Reforma sistemului de pensii a fost inițiată la sfârșitul anilor 90 pentru a se încerca soluționarea unora dintre cele mai presante provocări, și anume restabilirea balanței fiscale, precum și așezarea plăților pe un făgaș sustenabil, ceea ce însemna, în esență, că plățile erau efectuate în numerar, și nu în galoși sau umbrele.

Similar tranziției prelungite a Republicii Moldova la o economie de piață, reforma sistemului de pensii este în mare măsură istoria unei „reforme nefinisate”. Un factor important care determină acest lucru este faptul că reforma sistemului de pensii, inițiată în 1998, preconiza o majorare treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani atît pentru bărbați, cât și pentru femei, și stabilirea unei relații clare între contribuțiile achitate și pensiile plătite. Acest lucru avea drept scop motivarea moldovenilor de a participa la sistem, dar după câțiva ani de implementare majorarea treptată a vârstei de pensionare a fost suspendată. Și pentru că vârsta de pensionare nu s-a majorat, creșterea planificată a valorii pensiilor a fost de asemenea suspendată.

Veniturile tuturor persoanelor se diminuează atunci când aceștia se pensionează, însă scăderea veniturilor pentru moldoveni este una dintre cele mai mari din Europa. În 2013 pensia medie pentru atingerea limitei de vârstă era echivalentă cu aproximativ 28 la sută din salariul brut. Din 1999 salariile utilizate pentru calcularea plăților de pensii nu au fost revizuite pentru a se ține cont de majorările salariale din momentul stabilirii salariului și data de pensionare. Dacă sistemul nu este reformat decalajul dintre câștigurile oamenilor și pensia acestora de viitor va crește, ceea ce va face sistemul neviabil din punct de vedere social și politic.

Mai mult ca atât, un număr ad-hoc de recalculări și majorări de pensii au dus la creșterea costurilor sistemului de pensii, fără a soluționa însă problema reală și anume necesitatea de a îmbunătăți legătura dintre contribuții și plăți.

Politicile curente de acordare a pensiilor minime au scopul nobil de a preveni sărăcirea persoanelor în etate. Cu toate acestea, ele duc la o redistribuire mare de la cei înstăriți la cei mai săraci și, prin urmare, erodează legătura dintre contribuții și retribuții, descurajând astfel contribuțiile la sistem.

Republica Moldova nu este imună la tendințele generale de îmbătrânire care se atestă în regiunea Europa și Asia Centrală, deși țara încă se mândrește cu o populație relativ tânără. Creșterea prognozată a speranței de viață, împreună cu ratele de fertilitate scăzută, vor majora ponderea populației cu vârsta de peste 64 de ani de la 11,3 la sută în 2012 până la 23,5 la sută în 2050.
Această situație este exacerbată de o emigrare masivă. Se estimează că aproximativ 25 la sută din populația aptă de muncă a Moldovei se află în străinătate.

Tendințele demografice în continuă deteriorare, emigrarea, o participare scăzută a forței de muncă, precum și nivelul înalt de angajare informală în economie au condus la o scădere bruscă a numărului de persoane asigurate și o scădere a bazei contribuabililor. În doar un deceniu (2002-2012), numărul de persoane asigurate s-a diminuat cu 40 la sută în Republica Moldova, în timp ce acoperirea contribuțiilor a scăzut substanțial și actualmente este de 0.76 pensionari la 1 contribuabil. Până în 2020, din cauza tendințelor de îmbătrânire și celor demografice, se prognozează că acest raport va crește la 1 pensionar pentru 1 contribuabil.

La solicitarea Guvernului Republicii Moldova, Banca Mondială a finalizat o analiză comprehensivă a sectorului de pensii, care a formulat un număr de opțiuni de reformă. Această analiză relevă faptul că dacă sistemul actual nu va fi modificat oamenii vor obține tot mai puțin în schimbul contribuțiilor lor, astfel fiind tot mai puțin motivați să contribuie.

Ce trebuie să facă Republica Moldova?

Considerăm că un șir de acțiuni urgente pot contribui la îmbunătățirea actualului sistem public de pensii. Acestea sunt revizuirea formulei de calculare a pensiilor pentru a restabili legătura dintre contribuții și retribuții, majorarea vârstei de pensionare, și stabilirea aceleiași vârste de pensionare pentru femei și bărbați.

Au existat discuții privind stabilirea unei scheme de pensii complet finanțate din contribuțiile definite. Experiența internațională indică faptul că Republica Moldova are nevoie de instituții financiare mai puternice și mai curate și de un sistem public viabil de pensii pentru ca schema de pensii complet finanțate din contribuțiile definite să funcționeze.

Reformele sistemului de pensii nu sunt uşoare. Adesea acestea se confruntă cu opoziție din partea publicului, iar într-un mediu unde există dezbateri publice limitate privind inițiativele guvernului, neîncrederea în rândul cetățenilor este foarte mare. Un plan de reformă a sistemului de pensii, care nu poate articula în mod clar beneficiile sale finale, se poate confrunta cu un scepticism puternic și o susținere publică limitată. Moldovenii încă mai țin minte cum pensiile lor câștigate din greu s-au evaporat peste noapte după prăbușirea Uniunii Sovietice. Formularea unei viziuni pe termen lung privind o reformă care să fie axată pe interesul public este un ingredient esențial al consolidării unei susțineri publice autentice pentru reforme.

Banca Mondială lucrează întru susținerea Republicii Moldova în vederea organizării unor discuții cu privire la opțiunile de reformă a sistemului de pensii al țării. Indiferent de ciclurile electorale și calculele politice, țara nu are altă opțiune decât să reia calea reformelor, confruntată fiind de tendințele demografice și realitățile migraționale. Costul social și economic al lipsei de acțiune astăzi va fi mult mai mare pentru generațiile viitoare.

sursa: blogs.worldbank.org

Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei, pe data de 16 noiembrie curent, a fost efectuat transferul de mijloace financiare pentru finanţarea indemnizaţiilor familiilor cu copii, iar la 18 noiembrie – ultimul transfer pentru plata pensiilor de asigurări sociale, pentru luna noiembrie 2015. Pe parcursul perioadei ianuarie-noiembrie 2015 pentru plăţile sociale au fost transferate mijloace financiare în sumă totală de 11,1 miliarde de lei.

Beneficiarii îşi pot ridica pensiile, precum şi şi indemnizaţiile adresate familiilor cu copii la data stabilită, la prestatorul de plată pe care l-au selectat, fie la Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei”, fie la una dintre instituţiile bancare. Beneficiarii care, din motive personale, nu şi-au primit pensia sau indemnizaţia adresată familiilor cu copii în luna curentă, plata acesteia va fi inclusă în luna următoare.

Beneficiarii de prestaţii sociale stabilite prin intermediul instituţiilor de forţă (Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Serviciul de Informaţii şi Securitate etc) nu sunt deserviţi de Casa Naţională de Asigurări Sociale.

Poșta Moldovei, gestionează de la 1 septembrie zecile de mii de conturi ale beneficiarilor de plăţi sociale , obţinute prin decizie guvernamentală , de la Banca de Economii și Banca Socială, ambele în curs de lichidare alături de Unibank. Pentru a face față acestei provocări, a apelat la ajutorul Victoriabank, fără a organiza un concurs.

sursa: europalibera.org

CNAS are contracte semnate cu Moldova-Agroindbank, Moldindconbank, Victoriabank, FinComBank, Eximbank, Energbank, EuroCreditBank, Comerţbank şi Mobiasbancă.

Potrivit datelor CNAS, 48 de mii de beneficiari ai diferite plăţi sociale au depus până acum cereri pentru a fi deserviţi în cele 9 instituţii financiare, cu care Casa Naţională a încheiat contracte de prestări servicii de plată.

Pensionarul sau beneficiarul de plăţi sociale poate alege personal prestatorul de servicii de plată. Pentru a deschide un cont şi a primi un card bancar, persoana se prezintă cu buletinul de identitate la instituţia financiară aleasă, depune cerere, iar prestatorul transmite cererea către CNAS.

Un card bancar gratuit poate obţine orice doritor care trăieşte pe teritoriul ţării şi care primeşte prin intermediul Casei Naţionale de Asigurări Sociale plăţi sociale. E vorba de toate tipurile de pensii, alocaţiile sociale de stat, alocaţia lunară de stat, indemnizaţia de maternitate, indemnizaţia unică la naşterea copilului, ajutorul de deces, suportul financiar de stat, prestaţiile sociale acordate şomerilor şi ajutorul social.

Persoanele care nu au depus cerere de schimbare a prestatorului, de la 1 septembrie îşi pot ridica banii de la „Poşta Moldovei” (de la oficiul poştal potrivit vizei de reşedinţă), păstrîndu-şi dreptul de a schimba prestatorul de servicii de plată.

Casa Naţională de Asigurări Sociale achită diferite plăţi sociale la circa 1 milion de persoane.

sursa: europalibera.org