Oleg  Brega a menționat că a început deja să-și formeze o echipă care să-l ajute la colectarea semnăturilor.

Întrebat dacă va miza pe susținerea Partidului „Democrația Acasă”, dat fiind faptul că, în alegerile locale generale din 2015, a candidat din partea acestui partid, Oleg Brega a afirmat că nu va negocia cu nici un partid.

Amintim că săptămâna trecută dorinţa de a se înscrie independent în cursa prezidenţială şi-a anunţat-o   deputatul neafiliat Valeriu Ghileţchi, care până nu demult a făcut parte din  fracţiunea PLDM din Parlament. 

Subiectul alegerilor prezindenţiale din toamna acestui an a  fost atins şi în alte cuvântări ale adepţilor lui Ilan Shor, care se află în arest  preventiv pentru escrocherie şi evaziune fiscală. O participantă la protestul contra deţinerii lui Shor în arest a avertizat că Moldova ar putea pierde unul din cele mai mari oraşe din republică şi că fără votul celor de la Orhei în republică nu se va rezolva nimic.

Ilan Shor, care cu un an în urmă a obţinut funcţia de primar la Orhei, iar cu aproape două luni în urmă – funcţia de preşedinte al MSPR Ravnopravie, nu poate pretinde deocamdată la funcţia de preşedinte al republicii. Asta, deoarece o recentă modificare a Constituţiei, decisă de Curtea Constituională, nu admite ca la alegeri să participe candidaţii care nu au 40 de ani.

Această modificare a fost dur criticată de un alt tânăr primar, cel de Bălţi. Renato Usatîi a declarat că cenzul de vârstă a fost majorat de la 35 la 40 de ani pentru a-l scoate anume  pe el din cursa prezidenţială. De curând, Usatîi s-a referit şi la schimbarea conducerii MSPR Ravnopravie, care a fost preluată de Ilan Shor, declarând că reanimarea acestei formaţiuni politice este convenabilă actualei guvernări, care vrea ca astfel adevărata opoziţie de stânga din republică să slăbească.

Într-un comunicat, care la moment este difuzat presei doar în limba rusă, se menţionează că în faţa colegilor săi de partid Ilan Sor s-a referit la perspectivele mişcării şi a afirmat că formaţiunea are acum o şansă istorică de a se întoarce în politica activă şi a pretinde la scoruri electorale serioase.

Sor a afirmat că succesele pe care Ravnopravie le-a demonstrat la Orhei fac posibil ca formaţiunea să obţină succes în întreaga republică.

Sor considera că mişcarea trebuie să se poziţioneze pe centru-stânga, să pledeze pentru întărirea statalităţii republicii, respectarea idrepturilor şi intereselor tuturor grupurilor etnice, întărirea rolului statului în susţinerea paturilor vulnerabile ale populaţiei.

Primarul de Orhei l-a înlocuit în funcţie pe Valeri Klimenko, dar acesta din urmă a rămas să conducă Consiliul executiv al Ravnopravie.

„Proiectul meu politic este foarte clar pînă în 2018 – să contribui cu tot ce pot la construirea unei țări stabile economic și politic, prin sprijinirea reformelor vitale pentru modernizarea Moldovei, fie că vorbim de instituțiile din domeniul economic, cele ale justiției, social sau alte zone importante. Acest lucru îl voi face din poziția actuală de politician. La Președinție va veni cineva dorit de popor, iar Guvernul actual își va duce mandatul pînă la capăt”, a opinat Plahotniuc.

Prim-vicepreședintele PD a accentuat că proiectul său politic este la vedere și mai clar ca oricînd, iar unicul lucru care ar trebui să fie prioritar în prezent este ”asigurarea stabilității și sprijinirea Guvernului în tot ceea ce face, pentru relansarea economică și reformarea statului”.

Totodată, politicianul a mai menționat că niciodată nu s-a gîndit cîtă influență ar putea avea în procesele politice, deoarece „practic e imposibil de făcut o astfel de evaluare”. Acesta îndeamnă oamenii „să nu creadă în ce spun politicienii, nici măcar pe el, dar să ceară acțiuni concrete de la ei și să-i judece după rezultate”.

Cei 18 parlamentari au contestat legea prin care au fost făcute modificări la Constituție, ajungându-se la alegerea de către Parlament a șefului statului. Liberal-democrații au invocat că norma a fost adoptată cu încălcări de procedură.

Potrivit autorilor sesizării, în data de 5 iulie 2000 deputații au adoptat în mod deliberat amendamente la Constituție neavizate de Curtea Constituţională, contrar procedurii stabilite expres de Constituţie şi de regulamentul Parlamentului pentru revizuirea acesteia.

Decizia Curții arată că reforma constituțională de acum 16 ani a generat în realitate un sistem de guvernare imperfect, existând un potenţial de conflict între autorităţile statului, aceasta fiind o consecință directă a ignorării de către Parlament a avizului Curţii Constituţionale.

„Prin decizia de azi a Curții Constituționale se revine la situația de până la anul 2000. Acum, când va expira mandatul actualului președinte vor fi anunțate alegeri prezidențiale și în conformitate cu prevederile vechi ale Constituției va fi anunțată o dată, la care acestea vor avea loc”, ne-a declarat expertul Nicolae Osmochescu.

sursa: anticoruptie.md

„Am iniţiat proiectul de modificare a Constituţiei după ce cei din majoritatea parlamentară au declarat că sunt gata să susţină alegerea şefului statului prin vot direct. Se ştie că cca 70 la sută din populaţie îşi doreşte ca preşedintele să fie ales prin vot direct. De aceea considerăm că această problemă poate fi rezolvată şi în Parlament. Nu trebuie de cheltuit banii pe referendum, mai ales când ţara se află într-o criză profundă”, a spus Lucinschi.

Deputatul liberal-democrat consideră că alegerile parlamentare anticipate vor avea loc şi ar fi ideal ca scrutinul parlamentar şi cel prezidenţial să se desfăşoare concomitent. „Calculele arată că amendamentul pe care l-am înaintat noi ar putea fi votat pe la finele lunii iulie. Alegerile anticipate cel mai degrabă vor fi toamna viitoare. Ar fi bine ca aceste scrutine să se desfăşoare concomitent pentru a evita cheltuielile în plus” , a declarat Lucinschi.

Deputatul PSRM, Vasile Bolea, a declarat că fracţiunea PSRM va susţine proiectul PLDM, dar va semna şi pentru desfăşurarea unui referendum privind modul de alegere a şefului statului.

Corneliu Ciurea, expert IDIS „Viitorul”, consideră că ultimul cuvânt trebuie să revină şefului statului. „Ceea ce a făcut CC este că a oferit posibilitatea unor majorităţi parlamentare să atace preşedintele. Şeful statului trebuie să aibă poziţia sa”, a spus expertul.

Preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Justiţie şi Democraţie”, Pavel Midrigan, a afirmat că tot ce se întâmplă în legătură cu candidatul pentru funcţia de premier este rezultatul luptei pentru putere. „Se dă o luptă aprigă pentru acapararea puteri totale. În această luptă există doi factori esenţiali. În primul rând, este vorba despre poziţia şefului statului. Al doilea factor este cine se va regăsi în majoritatea parlamentară care se încearcă să se constituie”, a spus juristul.

Anatol Ţăranu, directorul Centrului de analiză şi consultanţă „Politicon”, consideră că în procesul de desemnare a premierului ar trebui să se pronunţe opoziţia socialistă şi Platforma Demnitate şi Adevăr. „Platforma DA are un cuvânt greu de spus şi dacă nu-l va spune în timpul apropiat, va avea de pierdut”, a opinat Ţăranu.

Fostul deputat comunist, Alexandr Petcov, consideră că totul se petrece după un scenariu pus la punct de un cerc restrâns. „Ceea ce se întâmplă este parte a unui scenariu pus la cale de nişte politicieni criminali. Suntem în faţa unui jaf politic”, a declarat Petcov.

PLDM, după ce s-a consultat de mai multe ori într-un format mai larg în cadrul partidului, insistă în continuare pe depolitizarea și eliberarea din captivitate a instituțiilor de drept din Moldova și vrea un premier independent, neafiliat politic. Condiții care îi lasă timorați și inhibați pe ceilalți parteneri din fosta guvernare. Ei nu acceptă aceste schimbări radicale, pentru că ar surpa influența cvasitotală a Partidului Democrat. Blocajul a deschis pistele de șantaj și presiune ale planurilor „b”, „c” și „d”, cu care se laudă trăgătorii de sfori din politica moldoveană.

În ultimele zile a ieșit în prim-plan președintele Nicolae Timofti care, învinuit de pasivitate și neimplicare, nu a avut, din păcate, nimic de obiectat în momentul demiterii guvernului Streleț. Acum domnia sa încearcă să-și repare greșeala, să recupereze terenul pierdut ca moderator al disputelor politice. Președintele trebuie să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru, după consultările pe care le poartă cu partidele din fosta alianță. Noutatea bulversantă pentru unii dintre acești interlocutori ai săi este că dl Timofti ar fi gata să nominalizeze o persoană din afara „țarcului politic” moldovean, presa invocând numele lui Ion Sturza.

Activ în media și pe rețelele de socializare, fostul premier critică și taxează dur bâlbâielile actualei guvernări, reproșându-i turpitudinea, jafurile și cinismul. Comentariile sale acide, nelipsite de sarcasm dar și de exasperare, sunt urmărite cu pulsul întețit de toată clasa politică de la Chișinău. Ion Sturza a propus recent câțiva pași concreți pentru redresarea situației dezastruoase din Moldova și tot el a anunțat o listă de beneficii importante, în cazul în care statul ar fi scos de sub influența funestă a oligarhiei, referindu-se la reluarea asistenței financiare din partea Occidentului, la sprijinirea proiectelor strategice absolut vitale pentru independența Moldovei, legate de energie și infrastructură. Toate aceste apeluri și comentarii ale dlui Ion Sturza au fost suficiente pentru a face din el ținta atacurilor celor care vor ca lucrurile să se rezolve numai în cadrul „cartelului”, după pofta celor din „Famiglia” (cum ortografiază unii, italienește, încrengătura de interese patronată de oligarhia aflată la putere).

Ezitarea președintelui Timofti de a nominaliza pe cineva controlat partinic a sporit deodată presiunile asupra șefului statului din zona presei și a bloggerimii subordonate politic, mai ales după ce liderul formal al PD, Marian Lupu, a făcut o serie de declarații scandaloase în urma întâlnirii de luni, 14 decembrie, cu președintele Timofti, pe care îl consideră stingherit în mișcările sale și chiar părând captiv unor grupuri de interese. Citez din interviul acordat de Marian Lupu unei agenții de presă: „Eu pe domnul Timofti niciodată nu l-am văzut în starea asta de surescitare şi e extrem de vizibil că cineva îl presează în mod inacceptabil, sper că nu îl şi şantajează, Doamne fereşte!”.

Este suprarealist, fiți de acord, să-l auzi pe șeful PD vorbind despre captivitatea instituțiilor statului. „Încă puțin, și-l vom vedea, înălțând în PMAN, stindardul luptei cu oligarhia” – au și ironizat deja unii comentatori. Nu degeaba se spune la noi că PD-ul, exponenții săi de vârf, aneantizează, prăbușesc în absurd și ridicol tot ce ating…

Într-un comunicat surprinzător prin directețea sa, președinția respinge categoric insinuările lui Marian Lupu și spune că la discuțiile din 14 decembrie Partidul Democrat a insistat ca șeful statului să-l desemneze candidat la funcția de premier pe Vlad Plahotniuc. Este șocant să constanți că pentru postul de prim-ministru se vehiculează numele politicianului cu imaginea cea mai proastă din Moldova, după cum o confirmă și sondajele, și comentariile analiștilor din țară și de peste hotare. Asistăm la un atac frontal declanșat de Partidul Democrat, hotărât să obțină conducerea guvernului – singura care-i mai lipsea. Propunerea cu Plahotniuc-premier poate fi și o manevră tactică pentru a-l forța pe președintele Timofti să desemneze o persoană mai plauzibilă, dar întru totul convenabilă PD, un candidat care să mențină sistemul de putere care a adus Moldova la faliment.

Așadar, tensiunile escaladează. PLDM nu renunță la principiile pe care le-a enunțat pentru a participa într-o guvernare pro-europeană, iar PD și sateliții săi – PL, PCRM și grupul Leancă – nu acceptă aceste condiții. Partidul lui Marian Lupu nu are „crampe morale”: racolează parlamentari și pretinde, în baza acestui act de corupere politică (ignorate ca de obicei de organele de drept!), că i se cuvine candidatura la șefia guvernului. În paralel, susțin mai multe voci din spațiul public, președintele Timofti este șantajat cu dosare împotriva fiilor săi, pentru a-l obliga să accepte nominalizarea dorită de PD. Ca la ordin, a fost reactivată și „pârghia Usatîi”. Revenit din Rusia, fantasmagoricul primar de Bălți organizează zilnic proteste la sediile președinției de la Chișinău și de la Condrița – activități diversioniste, calificate în comunicatul de presă al președinției ca „elemente de presiune exercitate asupra șefului statului, ca atentat la dreptul său constituțional de a desemna o candidatură la funcția de prim-ministru”.

Ceea ce urmărim în aceste zile pe scena politică din Moldova nu are nimic comun cu ideea de stat european, cu ideea de clasă politică responsabilă, dimpotrivă. Seamănă tot mai mult cu o lovitură de stat, în stilul celei din vara lui 2012, din România, când s-a încercat demiterea lui Traian Băsescu. De altfel, o posibilă acțiune de impeachment în parlament la adresa președintelui Nicolae Timofti a și fost evocată aluziv de Marian Lupu în interviul citat mai devreme. Sub asediu se află nu doar președinția, ci însăși șansa Republicii Moldova de a mai fi un stat democratic. În această situație, președintele Nicolae Timofti va găsi energie și deplin temei pentru acțiunile sale dacă se va sprijini pe prevederile legii care-l desemnează drept garant al drepturilor și libertăților cetățenilor Republicii Moldova. Este ultimă redută în calea dezmățului oligarhic…

Anul politic 2015 poate fi considerat un an pierdut, irosit iresponsabil de actuala guvernare, un an în care totul a fost compromis: reforma, stabilitatea politică, nivelul de viață al oamenilor, securitatea sectorului bancar, finanțarea externă, integrarea europeană… Și cum se întâmplă într-o situație de criză și impas profund, moral și politic, speranțele se îndreaptă spre noii actori de pe centru-dreapta. Mă refer la Partidul „Demnitate și Adevăr” – emanația Platformei Civice cu același nume –, produsul numeroaselor și amplelor proteste ale moldovenilor din acest an nefericit. S-ar putea ca „botezul de foc” al noii formațiuni, văzută ca o alternativă la actuala clasă politică detestată, să fie aproape: alegerile anticipate par azi mai probabile ca niciodată.

sursa: europalibera.org

Conform primului decret, președintele a luat act de demisia Guvernului prezentată, astăzi, de către prim-ministrul Valeriu Streleț, ca urmare a adoptării de către Parlamentul Republicii Moldova a moțiunii de cenzură asupra activității Guvernului și în corespundere cu art. 118, alin. (2) din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797-XIII din 2 aprilie 1996.

Conform celui de-al doilea decret, domnul Gheorghe Brega, viceprim-ministru, a fost desemnat, în calitate de Prim-ministru interimar, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.

Consilierul a menţionat că şeful statului a fost informat despre demers şi a şi purtat deja o discuţie cu premierul Valeriu Streleţ la acest subiect. Preşedintele a dat dispoziţii pe interior, tradiţionale în asemenea situaţii. Cel mai probabil, Nicolae Timofti va avea o întrevedere şi cu Viorel Chetraru, iar deja săptămâna viitoare se va expune dacă directorul CNA va fi sau nu demis.

Premierul Valeriu Streleţ a solicitat, vineri, demisia directorului Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru. Printre argumentele invocate se numără creşterea continuă a indicelui perceperii corupţiei. La fel, potrivit premierului, sunt suficiente motive să se considere că CNA a adoptat o strategie de abordare discreţionară şi selectivă în procesul de combatere a corupţiei, soldată cu un randament redus al activităţii acestei instituţii.