Corneliu Ciurea, expert IDIS „Viitorul”, consideră că ultimul cuvânt trebuie să revină şefului statului. „Ceea ce a făcut CC este că a oferit posibilitatea unor majorităţi parlamentare să atace preşedintele. Şeful statului trebuie să aibă poziţia sa”, a spus expertul.

Preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Justiţie şi Democraţie”, Pavel Midrigan, a afirmat că tot ce se întâmplă în legătură cu candidatul pentru funcţia de premier este rezultatul luptei pentru putere. „Se dă o luptă aprigă pentru acapararea puteri totale. În această luptă există doi factori esenţiali. În primul rând, este vorba despre poziţia şefului statului. Al doilea factor este cine se va regăsi în majoritatea parlamentară care se încearcă să se constituie”, a spus juristul.

Anatol Ţăranu, directorul Centrului de analiză şi consultanţă „Politicon”, consideră că în procesul de desemnare a premierului ar trebui să se pronunţe opoziţia socialistă şi Platforma Demnitate şi Adevăr. „Platforma DA are un cuvânt greu de spus şi dacă nu-l va spune în timpul apropiat, va avea de pierdut”, a opinat Ţăranu.

Fostul deputat comunist, Alexandr Petcov, consideră că totul se petrece după un scenariu pus la punct de un cerc restrâns. „Ceea ce se întâmplă este parte a unui scenariu pus la cale de nişte politicieni criminali. Suntem în faţa unui jaf politic”, a declarat Petcov.

De aceeaşi părere este şi preşedintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari. ”În prezent, rezultatul discuţiilor depinde de Plahotniuc care controlează totul aici. Acum sunt câteva variante de depăşire a crizei: fie premier independent, neafiliat politic sau alegeri anticipate”.

Pe de altă parte, expertul politic, Vitali Andrievschi afirmă că şeful statului este cel care trebuie să pună capăt acestei crize. ”Preşedintele ţării trebuie să vină în Parlament şi să propună ca fiecare fracţiune parlamentară să numească un candidat pentru funcţia de prim-ministru. Cine acumulează cele mai multe voturi, acela este desemnat. În caz contrar, partidele se vor juca mult şi bine privind identificarea unei candidaturi la funcţia de premier. O altă soluţie ar fi ca Vlad Plahotniuc să devină premier. Trebuie de pus la perete, ori rezolvă ceva în ţară, sau pleacă cu totul de pe arena politică”.

În opinia analistului politic, Sergiu Ciobanu, această idee nu este una plauzibilă. ”Ceea ce vorbeşte Andrievschi este de domeniul fantasticului. Nu poate guverna ţara o persoană în care oamenii nu au încredere şi care acumulează un rating foarte mic la domeniul încrederii în populaţie. După mine, candidatul la funcţia de prim-ministru trebuie să fie propus în continuare de PLDM, doar rezultatele scrutinului din 30 noiembrie nu au fost anulate încă de nimeni”.

Amintim că astăzi, a avut loc o nouă rundă de discuţii între partidele aflate la guvernare privind ieşirea ţării din criza privind desemnarea unei candidaturi la funcţia de prim-ministru.

El a precizat că președinția nu exclude ca în zilele următoare să fie organizate noi consultări cu fracțiunile parlamentare. ‘Au fost două runde de consultări și nu sunt excluse și altele, în funcție de disponibilitatea partidelor parlamentare și de necesitate”, a afirmat Vlad Țurcanu.

Purtătorul de cuvânt a mai indicat că Nicolae Timofti a luat în calcul anumite candidaturi, urmând să ia o decizie în privința uneia din ele pe care o va anunța în următoarele zile.

Republica Moldova a rămas fără guvern la sfârșitul lunii octombrie, după ce executivul condus de liberal-democratul Valeriu Streleț a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de opoziția socialistă și comunistă și susținută de democrați, ceea ce a dus la destrămarea alianței de guvernare proeuropene. Negocierile purtate până acum pentru crearea unei noi coaliții nu au adus nicio înțelegere concretă între formațiunile parlamentare de la Chișinău.

Nicolae Timofti a început consultările cu fracţiunile parlamentare pe 9 noiembrie, la scurt timp de la demiterea Guvernului Streleţ. Şeful statului a purtat discuţii cu reprezentanţii PCRM, PD, PL şi deputaţi din grupul Leancă.

„Dacă vă aduceți aminte, chiar Ion Sturza a lansat această idee, ca PD să-și asume funcția de premier. Noi mâine la partid vom discuta această idee. Vreau să-i întreb și pe colegii noștri din celelalte partide dacă acceptă această idee, ca PD să-și asume funcția de prim-ministru?”, a declarat Diacov în cadrul emisiunii „În profunzime”.

„Încă nu am discutat acest subiect în partid”, a precizat liderul PDM în legătură cu posibilitatea ca Plahotniuc să fie noul prim-ministru.

Republica Moldova a rămas fără premier după ce Guvernul Streleț a fost demis, pe 29 octombrie, în urma unei moțiuni de cenzură inițiate de socialiști și comuniști și susținute de PDM, una dintre formațiunile care compuneau Alianța pentru Integrare Europeană.

Liderii celor trei partide de la Chișinău care se autodefinesc pro-europene l-au preferat pe Streleț, un personaj șters, fără anvergură, care și-a făcut averea aproape exclusiv pe spezele statului, în fața Maiei Sandu, o reformistă care și-a dovedit calitățile și atașamentul față de ideile occidentale.

Pentru moldoveni, Maia Sandu ar fi fost cu adevărat opțiunea pro-europeană, nu doar fiindcă era agreată de marile cancelarii vestice, dar și fiindcă avea un program clar, de la care nu voia să facă rabat. Condițiile impuse de ea pentru a accepta fotoliul de premier ar fi putut să creeze temelia unei dezvoltări sănătoase în mica republică de peste Prut: înlocuirea procurorului general cu unul european, în așa fel încât justiția să nu mai fie la cheremul politicienilor aflați la putere, numirea unui specialist care a lucrat pentru Banca Mondială în funcția de guvernator al Băncii Naționale, posibilitatea de a-și alege singură miniștrii care ar fi format noul Cabinet și cuvântul liderilor Alianței pentru Integrare Europeană în fața reprezentanților Băncii Mondiale că vor susține reformele necesare.

Cu un astfel de premier, cele trei partide (PLDM –Partidul Liberal Democrat Moldovean, PDM –Partidul Democrat Moldovean și PL – Partidul Liberal) care urmează să susțină noul Guvern nu și-ar fi putut continua politicile bazate pe interese personale și de grup.

Sub guvernarea lor, din 2009 încoace, Republica Moldova a rămas un stat captiv. Averile celor aflați la putere au crescut o dată cu abuzurile de toate felurile, ascunse sub paravanul drumului european. Valeriu Streleț, susținut pentru fotoliul de premier, este emblema acestui fel de a face politică și a ajuns unul dintre cei mai bogați deputați, un oligarh în plină devenire.

Elita așa-zis europeană a Republicii Moldova s-a complăcut să conducă un stat aproape eșuat, acaparat de o oligarhie crescută după chipul și asemănarea celei rusești. Cu un premier vulnerabil ca Streleț, așa cum și-au dorit liderii „pro-europeni“, lucrurile s-ar putea să stagneze dincolo de Prut până când moldovenii, sătui de promisiuni și furăciuni, vor alege celălalt drum. Deși nu fac parte dintr-o strategie a Moscovei, manevrele Alianței pentru Integrare Europeană par să fie în favoarea Rusiei, care este avantajată de o Republică Moldova nefuncțională, cu oameni săraci, needucați și ușor de manipulat.

România, care a fost un jucător redutabil dincolo de Prut în ultimii ani, pare să se fi retras pentru moment din ecuație, lăsându-i pe liderii de la Chișinău să-și refacă singuri calea spre Vest, pierdută în degringolada negocierilor și a înțelegerilor subterane. Bruxelles-ul și Washington-ul și-ar fi dorit să o aibă la Chișinău pe Maia Sandu, dar nu pot să le facă moldovenilor bine cu forța. Ei vor în fruntea Guvernului un om care seamănă cu Putin, dar fără aplombul acestuia, și stau la intersecție privind nehotărâți când spre Vest, când spre Est. În Vest sunt prea multe reguli de respectat și prea multe aparate care le scanează averile, pârghiile din justiție, banii care dispar din vistieria statului și se scurg în buzunarele clientelei. În Est, oligarhia e sistemul natural de conducere a statului, regulile sunt făcute în folosul acesteia, iar pedepsele și controlul se aplică doar „trădătorilor“. Uniunea Europeană este prea invazivă pentru gustul liderilor de la Chișinău, chiar dacă ei se prefac că adoră să fie ținuți de mână. În realitate, aceștia sabotează orice pas spre Occident și fac o piruetă (in)conștientă spre Est.

La sfârşitul săptămânii trecute, presa belgrădeană a scos la iveală contacte ale lui Dacic cu structuri criminale. În special, s-a relatat, că în 2008 actualul premier, ministru de interne la acea vreme, s-a întâlnit cu baronul drogurilor Rodoljub Radulovic, poreclit Misha Banan, şeful unuia din cele mai mari carteluri de droguri din Balcani, suspectat că are legături cu clanul Darko Saric, căutat de autorităţile sârbe pentru trafic de droguri.

Primul ministrul sârb a recunoscut sâmbătă că s-a întâlnit de câteva ori cu Rodoljub Radulovic, dar susţine, în apărarea sa, că nu ştia în acel moment de implicarea acestuia în activităţi criminale. În sprijinul afirmaţiei sale, Dacic le-a arătat jurnaliştilor un document intitulat Cartea albă cu privire la activităţile grupurilor infracţionale, pe care a primit-o în decembrie 2008 de la Departamentul poliţiei criminalistice, în care nu figurează nici baronul drogurilor zis Misha Banan şi nici clanul Darko Saric.

Radulovic este acuzat de contrabandă cu două tone de cocaină din America de Sud în Spania, împreună cu Saric.

Surse din poliţia belgrădeană au declarat pentru Blic că premierul ştia ‘biografia’ interlocutorului său. Mai mult, ar exista înregistrări audio şi video, în care Radulovic îl numele pe Dacic ‘prieten’.

La 12 ianuarie 2009, potrivit Blic, într-o discuţie telefonică cu Radulovic, Saric îl roagă pe acesta să se intereseze la ‘prietenul de la interne’ dacă de el se ocupă poliţia. La 31 ianuarie acelaşi an, Dacic s-a întâlnit personal cu Radulovic într-un restaurant de elită din Belgrad, iar acesta din urmă l-a informat pe Saric despre conţinutul discuţiei.

Premierul Ivica Dacic a declarat sâmbătă că nu a comis nicio infracţiune, iar lupta împotriva crimei organizate este o prioritate a guvernului său. Actualul scandal face parte dintr-o campanie de discreditare a guvernului său, a afirmat el, estimând că în spatele acestuia ar putea să se afle persoane care doresc să împiedice eforturile executivului în combaterea corupţiei.

sursa: agerpres.ro