Evenimentul are loc în cadrul Zilelor Mondiale a Libertății Presei 2016. Prin acest gest, autorii panoului, care mai este numit şi Panou al Ruşinii, vor să atragă atenția asupra tentativelor de limitare a libertății de exprimare de către unii deputați şi demnitari, care prin acțiunile lor au restricționat activitatea jurnaliștilor din R. Moldova din luna mai trecut până în luna mai a anului curent.

Printre demnitarii „inamici ai presei”de pe  Panoul Rușinii s-au regăsit mai mulți demnitari: liderul PL, deputatul Mihai Ghimpu, primarul orașului Orhei Ilan Shor, mai mulți reprezentanți ai PD, liderul PLDM Vlad Filat, liderul PD Marian Lupu, un grup de deputați PSRM, primarul de Bălți Renato Usatîi. 

Directoarea CJI, Nadin Gogu, a menţionat că este vorba  în primul rând despre cazurile regretabile de restricţionare şi limitare a accesului la informație  și  de  îngrădire a accesului jurnaliștilor la ședințele publice.

Amintim că după alegerile locale din vara anului trecut şi   instalarea actualei administraţii a oraşului Orhei,  jurnaliştii de la Jurnal TV au denunţat că au fost intimidaţi  şi daţi afară din incinta Primăriei Orhei, iar Radio Orhei s-a confruntat în câteva rânduri  cu îngrădirea accesului la  şedinţele publice organizate în sediul Primăriei, dar şi cu limitări ale accesului la informaţii de interes public.

Vezi si: ONG-urile de media condamnă încercările de intimidare a echipei Jurnal TV în incinta Primăriei oraşului Orhei

Membrul Consiliului Marii Adunări Naționale, Chiril Moțpan, a îndemnat oamenii să vină în ziua pe 24 aprilie la un protest amplu  la Chsinau, unde sunt aşteptaţi şi concetăţenii din diaspora.
La miting au vorbit şi câţiva locuitori din raionul Orhei, care s-au arătat indignați de situația din țară, dar și de declarațiile unor deputați, care au afirmat că pentru colectarea semnăturilor pentru referendum s-au plătit bani.

Protestul de la Orhei a durat aproape o oră şi jumătate, fiind însoţit şi de unele efecte colaterale, legate de presa prezenta la eveniment.

Dat fiind că pe camera de luat vederi a Radio Orhei nu era aplicat un semn de identificare, Chiril Moţpan a acuzat că jurnalistul nostru ar face filmări la comanda lui Ilan Shor.  În scurt timp, aceste momente de confuzie au fost depăşite şi Chiril Moţpan şi-a cerut scuze  în mod public.

Aproape imediat, pentru acest episod şi-a manifestat  interesul  o tânără care i-a spus jurnsalistului Radio Orhei că vrea să realizeze un subiect pentru portalului  Today.md.  Intenţia i-a fost însă dezaprobată, ca urmare  a modului subiectiv şi neadecvat în care portalul numit a reflectat un alt   eveniment asemănător care a avut loc recent  la Orhei  şi care a vizat-o pe fosta ministră a educaţiei, Maia Sandu.

În aproape doi ani de când durează această polemică între apărătorii şi contestatarii aşa-numitului „ţarc” din parlamentul de la Chişinău, unii ziarişti par să se fi resemnat că trebuie să relateze fără să vadă pe viu ce fac aleşii poporului, iar alţii au renunţat să mai vină la şedinţe, mai ales că există câteva instituţii care le difuzează în regim online. Pentru că sunt nevoiţi să se mulțumească cu imagini protocolare luate pe apucate, când li se permite să intre în sală, sau cu cele pregătite de tehnicienii parlamentului şi difuzate pe ecranele din încăperea separată rezervată jurnaliştilor, cameramanii şi fotografii nu s-au împăcat cu situaţia. La fel, nici organizaţiile neguvernamentale preocupate de libertatea presei, în viziunea cărora îngrădirea este un abuz. Astăzi, problema a fost readusă în atenţie de Centrul de Jurnalism Independent.

Nadine Gogu, directoarea instituţiei, ne-a relatat motivul noii mobilizări:

„Din discuţiile cu mai mulţi colegi, în special cei care vin din audiovizual, înţelegem că este o problemă, pentru că, stând în sala de presă şi având acces doar la imaginile care sunt selectate de o singură persoană din parlament, toată lumea are acces la aceleaşi imagini şi jurnalistul este pus în situaţia de a accepta ceea ce i se oferă, fără să selecteze ceea ce vrea el să selecteze. Argumentul că deputaţii se simt intimidați nu e plauzibil. În multe parlamente din statele din Europa jurnalistul are această libertate şi aşa trebuie să fie.”

Purtând tricouri pe care scria acces liber pentru presă”, jurnaliști protestatari au intrat astăzi în plenul Parlamentului şi au cerut să li se permită să transmită un mesaj de la tribuna principală. Nu au fost lăsaţi. Speakerul Andrian Candu, care a numit „politică” acţiunea jurnaliştilor, s-a văzut totuşi nevoit să se apropie de cei pe care i-a acuzat ca să încerce să-i determine să plece din sală şi să-i anunţe despre crearea unui nou grup de lucru cu sarcina să identifice o soluţie de împăcare. Opoziţia parlamentară a semnat pe o petiţie adusă de jurnalişti în parlament în favoarea renunțării la „ţarc” şi cu asta evenimentul s-a consumat.

Am întrebat-o pe Alina Radu, directoarea „Ziarului de Gardă”, cu ce rezultat:

„S-ar putea să dureze. Cel puţin această senzație am avut-o după ce ni s-a spus că e nevoie de comisii speciale, discuţii speciale, deşi e vorba despre o prevedere care poate fi anulată printr-o simplă solicitare. Unde încap reporterii, încap şi cameramanii. Ei, în fond, reprezintă aceeaşi presă. Este foarte ciudată această segregare. Cu atât mai mult mi s-a părut că se va tergiversa problema, după ce am văzut că reporterii care reprezintă presa controlată de putere au început să-i atace pe cei care au cerut accesul. Dacă eşti televiziune, de ce te-ai opune? Eu i-aş califica pe cei care se opun – „iubitorii de obscur”. Este clar că ei nu vor ca jurnaliştii să afle mai mult sau să arate mai mult: întârzieri la vot, discuţii în timpul votului, în timpul ședințelor, etc.”

Problema a apărut după ce clădirea parlamentului a fost renovată, urmare a devastării în aprilie 2009, în baza unui proiect care nu prevedea o lojă specială pentru reprezentanţii mass-media chiar în sala în care îşi ţin şedinţele deputaţii. Deşi au încercat de câteva ori să propună o soluţie, ultima dată, bunăoară, pe timpul fostului speaker democrat Igor Corman, conducerea parlamentului nu a reuşit deocamdată să răspundă cu vreo măsură mulţumitoare pentru cei din presă.

Răspunzând demersului Asociației Presei Independente, reprezentanții Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor notează că prevederile directivei europene au fost transpuse exact în proiect și astfel îngrijorările API-ului ar nefondate.

În opinia lui Petru Macovei, autorii proiectului nu au interpretat onest directiva, formularea din proiectul legii fiind în detrimentul redacțiilor:

„În proiectul legii poștei scrie că în serviciul universal intră trimiterea de corespondență, nu expedierea poștală, dar trimiterea de corespondență, iar – așa cum interpretează proiectul ministerului -, cărțile, cataloagele, ziarele și publicațiile nu sunt considerate trimiteri de corespondență. Altfel spus, Poșta Moldovei, o să vrea, o să le distribuie, nu o să vrea, nu o să le distribuie, și aceste este un abuz foarte clar din partea Poștei Moldovei.”

Îngrijorările formulate de Asociația Presei independente au fost expediate parlamentului. Între altele organizațiile de media au propus ca în proiectul noii legi a poștei să fie inclus un articol care să vizeze formarea tarifelor pentru colectarea, sortarea, transportul și distribuția publicațiilor periodice.

În replică autorii proiectului notează că în 2015, din prestarea serviciilor de distribuire a edițiilor periodice, Poșta Moldovei a avut pierderi de peste 10 milioane de lei, iar soluția ar fi în opinia lor ajustarea tarifelor la costurile reale de prestare a acestui serviciu.

Directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu susține că nenumăratele încercări de a stabili un dialog cu Poșta Moldovei și ministerul Tehnologiei Informației despre solicitările redacțiilor și de cealaltă parte,  posibilitățile operatorului poștal au eșuat. Ea spune că un proiect de lege care vizează instituții de presă nu poate fi votat fără aprobarea lor:

„Cum poate să considere Ministerul Tehnologiei Informației că acest punct care nu-i obligă să distribuie ziare nu ne dezavantajează fără să ne fi întrebat măcar o dată. Poate într-adevăr noi nu vom mai vrea să ne distribuie, dar la moment Poșta Moldovei este singurul distribuitor de presă care acoperă întreg teritoriul Republicii Moldova, deci e un distribuitor monopolist și eu un distribuitor de stat. Dacă o instituție de stat ignoră în acest fel distribuția de ziare, care sunt organe de informare în masă și care sunt de o mare necesitate pentru cetățeni, noi nu înțelegem dacă există dialog între societate civilă și autoritățile guvernamentale.”

Faptul că Posta Moldovei, cu de la sine putere vrea să își stabilească competentele, după ce a profitat de bani publici, în loc să se modernizeze și să optimizeze activitățile, trezește nedumerirea mai multor experți.

De la 1 septembrie, Poșta Moldovei a preluat toate plățile sociale care se făceau anterior de Banca de Economii și Banca Socială, bănci lichidate după devalizarea lor. Cei care mi-au fost interlocutori leagă acest transfer de servicii cu evidente avantaje financiare, cu nedorința de a mai distribui publicațiile periodice, o activitate neprofitabilă prin comparație, spune Petru Macovei:

„Din punctul meu de vedere lucrul acesta în general este sub un semn de întrebare, pentru că ar fi trebuit să existe un tender, totuși sunt bani publici la mijloc. Acum, la ce rulaj de miliarde de lei are Poșta Moldovei, n-o mai interesează alte servicii. Și până acum nu o interesa foarte mult pentru că există foarte multe pretenții ale editorilor referitor la calitatea serviciilor de distribuție prestate, de acum încolo, o s-o intereseze cu atât mai puțin.”

Proiectul Legii poștei ar urma să fie discutat mâine, în cadrul ședinței Comisiei Parlamentare Economie, Buget și Finanțe. Dacă totuși, această lege, care în opinia lui Petru Macovei va duce la falimentarea micilor editori de presă, va fi adoptată în lectură finală, organizațiile de media vor cere președintelui să nu o promulge.

Într-o scrisoare adresată conducerii Parlamentului şi Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, API solicită excluderea prevederilor ce ţin de distribuirea presei pentru că ar contravine Directivei europene în domeniu. „La modul practic, această modificare va însemna că Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei”, operator naţional care prestează servicii poştale şi care deţine, de facto, o poziţie dominantă pe piaţă, nu va mai avea obligaţia legală să ridice, sorteze, transporte şi distribuie publicaţiile periodice”, se spune în scrisoare.

Potrivit membrilor API, aceste modificări legislative i-ar oferi ÎS „Poşta Moldovei” posibilitatea să refuze colaborarea cu editorii publicaţiilor periodice sau să aplice o abordare selectivă şi discriminatorie faţă de aceştia. „O asemenea situaţie ar cauza falimentul multor redacţii, ar leza dreptul constituţional al cetăţenilor la informaţie şi ar deteriora pluralismul de opinii în Republica Moldova”, se menţionează în scrisoare.

Asociaţia Presei Independente susţine că excluderea distribuirii presei va reprezenta un regres în acest domeniu.

Documentul aminteşte că în luna martie trecut reporterul Jurnal TV a fost agresat de o persoană din anturajul deputatului PDM Constantin Ţuţu, cazul fiind investigat de Inspectoratul de Poliţie Orhei.

În iulie, o echipă a aceluiaşi post de televiziune nu a fost lăsată să intre în incinta Primăriei Orhei, jurnaliştii fiind bruscaţi şi forţaţi să părăsească sediul instituţiei.

În decembrie, reprezentantului Radio Orhei i-a fost îngărdit accesul la şedinţa publică a Consiliului Orăşenesc.

Organizaţiile neguvernamentale de media au condamnat încălcarea prevederilor legale care garantează dreptul jurnalistului de a obţine şi a difuza informaţii, amintind şi de sancţiunile prevăzute de Codul Penal pentru împiedicarea intenționată a activității mass-media și a jurnaliștilor.

Pentru Raportul asupra situației presei din Republica Moldova în anul 201, 5 click pe media-azi.md

Susţinătorii mai multor grupări şi partide de opoziţie s-au adunat în faţa Parlamentului din Republica Moldova. Protestatarii au înconjurat clădirea, spunând că nu le vor permite deputaţilor să plece. Pavel Filip este membru al unui partid cu legături strânse cu un oligarh controversat care fusese desemnat premier anterior, dar a fost respins de preşedinte.

„Sute de protestatari au forţat cordonul de poliţie, pătrunzând în clădirea Parlamentului din Moldova. Nemulţumirile au izbucnit după învestirea unui guvern nou şi pro-european, pentru a pune capăt unei crize politice de câteva luni”, potrivit Euronews.

Euronews şi ABC preiau ştirea Associated Press, care precizează că protestatarii nu au încredere că noul guvern va lua măsuri împotriva corupţiei şi va face reforme, în timp ce alţii vor ca Moldova să rămână sub sfera de influenţă a Rusiei.

Reuters precizează că protestatarii cer alegeri anticipate şi că Pavel Filip este al treilea prim-ministru pe care îl are Moldova în mai puţin de un an. Agenţia insistă asupra problemelor economice ale ţării vecine, reamintind că economia s-a contractat cu 1,75% anul trecut, fiind afectată de secetă, de criza din Rusia şi de dispariţia unui miliard de euro din băncile moldoveneşti.

France Presse transmite că noul guvern a fost învestit pe fondul protestelor de masă care afectează de câteva luni fosta republică sovietică, de la dispariţia miliardului de dolari din sistemul financiar moldovenesc.

Şi presa rusă a relatat despre proteste. „După luni de criză politică, protestatarii au încercat să pătrundă în Parlament. Au fost mobilizaţi scutierii, care au folosit gaze lacrimogene pentru a calma mulţimea furioasă”, potrivit Russia Today.
sursa: Independent.md

Condamnăm aceste acțiuni și le calificăm drept încălcări grave ale legislației în vigoare și derapaje antidemocratice. Reamintim că, potrivit Legii privind accesul la informație, oricine are dreptul ”de a căuta, de a primi şi de a face cunoscute informaţiile oficiale”. De asemenea, Legea presei, garantează dreptul jurnalistului de a obține și a difuza informaţii. Iar Codul penal stipulează că împiedicarea intenţionată a activităţii mass-media se pedepsește conform legii.

Cerem Ministerului de Interne al R. Moldova să se autosesizeze pe acest caz și să ia măsurile de rigoare față de persoanele care au îngrădit accesul la informație al jurnaliștilor. Totodată, cerem Partidului Democrat din Moldova să investigheze situația privind aplicarea interdicțiilor față de reprezentanții mass-media, să informeze public despre măsurile luate și să excludă astfel de încălcări pe viitor.

Centrul pentru Jurnalism Independent
Asociația Presei Independente
Asociația Presei Electronice
Centrul Acces – Info
Comitetul pentru Libertatea Presei
Asociația Telejurnaliștilor din Moldova
Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova

Ca şi la şedinţa CO din 10 decembrie,  în faţa reprezentantului Radio Orhei s-a postat o persoană care i-a îngrădit calea. De astă dată, însă, incidentul nu s-a produs la intrarea în sala de şedinţe, care se află la etajul doi, ci chiar în holul Primăriei. Respectivul insista că pentru a urca la etajul doi şi a sta la şedinţă este nevoie de înregistrare prealabilă la secretară.

Accesul în sala şedinţei a devenit posibil doar după minute bune de negocieri. Agentul de pază nu a dorit să spună la indicaţia cui sunt impuse aceste reguli, dar  a declarat că ştie că astfel încalcă legea.

Acesta este unul din episoadele de acest fel produse la Primărie din momentul instalării actualei administraţii orăşeneşti. Grăitor în acest sens este incidentul care s-a întâmplat  vara, la foarte puţin timp după câştigarea alegerilor de către Ilan Shor, care a acces la putere impeună cu 13 consilieri ai MSPR Ravnopravie. Atunci, o echipă  TV a denunţat faptul că a fost agresată în incinta Primăriei  Orhei.

Solicităm conducerii Parlamentului Republicii Moldova şi comisiilor parlamentare de profil (Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media; Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică) să iniţieze o anchetă pentru a elucida numele persoanelor implicate în tentativa de intimidare a unei publicaţii periodice independente şi imixtiunea în activitatea sa editorială și responsabilitatea acestora, fiind de asemenea investigată și explicată situația în care o persoană ar fi pregătit și propus mită unui reporter – ceea ce constituie fără îndoială o acțiune penală; precum şi circumstanţele în care angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne au vizitat redacţia “Ziarul de Gardă” pentru a afla “dacă se pregăteşte sau nu un articol despre ministrul de Interne”. De asemenea, cerem elucidarea eventualei implicări în acest caz a ministrului în exerciţiu al Afacerilor Interne Oleg Balan şi a şefului interimar al Inspectoratului General de Poliţie Gheorghe Cavcaliuc, care a fost protagonistul unei investigaţii jurnalistice a “Ziarului de Gardă”.

Solicităm comisiilor parlamentare să informeze operativ publicul despre mersul anchetei, iar instituțiilor publice – să excludă astfel de derapaje antidemocratice în activitatea lor.

Asociaţia Presei Independente
Centrul pentru Jurnalism Independent
Asociația Presei Electronice
Centrul de Investigații Jurnalistice
Comitetul pentru Libertatea Presei
Asociația Telejurnaliștilor Independenți
Centrul ”Acces-Info”
Centrul Tînărului Jurnalist din Moldova

sursa: anticoruptie.md

Pe panoul ruşinii au ajuns mai mulţi deputaţi: autori şi semnatari ai un proiect legislativ care aparent, urma să lupte cu propaganda răspândită prin intermediul televiziunilor ruseşti. Documentul a fost retras însă, fiind criticat de experţii media pentru că a fost promovat fără discuţii publice şi pentru că ar conţine prevederi ce pun în pericol libertatea presei. Astfel, între cei taxaţi pentru acest proiect sunt deputaţii Sergiu Sârbu, Dumitru Diacov, Marcel Răducan, Valeriu Streleţ, Ion Balan.

Directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, notează că această acţiune publică este şi o formă de protest, pentru a le reaminti guvernanţilor că presa are obligaţia să reflecte activitatea acestora, inclusiv din perspectivă critică:

Între cei care au fost catalogaţi drept inamici ai presei se regăseşte Andrian Candu, actualul preşedinte al Parlamentul, şi Igor Corman, cel care a deţinut această funcţie în fostul legislativ. Aceştia s-au angajat să rezolve problema accesului jurnaliştilor în sala de şedinţe a Parlamentului, dar aşa şi nu au răspuns numeroaselor adresări venite din partea societăţii civile şi petiţiilor semnate de jurnalişti, remarcă experţii media.

Democratul Vladimir Plahotniuc şi liberal-democratul Vlad Filat, de asemenea, şi-au găsit un loc pe panoul ruşinii, fiind taxaţi pentru că au susţinut recenta iniţiativă legislativă, care, pe lângă securizarea spaţiului informaţional urma să reglementeze şi comportamentul moderatorilor în timpul dezbaterilor tv.

Valeriu Streleţ, numele căruia este printre inamicii presei, spune că i se pare rezonabil ca în timpul unei emisiuni, cel care acuză, să aducă şi probe, pe care să le solicite moderatorul:„Politicienii sunt cei care simt pe propria piele imperfecţiunea anumitor procese, situaţii sau reglementări legale. Şi noi am considerat că stipulând o obligativitate de a proba nişte acuzaţii care sunt aduse public, faţă de cetăţenii Republicii Moldova, nu încercăm să ofensăm pe nimeni şi nu încercăm să băgăm pumnul în gură nimănui. Însă, nu ştiu din ce cauză ne-am pomenit luaţi în furci.”

Printre semnatarii proiectului figura şi deputatul democrat Dumitru Diacov. El zice că nu a avut intenţia să le creeze probleme jurnaliştilor , care în opinia sa, la fel ca şi politicienii, mai au de învăţat:

„Faptul că eu am semnat cândva un proiect şi proiectul acesta nu era adecvat, asta nu înseamnă, eu am semnat în grabă un proiect despre care am auzit într-un comentariu, nu am participat la elaborarea lui. Este o regulă normală în parlament, dar când am intrat în esenţă am avut mai multe obiecţii, dar asta nu înseamnă că eu trebuie să ies în stradă şi să fac grevă pe seama asta. Trebuie să fie clasa politică tolerantă, dar şi presa trebuie să fie tolerantă, câteodată înţelegătoare, mai profundă decât este în momentul de faţă.”

Recent, Centrul pentru Jurnalism Independent a lansat Memoriul pentru libertatea presei, în care constată că în anul 2014, care a fost un an electoral, mai multe medii de informare au făcut partizanat politic.

Şi raportul Freedom House, arată că în timpul alegerilor parlamentare de anul trecut, jurnaliştii au promovat anumiţi politicieni şi nu şi-au onorat obligaţia de a informa corect şi echidistant. Totodată, experţii internaţionali critică faptul că în media din Republica Moldova există monopoluri, iar structura proprietăţii în acest domeniu este netransparentă

sursa: europalibera.org

La capitolul televiziuni, directorul APEL, Vasile State, a menţionat că „Patru televiziuni au asigurat un echilibru relativ în mediatizarea concurenţilor electorali. Este vorba de Moldova 1, ProTV, TV7 şi N4, cu precizarea că Moldova 1 şi ProTV au asigurat şi o diversitate mai mare a prezenţei concurenţilor electorali”, a spus Vasile State. În ştiri, Publika TV, Prime TV, Canal 2 şi Canal 3 au favorizat masiv PDM, atât din punct de vedere al contextului în care apar reprezentanţii formaţiunii, cât şi a frecvenţei apariţiilor lor.

În ziare, directorul API, Petru Macovei, a remarcat lipsa materialelor de educaţie electorală. Majoritatea ştirilor conflictuale au fost prezentate cu o singură sursă şi doar jumătate din materialele relevante din punct de vedere electoral au fost nepărtinitoare. Cea mai gravă situaţie a fost observată la Nezavisemaia Moldova, cu o proporţie de aproape patru materiale părtinitoare la unul imparţial, şi la Moldova Suverană, cu o proporţie de 2,5:1. Ziarele care au prezentat în context preponderent neutru toţi concurenţii electorali sunt Jurnal de Chişinău, Komsomolskaia Pravda v Moldove şi Vesti Gagauzii.

În ceea ce priveşte presa online, directorul CJI, Nadine Gogu, a declarat că portalurile de ştiri au reflectat activ campania electorală, însă majoritatea au probleme de echilibru: în 73% din ştirile conflictuale e prezentă o singură sursă.

Posturile de radio au fost cele mai echidistante dintre instituţiile media monitorizate. Totuşi, s-a observat o favorizare a PDM de către Radio Plai şi a PLDM de către Vocea Basarabiei.