Răspunzând demersului Asociației Presei Independente, reprezentanții Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor notează că prevederile directivei europene au fost transpuse exact în proiect și astfel îngrijorările API-ului ar nefondate.

În opinia lui Petru Macovei, autorii proiectului nu au interpretat onest directiva, formularea din proiectul legii fiind în detrimentul redacțiilor:

„În proiectul legii poștei scrie că în serviciul universal intră trimiterea de corespondență, nu expedierea poștală, dar trimiterea de corespondență, iar – așa cum interpretează proiectul ministerului -, cărțile, cataloagele, ziarele și publicațiile nu sunt considerate trimiteri de corespondență. Altfel spus, Poșta Moldovei, o să vrea, o să le distribuie, nu o să vrea, nu o să le distribuie, și aceste este un abuz foarte clar din partea Poștei Moldovei.”

Îngrijorările formulate de Asociația Presei independente au fost expediate parlamentului. Între altele organizațiile de media au propus ca în proiectul noii legi a poștei să fie inclus un articol care să vizeze formarea tarifelor pentru colectarea, sortarea, transportul și distribuția publicațiilor periodice.

În replică autorii proiectului notează că în 2015, din prestarea serviciilor de distribuire a edițiilor periodice, Poșta Moldovei a avut pierderi de peste 10 milioane de lei, iar soluția ar fi în opinia lor ajustarea tarifelor la costurile reale de prestare a acestui serviciu.

Directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu susține că nenumăratele încercări de a stabili un dialog cu Poșta Moldovei și ministerul Tehnologiei Informației despre solicitările redacțiilor și de cealaltă parte,  posibilitățile operatorului poștal au eșuat. Ea spune că un proiect de lege care vizează instituții de presă nu poate fi votat fără aprobarea lor:

„Cum poate să considere Ministerul Tehnologiei Informației că acest punct care nu-i obligă să distribuie ziare nu ne dezavantajează fără să ne fi întrebat măcar o dată. Poate într-adevăr noi nu vom mai vrea să ne distribuie, dar la moment Poșta Moldovei este singurul distribuitor de presă care acoperă întreg teritoriul Republicii Moldova, deci e un distribuitor monopolist și eu un distribuitor de stat. Dacă o instituție de stat ignoră în acest fel distribuția de ziare, care sunt organe de informare în masă și care sunt de o mare necesitate pentru cetățeni, noi nu înțelegem dacă există dialog între societate civilă și autoritățile guvernamentale.”

Faptul că Posta Moldovei, cu de la sine putere vrea să își stabilească competentele, după ce a profitat de bani publici, în loc să se modernizeze și să optimizeze activitățile, trezește nedumerirea mai multor experți.

De la 1 septembrie, Poșta Moldovei a preluat toate plățile sociale care se făceau anterior de Banca de Economii și Banca Socială, bănci lichidate după devalizarea lor. Cei care mi-au fost interlocutori leagă acest transfer de servicii cu evidente avantaje financiare, cu nedorința de a mai distribui publicațiile periodice, o activitate neprofitabilă prin comparație, spune Petru Macovei:

„Din punctul meu de vedere lucrul acesta în general este sub un semn de întrebare, pentru că ar fi trebuit să existe un tender, totuși sunt bani publici la mijloc. Acum, la ce rulaj de miliarde de lei are Poșta Moldovei, n-o mai interesează alte servicii. Și până acum nu o interesa foarte mult pentru că există foarte multe pretenții ale editorilor referitor la calitatea serviciilor de distribuție prestate, de acum încolo, o s-o intereseze cu atât mai puțin.”

Proiectul Legii poștei ar urma să fie discutat mâine, în cadrul ședinței Comisiei Parlamentare Economie, Buget și Finanțe. Dacă totuși, această lege, care în opinia lui Petru Macovei va duce la falimentarea micilor editori de presă, va fi adoptată în lectură finală, organizațiile de media vor cere președintelui să nu o promulge.

Deşi proiectul de lege se referă la liberalizarea serviciilor poştale, iniţaitiva conţine o prevedere că toate trimiterile cu o greutate între 0-350 de grame rămâne un drept rezervat serviciului poştal universal, iar furnizor al serviciului poştal universal este desemnată Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei”.

Deputatul liberal, Mihai Ghimpu, s-a arătat indignat de faptul că autorităţilor publice locale li se cere să ofere spaţiu gratuit în localitate pentru amplasarea oficiului poştal, mai ales că prin intermediul acestora se comercializează tot felul de produse, iar oamenii care vin să-şi ridice pensiile sau indemnizaţiile de la oficiile poştale sunt practic „impuşi” să cumpere produse comercializate.

Deputatul liberal-democrat, Chiril Lucinschi, a solicitat ca noua lege să prevadă în serviciile de bază ale poştei şi distribuirea presei scrise. Ulterior, Guvernul ar urma să identifice un mecanism de subvenţionare a serviciului de distribuire a presei scrise. Această prevedere este cerută de parlamentar pentru următorii 5 ani ca redacţiile de presă scrisă să găsească noi posibilităţi de a ajunge în casele cetăţenilor.

Totodată, urmează să fie deschise încă 10 agenții în municipiul Chișinău și 3 în municipiul Bălți.
Pentru suplinirea a 64 de posturi vacante de operator în cadrul întreprinderii,se discuta cu angajații băncilor comerciale aflate în proces de lichidare. Operatorii de la Banca de Economii și Banca Socială vor avea posibilitatea să fie angajați prin transfer, fără întreruperea stagiului de muncă.

Reamintim că, Guvernul Republicii Moldova a decis că începând cu 1 septembrie 2015, toate prestațiile sociale achitate prin intermediul Băncii de Economii şi Băncii Sociale, vor fi ridicate la oficiile ÎS ”Poșta Moldovei”.

Şomerii pot desemna un alt prestator de servicii de plată (bancă) pentru a primi ajutorul de şomaj şi alte prestaţii.

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, recomandă beneficiarilor de indemnizaţie de şomaj şi alte prestaţii sociale să se adreseze la Agenţiile Teritoriale pentru Ocuparea Forţei de Muncă în a căror rază teritorială îşi au domiciliul pentru informaţii suplimentare sau la numărul de telefon 080001000.

timbru cu eroare

stema adevarata

mai multe pe mold-street.com