşte că extinderea clădirii în scuar a fost făcută abuziv şi argumenteză prin faptul că până în prezent acel teren nu a fost atribuit nimănui şi nu are nici număr cadastral.
În pachetul de documente care se păstrează la Oprea sunt şi unele documente care lipsesc în mapa comisiei de la CR Orhei. Printre acestea – Acordul adiţional pe care Beneficiarul şi Investitorul l-au semnat la începutul lunii noiembrie 2015 şi care conţine modificări la Contractul din luna iulie 2014. Oprea spune că conta că odată c semnarea Acordului lucrurile se vor limpezi, dar în decembrie a fost creată o nouă comisie de verificare din cauza căreia el ar putea fi nevoit să solicite din nou prelungirea termenului de executare a lucrărilor.
Patronul „Gicomo Fontana” se mai arată indignat de vorbele care ar circula la CR Orhei despre aceea ca el i-a dat “otkat” ex-presedintelui raionului şi se consideră afectat de faptul că i se pun piedici, după ce el a investit bani, inclusiv luaţi cu împrumut.
La întrebarea dacă există motive ca Beneficiarul să îşi facă griji pentru pierderea bunurilor sale, acest pericol venind din partea Investitorului, Oprea răspunde că nu are de gând să încalce Contractul şi Acordul adiţional şi că nu pretinde la altceva  decât la suprafaţa care va depăşi acei 118,8 m2 care îi aparţin CR Orhei.

Ilie Rabii: “I-a pus sub lovitură pe consilierii care au votat ”

Actualul preşedinte al comisiei de verificare a modului de executare a Deciziei CR prin care au fost acceptate lucrările de reabilitare şi supraetajare a blocului din str. Renaşterii Naţionale,18, vicepreşedintele raionului Ilie Rabii  declară că începând cu licitaţia de selectare a investitorului şi în continuare au fost admise o serie de nereguli. Nici in Decizie, nici în Contract nu există nicio propoziţie care ar permite demolarea clădirii vechi, în locul căreia să fie construită o clădire nouă, care să aibă subsol şi să fie extinsă pe terenul din scuar, susţine demnitarul. Acesta spune că acum comisia trebuie să verifice existenţa tuturor documentelor din pachetul care este necesar reconstrucţiei şi să primească răspuns de la procuratură în ce priveşte legalitatea demolării proprietăţii CR Orhei.
Ilie Rabii se arăta îngrijorat de problemele care ar putea apărea la înregistrarea imobilului reconstruit şi la delimitarea terenului, deoarece nu este clar cui aparţine acest patrimoniu.  Drept un exemplu de nereguli el aduce  faptul înscrierii  blocului administrativ al CR sub un număr cadastral incorect şi se întreabă cu ce drept ex- preşedintele raionului Ion Ştefîrţă a semnat un astfel de Contract şi i-a pus sub lovitură pe consilierii care au votat pentru Decizia de reabilitare şi supraetajare a blocului Orhei.
Rabii spune că şi el, în calitate de consilier raional, a participat la şedinţa în plen a CR Orhei  din 8 mai 2014,  unde la insistenţele  lui  Ion Ştefîrţă a fost aprobată decizia în cauză,  dar deşi nu-şi aminteţte bine, crede că s-a abţinut de la votare.

Până la alegerile generale locale din iunie 2015, Ilie Rabii,  ca şi Ion Ştefîrţă, făcea parte din PLDM. Pentru Decizia din 8 mai 2014 au votat cu precădere consilierii liberal-democraţi şi democraţi care la acel moment erau aliaţi si conduceau împreună raionul Orhei. În prezent, guvernarea raionului este în mâinile alianţei PDM-PL-PPEM.

Denumirea completă a proiectului este “Lucrări de reparare a reţelelor de apeduct şi canalizare cu construcţia staţiei de epurare pentru tabăra “ Mioriţa”şi Şcoala sanatorială”. Iniţiatorii proiectului din anul 2014, explică efectuarea unui complex de lucrări prin faptul că au  considerat mai raţional ca, odată cu înlocuirea staţiei  de epurare semifuncţionale a taberei cu  una nouă,  să fie  renovate şi sistemele de apă şi canalizare. 

Nici   includerea Şcolii sanatoriale, care se subordonează Ministerului Sănătăţii, într-un proiect finanţat cu cca 2 mlioane de lei de la bugetul raional, nu a fost întâmplătoare. În legătură cu aceasta s-a făcut auzită dorinţa  ca în perspectivă   şcoala, care în prezent nu activează, să fie „anexată” la tabără. Cele două instituţii se află într-un  loc pitoresc din mijlocul Codrilor, iar tabăra Mioriţa, care ocupă  peste   7 ha de pământ, este separată doar printr-un gard  de Şcoala sanatorială  care, la fel, nu duce lipsă de  pământ,  mai dispunând şi de o infrastructură atotsezonieră. 

Până una-alta,  proiectul de la Ivancea se lasă cu bătăi de cap din cauza apropiatului sezon estival.  Or,  pentru a putea organiza odihna copiilor în timpul vacanţei şcolare mari, “Mioriţa”  trebuie să obţină  avize pentru totul  de ce depinde funcţionarea normală a taberei.  

Aşteaptă răspuns, pentru a acţiona în consecinţă

La începutul lunii curente, preşedintele raionului, Tudor Golub, anunţa că, pentru clarificarea situaţiei privind executarea lucrărilor de reabilitare a reţelelor de apeduct, canalizare şi construcţie a unei staţii de epurare la tabăra „Mioriţa”, Procuraturii raionului Orhei i-a fost expediat un demers. Demnitarul a mai ţinut să sublinieze  că banii pentru lucrările respective au fost transferaţi încă în luna noiembrie 2014, pe când lucrul a început abia în martie 2015.

Aceste detalii au venit în continuarea unei informaţii care a fost prezentată la prima şedinţă a CR Orhei din acest an de către nou numita şefă a DGE Orhei, Silvia Mustovici, care s-a arătat îngrijorată de faptul că tabăra nu va putea funcţiona în apropiata stagiune estivală.

Peste aproape două săptămâni de la această intervenţie în public, fiind întrebată dacă s-a schimbat ceva în situaţia taberei Mioriţa, Silvia Mustovici a declarat că se  aşteaptă răspunsul procurorilor  la demersul preşedintelui raionului, pentru a se acţiona în consecinţă. Şefa DGE a mai spus că odihna de vară în tabără ar putea fi compromisă din cauza că încă nu a avut loc recepţia finală a lucrărilor. Antreprenorul care le-a efectuat nu răspunde la apelurle telefonice, iar în noiembrie trecut s-a eschivat să participe la o comisie care s-a deplasat la tabăra Mioriţa, a spus Mustovici.

La Procuratura din Orhei, unde a fost expediat demersul despre tabăra “Mioriţa”, ne-au spus că e mai bine să ne interesăm despre acest caz la Poliţie. Ofiţerul de presă al Inspectoratului de Poliţie Orhei, Diana Maxim, a confirmat că la începutul acestei săptămâni demersul de la Procuratură a ajuns la Poliţie şi că urmează repartizarea acestuia, după care – examinarea în modul cuvenit.

Antreprenorul a trimis scrisori

Lucrările de reabilitare a reţelelor de apeduct şi canalizare şi de construcţie a staţiei de epurare la Ivancea au fost executate de  firma „Concretcons” SRL. Am reuşit să vorbim cu  antreprenorul la telefon şi să-i aflăm poziţia  în legătură cu criticile  ce i se aduc. Valeriu Laşcu a declarat că ar trebui să povestească ore în şir despre cum s-a lucrat la acest obiect şi că e gata să prezinte şi informaţii în scris. Acesta a spus că a trimis scrisori tuturor decidenţilor şi că aşteaptă ca în timpul apropiat să aibă loc recepţia lucrărilor,  despre care afirmă că le-a executat în corespundere cu angajamentele contractuale. În ce priveşte comisia din luna noiembrie trecut la care, potrivit DGE nu s-a prezentat, antreprenorul afirmă că nu a fost anunţat despre aceasta.

Laşcu s-a arătat încrezător că nici procuratura, nici poliţia nu au motive de  a-i imputa  fapte condamnabile şi că restul “ sunt vorbe din piaţa centrală”. În timpul discuţiei, interlocutorul  s-a arătat  mai indispus de faptul că nu ar avea  cui să predea obiectele şi lucrările despre care spune că le-a îndeplinit pe deplin şi calitativ.  Pentru că, potrivit acestuia, exploatarea unor instalaţii performante necesită specialişti pe potrivă.

Volume îndeplinite, dar nu fără de abateri

Volumele, prevăzute în contractul pentru lucrările de la Ivancea sunt îndeplinite, confirmă Ion Cocârlă, care de curând a fost numit în funcţia de  şef al Secţiei Construcţii, Gospodărie comunală şi Drumuri din cadrul CR Orhei. Acesta vorbeşte însă şi despre  unele “greşeli”. Conform proiectului, trebuiau să fie plombate locurile din trotuare unde s-au făcut săpături pentru reţeaua de canalizare şi să fie instalată o staţie de epurare de o capacitate anumită. În schimb, antreprenorul a asfaltat o porţiune continuă de trotuar şi a instalat o staţie de epurare de o capacitate mai mare. 

Aceste abateri de la proiect sunt indicate şi în informaţia prin care DGE a sesizat la începutul lunii curente conducerea raionului. Detalii, AICI  În sesizare sunt incluse   7 puncte, printre cele mai serioase fiind   faptul că antreprenorul, contrar proiectului, a montat  în locul unei  staţii de epurare cu volumul de 12 m3, o staţie de 50 m3, iar proiectantul refuză să modifice proiectul.  Valeriu Laşcu, pe care l-am întrebat de ce a făcut o schimbare, despre  care  se spune că a plătit-o din cont propriu cu 150 mii lei,  a declarat că atunci  când efectua lucrările,    în Moldova nu era de găsit  staţia de   capacitatea proiectată. 

Unele concluzii competente 

Până la momentul de faţă sunt cunoscute concluziile câtorva instituţii  care au competenţa de a controla şi a se expune în astfel de cazuri cum e cel de la tabăra “Mioriţa”.
Cea mai recentă concluzie aparţine Centrului de Sănătate Publică Orhei care într-o prescripţie de la începutul lunii curente notează că evaluarea activităţii taberei în sezonul estival precedent a scos în vileag o serie de încălcări în exploatarea sistemelor de apeduct şi canalizare. Totodată, în prescripţie se menţionează că lucrările la staţia de epurare nu au fost finalizate. Detalii, AICI

La sfârşitul anului trecut, Curtea de Conturi care a efectuat un audit al exercițiului bugetar și gestionării patrimoniului public în raionul Orhei pe perioada anului 2014, a relevat în raportul său că proiectarea, amplasarea și punerea în funcțiune a stației de epurare la tabăra de odihnă „Miorița” s-a realizat în lipsa avizului Expertizei ecologice de stat asupra documentației de proiect elaborate în modul stabilit. Detalii, AICII

Ceva mai înainte, Inspecţia de Stat în Construcţii ar fi constatat că “Concretcons” SRL a admis exagerări financiare la lucrările de reabilitare a reţelelor de apă şi canal şi de construcţie a staţiei de epurare în suma de peste 378 de mii de lei Detalii, AICI

E nevoie de încă  vreo 2 milioane de lei

Faptul că în 2015 Inspecţia în Construcţii a efectuat un control al îndeplinirii lucrărilor la Ivancea este confrimat de către Gheorghe Ştirbu, care până de curând a fost şef al Secţiei Construcţii a CR Orhei. Ştirbu continuă să lucreze în aceeaşi secţie şi cunoaşte bine cum s-au desfăşurat lucrările pe care le-a monitorizat la modul nemijlocit. Acesta spune că Inspecţia intr-adevăr a avut o serie de obiecţii, dar antreprenorul a înlăturat  neregulile şi a îndeplinit tot ce era prevăzut conform devizului de cheltuieli. Potrivit lui Ştirbu, trotuareşe nu au fost plombate din cauza unui  volum prea mare de lucru constatat în raport cu devizul de cheltuieli. Asta din cauza că  antreprenorul nu a  putut efectua săpăturile cu tehnica uşoară prevăzută de  proiect, iar tehnica grea  a adus distrugeri  mai mari trotuarelor  pietonale  vechi şi  deja uzate. Aşa că, cu aprobarea preşedintelui raionului, în loc de plombarea unei suprafeţe totale de peste 300 m pătraţi,   s-a făcut asfaltarea a peste 400 m2 de trotuar. De fapt, trotuarele ar trebui reparate normal în cadrul unui proiect de amenajare  a taberei care va costa încă vreo 2 milioane de lei, estimează funcţionarul .

Ştirbu susţine că, oricum, obiectul trebuie recepţionat pentru ca tabăra să poată activa în vara care vine, mai ales că staţia de epurare a funcţionat pe durata verii trecute.   Totuşi, Concretconstruct SRL ar mai avea  un lucru de făcut chiar acum – să betoneze în jurul capacelor fântânilor de canalizare.

Cum a câştigat? Ca şi alţii – prin  concurs!

Actualul preşedinte al raionului Orhei, Tudor Golub,  şi unii consilieri raionali nu o  dată şi-au exprimat  nedumerirea că de relizarea proiectului de la Ivancea s-a ocupat  firma Concretcons SRL. Preşedintele de odinioară al raionului, Ion Ştefârţă, susţine însă că acest agent eonomic a câştigat competiţia cu alţi 3 ofertanţi  care au participat la licitaţia publică privind achiziţia lucrărilor, ţinându-se seama şi de oferta de preţ mai mică. 

Concursul a avut loc la mijlocul verii anului 2014, iar castigatorul implinise atunci 1 an de la fondare. Detalii, AICI.  Autoritate contractantă a fost în acest caz Direcţia Învăţământ Tineret şi Sport Orhei (în prezent – Direcţia Generală Educaţie), care la acel moment era condusă de Eudochia Ştefârţă – soţia fostului preşedinte de raion.

Actuala şefă a DGE, Silvia Mustovici, spune că nu cunoaşte prea multe despre licitaţia de la mijlocul anului 2014 şi că persoana care se ocupa de aceasta nemijlocit nu mai lucrează la Direcţie.Detalii, AICI şi AICI  Mustovici a declarat că dispune doar de unele acte privind trasferurile băneşti şi de unele procese verbale de recepţie a lucrărilor care sunt datate cu luna decembrie 2014. Detalii, AICI şi AICI

Update, 25.03.16: După publicarea acestui material, am fost contactaţi de un alt reprezentant al antreprenorului, conducătorul Alexandru Paladi, care a ţinut sa ne expedieze un text întitulat „Răspuns la discordiile inventate de jumătate de an față de Antreprenorul SRL ”Concretcons”. Detalii, AICI si AICI

Vara trecută „Mioriţa” a activat. Ce va face la vară?

Firma” Concretcons” SRL a  lucrat la tabăra „Mioriţa” în perioada septembrie 2014-mai 2015. La reţelele de  apă şi canalizaţie  au fost conectate duşurille, bazinul de înot, unul din cele două WC -uri din curte, acestea fiind deja  exploatate pe durata  actitivităţii taberei din vara trecută. Despre aceasta ne-a relatat Silvia Bronicean, directoarea instituţiei, în timp  ce ne aflam la Ivancea pentru a ne documenta cu situaţia la faţa locului.

 Directoarea  a spus  că nu dispune de careva documentaţie de proiect şi nu ştie  ce lungime  are  sistemul   de apă şi canalizare, dar că a numărat peste 60 de fântâni ale reţelelor care trec  pe teritoriul taberei. Staţia de epurare care măsoară vreo 11 metri în lungime şi este îngropată la o adâncime de 4 metri, se află aproape de Şcoala sanatorială, dar la o distanţă considerabilă de  „Mioriţa”.

  Silvia Bronicean  spune că, în general, se bucură că mai ales  problema  staţiei de epurare şi a canalizaţiei a fost rezolvată, chiar dacă starea trotuarelor e departe de cum ar trebui să fie. Directoarea se nelinişteşte că din cauza deficientelor legate de recepţia finală ar putea apărea probleme cu deschiderea  sezonului estival. Ea crede că dacă  antreprenorul venea cu explicaţiile necesare în faţa membrilor celor trei  comisii  care au inspectat lucrările toamna trecută,  animozităţile erau deja depăşite. 

 De notat   că în acest an tabăra „Mioriţa”, unde în 1986 a început  construcţia primelor căsuţe destinate odihnei copiilor, rotungeşte 30 de ani de la întemeiere. Acum, în tabără sunt 30 de căsuţe din lemn în două niveluri,  unde într-o tură pot fi cazaţi în jur de  300 de copii.   

sursa: europalibera.org

Proiectul Legii procuraturii a fost votat în Parlament în a doua lectură. Proiectul a fost susţinut în unanimitate de deputaţii prezenţi la prima şedinţă legislativă din actuala sesiune, inclusiv de fracţiunea Partidului Liberal Democrat, care declara anterior că unele amendamente propuse de democraţi trezesc suspiciuni. Norma legislativă va intra în vigoare la 1 august, transmite IPN.

Sergiu Sârbu, deputat democrat, a spus că în timpul procesului de definitivare a proiectului de Lege cu privire la procuratură s-a admis o mare dezinformare şi manipulare. „Declarăm cu toată responsabilitatea că amendamentele aprobate la ultima şedinţă a Comisiei juridice au un caracter tehnic redacţional şi nu modifică conceptul acestui proiect. Totodată, după şedinţa Comisiei am avut discuţii cu autorii proiectului şi reprezentanţii grupului de lucru, în vederea eliminării unor interpretări eronate”, a spus parlamentarul.

Tudor Deliu, preşedintele fracţiunii PLDM, a spus că poziţia liberal-democraţilor din ultimele zile, cu referire la amendamentele care au fost propuse, s-a luat în consideraţie. „Fracţiunea va susţine în a doua lectură, cu condiţia că legile conexe cât mai urgent să apară în Parlament pentru a fi puse în discuţii. Legea cu privire la procuratură este o lege care vine să rezolve o problemă mare a statului şi anume depolitizarea instituţiei”, a adăugat parlamentarul.

Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a spus că adoptarea acestui proiect de lege este doar începutul reformei procuraturii. Urmează a fi adoptate şi legile conexe astfel încât prevederile Legii procuraturii să intre în vigoare din august.

Vlad Gribincea, şeful grupului de lucru pentru elaborarea proiectului Legii procuraturii a menţionat că în curând în Parlament urmează să fie remise alte două pachete de legi conexe, care să fie votate până în iunie, ceea ce va asigura implementarea Legii din 1 august. Totodată, urmează a fi modificată şi Constituţia pentru ca viitorul procuror general să fie ales conform noilor prevederi.

Potrivit noii legi, procurorul general va fi numit în funcţie pentru un singur mandat de 7 ani. Candidatul va fi selectat prin concurs, organizat de Consiliul Superior al Procurorilor. Persoana care va acumula cel mai mare punctaj va fi propusă şefului statului pentru numire în funcţie.

sursa: europalibera.org

În comunicat se mai spune că grupul de urmărire penală cercetează sub toate aspectele circumstanţele cazului şi lucrează la identificarea persoanelor implicate în comiterea şi provocarea acţiunilor violente. În cazul în care se stabileşte vinovăţia persoanelor în organizarea şi participarea la dezordini în masă, legea penală prevede o pedeapsă de până la 8 ani închisoare.

Procuratura atenţionează că mitingurile, demonstraţiile, manifestările, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic. Sunt interzise şi atrag răspundere penală întrunirile care incită la violenţă publică, la încălcarea ordinii publice sau organizarea tulburărilor în masă, a drepturilor şi a libertăţilor altor persoane ori punerea în pericol a vieţii sau a sănătăţii acestora.

Cetăţenii sunt îndemnaţi să nu admită provocări, să se abţină de la acţiuni nedemocratice, să nu admită violenţe şi încălcarea legalităţii.

sursa: europalibera.org

Despre aceasta s-a vorbit în cadrul ultimei şedinţe a CR Orhei, convenindu-se ca preşedintele raionului să creeze o comisie, inclusiv din reprezentanţi ai procuraturii, care la o şedinţă de la începutul anului 2016 să-şi prezinte concuziile pe această problemă.

Amintim că la sfârşitul anului trecut, precedenta componenţă a CR Orhei, a examinat un proiect de decizie privind schimbul a două clădiri amplasate în scuar – una dintre care aparţinând CR Orhei , iar altă – unei întreprinderi de alimentaţie publică. Proiectul nu a fost votat de mai mulţi consilieri, care şi-au exprimat dubiile şi au mai invocat şi necesitatea a primi acceptul Primăriei Orhei. Oricum, lucrările au demarat şi se desfăşoară, fie şi cu întreruperi, deja de aproape un an.

Menţionăm  şi faptul că la mijlocul anului curent, Primăria Orhei a anunţat că a transmis în Procuratură materialele referitoare la construcţia din scuarul dintre străzile Renaşterii Naţionale şi Vasile Mahu, pe motiv ca aceasta s-ar fi extins neautorizat pe o suprafaţă mai mare decât cea care aparţine CR Orhei.

Potrivit procurorilor, doi fraţi şi amicul lor se aflau într-un automobil care se deplasa în preajma satului Ciocîlteni când în mod intenţionat l-au accidentat pe un biciclist. La locul infracţiunii a mai venit un frate de-al inculpaţilor şi toţi patru au lovit victima până au lăsat-o fără suflare. În continuare, agresorii au pus cadavrul în portbagajul automobilului, l-au dus într-un câmp şi l-au incendiat.  De menţionat că, inculpaţii se aflau de mai mult timp în conflict cu consăteanul lor, din cauza unei datorii mai vechi.

Procurorii au remis dosarul spre examinare Judecătoriei Orhei, iar dacă inculpaţii, cu vârstele cuprinse între 19 şi 28 de ani, vor fi găsiţi vinovaţi de cele incriminate, ei riscă detenţiune pe viaţă.

sursa: europalibera.org

Pe banca acuzaţilor au compărut şeful serviciului securitate, împreună cu doi ofiţeri ai serviciului regim şi supraveghere ai instituţiei penitenciare.

Procurorii au demonstrat că, în cursul lunii august 2013, angajaţii Penitenciarului nr.13 au torturat doi deţinuţi ai închisorii, aplicîndu-le multiple lovituri cu pumnii, picioarele şi bastonul de cauciuc pentru pretinse acte de nesupunere. În rezultatul acţiunilor violente, părţile vătămate s-au ales cu leziuni pe tot corpul.

Despre maltratările la care au fost supuşi deţinuţii, procurorii au aflat din plîngerea depusă de către una dintre victime. Pe acest caz, Procuratura a demarat investigaţii şi a iniţiat o cauză penală, documentînd acţiunile ilegale de torturare a deţinuţilor de către respectivii angajaţi ai DIP. Fiind audiaţi de procurori, învinuiţii nu şi-au recunoscut vinovăţia. În cadrul anchetei au fost acumulate suficiente probe care indicau asupra vinovăţiei celor trei angajaţi ai penitenciarului, inclusiv înregistrările de pe camerele video din interiorul închisorii, care au fixat momentul aplicării actelor de violenţă.

Procurorii au înaintat atunci conducerii DIP al Ministerului Justiţiei un demers cu solicitarea suspendării provizorii din funcţie a celor trei colaboratori învinuiţi de tortură, tratamente inumane sau degradante. Demersul procurorilor de suspendare din funcţie a fost însă respins, din motivul „crizei de personal”.

Pe 30 decembrie 2014, Judecătoria Militară Chişinău a emis sentinţă de achitare în privinţa angajaţilor DIP, pe motiv că faptele lor nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii. Procurorii au contestat această sentinţa ca fiind ilegală, solicitînd condamnarea învinuiţilor la închisoare.

Recent, Curtea de Apel Chişinău a admis apelul declarat de procurori, a casat sentinţa primei instanţe şi a pronunţat o nouă hotărîre, prin care angajaţii DIP au fost recunoscuţi culpabili şi condamnaţi: şeful serviciului securitate – 4 ani închisoare, iar ofiţerii serviciului regim şi supraveghere ai instituţiei penitenciare la cîte 3 ani de detenţie. De asemenea, toţi trei au fost privaţi de dreptul de a activa în domeniul respectiv timp de 5 ani.

Decizia Curţii de Apel este definitivă şi executorie, însă poate fi atacată cu recurs ordinar la Curtea Supremă de Justiţie.

Procurorul municipiului Chişinău a vorbit şi despre concursurile care se organizează în instituţiile procuraturii. ”Toate concursurile care se organizează sunt false, se cunoaşte din timp cine trebuie să vină în funcţii. A fost un caz când un procuror a aplicat la o funcţie şi a fost anulat concursul pentru că a fost desemnat. Ulterior, a fost anunţat concurs repetat, iar pentru ca acest procuror să nu mai participe, ia fost intentat dosar penal”, susţine Ivan Diacov.

Totodată, procurorul mai spune că dosarul grupului Petrenco este falsificat. ”Cred că este un dosar forţat. Petrenco a mai organizat proteste şi în alte locaţii, cu încălcarea legislaţiei, însă nu a fost tras la răspundere. Faptul ca Petrenco să stea închis, convine la multă lume din Parlament. Şi în vazul lui Filat, la fel. Nu s-au adus suficiente probe, pentru ca să stea în izolator. Puteau să-l plaseze în arest la domiciliu, oricum nu mai are influenţă şi nu poate prejudicia ancheta”, a conchis Diacov.

Procuratura Generală nu a comentat, deocamdată, acuzaţiile aduse de Diacov.

În acelaşi timp, alţi invitaţi au căzut de acord că noua Lege a Procuraturii nu are menirea de a schimba lucrurile, dar din contra, de a le deteriora şi mai grav. ”Legea Procuraturii care se vrea a fi aplicată are din păcate lacune. Noi când am dorit să venim cu unele îmbunătăţiri, am fost refuzaţi. De aici se creează impresia că documentul este pentru cineva anume, ca să-şi rezolve interesele personale şi nicidecum pe cele ale cetăţeanului. Procurorul General va face cum doreşte acum, este ca şi cum un stat în stat. Va dori, va porni anchetă pe cineva, va dori, va contesta o altă decizie. Acum, procurorul are mînele dezlegate să facă cum vrea”, afirmă avocatul Pavel Midrigan.

În opinia directorului Centrului de Monitorizare a Autorităţilor Publice, Ion Dron, noua lege nu garantează independenţa procurorului. ”Din 2010, lucrurile au scăpat grav de sub control în instituţiile procuraturii. Situaţia este foarte gravă. Pe plan profesionist, angajaţii buni au plecat şi au rămas doar cei care execută planuri şi scheme criminale. Iar Legea Procuraturii, care era aşteptată de toţi, nu vine cu mari schimbări şi din păcate nu va duce la independenţa procurorului, ba din potrivă. Nu este stipulat în document cum va fi asigurată această independenţă”.

Recent, procurorul Ion Diacov a anunţat că pleacă de la conducerea Procuraturii municipiului Chişinău. Mandatul acestuia expiră pe 2 decembrie curent, iar Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat „încetarea de drept a mandatului constituţional al procurorului Diacov”.

„Asupra unor cazuri concrete în care ar fi implicat domnul Diacov nu este cazul să comentăm, ele fie au făcut obiectul unor anchete, fie se află în continuare în examinare şi pe măsura necesităţii – vor fi oferite informaţii de interes public”, se mai spune în mesajul remis de ofiţerul de presă al Procuraturii, Maria Vieru.

Procurorul Chişinăului şi-a motiva plecarea prin faptul că „narcomania şi corupţia au subordonat Procuratura”. Ivan Diacov susţine că, fiind în funcţie, a informat de nenumărate ori procurorul general despre comiterea de către unii procurori şi judecători a actelor de corupţie şi abuzurilor în serviciu, solicitând tragerea acestora la răspundere, însă toate sesizările sale au fost ignorate. Diacov a menţionat că are dreptul să deţină o funcţie de conductor în organele procuraturii timp de încă 2 ani şi jumătate, iar în calitate de procuror, atât timp cât îi permite sănătatea, însă refuză să facă acest lucru şi a decis să plece din domeniu.

sursa: europalibera.org