Exisă şi o variantă prin care puteţi controla ouăle chiar în timp ce vă aflaţi în magazin, şi anume să agitaţi câteva pentru a vă asigura că aţi ales o duzină sau un carton cu ouă bune. Oul se ţine între degetul mare şi arătător, apoi se agită. Veţi şti că oul este proaspăt dacă în interior conţinutul nu se mişcă dintr-o parte în alta. Dacă simţiţi acest lucru, atunci în ou a pătruns aer şi acesta s-a învechit. Acest test poate oferi însă o informaţie eronată dacă şi alte persoane au scuturat ouăle înaintea noastră, pentru că există posibilitatea ca gălbenuşul să se fi desprins chiar dacă este proaspăt.

Cum recunoşti un ou stricat. Detalii la care trebuie să fim atenţi 

Există şi o serie de indicii după care vă puteţi ghida, referitoare la aspectul oului proaspăt. Astfel, dacă are coaja aspră, cu porii evidenţi şi fără pete de culoare există şanse mari să aveţi un produs proaspăt. Conform Codex Alimentarius este de preferat să nu cumpăraţi ouă care au coaja lucioasă, care au o culoare ciudată, care prezintă pete de culoare, care sunt mult prea murdare sau care sunt crăpate. Aceste măsuri de precauţie sunt cu atât mai recomandate în cazul ouălor mai rare, cum sunt cele de struţ sau de prepeliţă.  O altă modalitate prin care vă puteţi da seama dacă un ou este stricat sau cât de mult timp a trecut de când a fost ouat, se referă la testul scufundării într-un vas cu apă.

Testare prin scufundare
Luaţi un vas din sticlă, transparent, pe care îl umpleţi cu apă, şi scufundaţi ouăle. Oul proaspăt, care nu este mai vechi de patru zile, stă orizontal pe fundul recipientului (foto sus), ouăle proaspete fiind mai grele decât cele vechi. În cazul în care oul se scufundă şi stă puţin ridicat, acesta este vechi de aproximativ o săptămână. După două sau trei săpătămâni, oul se scufundă, dar poziţia este aproape verticală. Regula testului este că un ou cu cât este mai vechi, cu atât capătă o poziţie mai verticală.  Bineînţeles, este recomandat să nu consumaţi un ou care stă în poziţie verticală pe fundul vasului sau, mai rău, care se ridică la suprafaţa apei, pentru că acesta din urmă are o vechime mai mare de o lună. Ouăle se ridică la suprafaţa apei pentru că, după o perioadă de timp, umezeala din interior se evaporă prin coajă şi este înlocuită cu aer. Prin urmare, cu cât este mai mult aer în interiorul oului, cu atât acesta pluteşte mai bine, deci este mai vechi.
SURSA: adev.ro/o680ct

Cozanacii si pascutele au invadat piata agroalimentara din Orhei. Pretul unui cozonac variaza in functie de marimea sa si de ingrediente. Astfel,  un cozonac costa  intre 10 si 48 de lei, iar pasca se vinde cu 30-45 de lei.  Mieii de Pasti s-au scumpit de la 63-65 lei kg, acum  o saptamana, pana la, 75-80 lei . In vanzare au aparut  si ieduti de 70 lei kg.

In ajunul Pastelui s-au scumpit lactatele: brinza de vaca si smantana care costau joia trecuta  25 lei /1kg,  au ajuns la 35 si, respectiv, 30 lei.

In ziua de joi din aceasta saptamana ouale costau deja 20 lei 10 bucati, fata de 14-15 lei, pret cu care  saptamana trecuta puteau fi cumparate de la vanzatoarele de pe str. Piatra Neamt.

Intrebati cat vor cheltui pentru masa de pasti, cativa orheieni au raspuns ca de la 1 pana 3 mi de lei.

Mai multe  – in cadrul rubricii „Socoteala de acasa” , care va fi difuzata la Radio Orhei,  vineri, 13 aprilie .