Deputații din fracțiunea PLDM  din Parlament au avut anul acesta 88 de absențe, scrie Agora.md. O mare parte dintre acestea  aparțin deputatul Vlad Filat, escortat anul trecut chiar din plenul Legislativului la CNA. Totuși,  raportul parlamentar pentru anul 2016, absențele lui Filat au fost scrise drept nemotivate.

Potrivit raportului, Filat nu a fost exclus de pe lista deputaților PLDM din Parlament, însă motivul lipsei sale nu a fost indicat, iar responsabilii pentru raport   i-au catalogat  absențele drept nemotivate. Fostul premier, care se află în arest din octombrie trecut, are 36 de absențe nemotivate pentru anul curent, 2016.

Cu aproape două luni în urmă, prima instanţă l-a condamnat pe  Vlad Filat  la 9 ani de închisoare pentru corupere pasivă și trafic de influență.

Liliana Palihovici, vicepreşedinta Parlamentului, a spus că alt spaţiu nu este, iar spaţiul selectat permite un acces cât de cât convenabil pentru filmare. Oficiala a mai spus că urmează ca reprezentanţii societăţii civile să prezinte un regulament intern de comportament al cameramanilor în sala de şedinţe plenare.

Nadine Gogu, directorul Centrului de Jurnalism Independent, a spus că şedinţele Parlamentului trebuie să fie transmise online în continuare. Însă este necesar să se permită şi accesul cameramanilor care doresc să filmeze în sală. Nadine Gogu a accentuat că, împreună cu colegii săi din societatea civilă, urmează să lucreze asupra anumitor reguli de comportament a cameramanilor. „Vom insista în continuare să fie asigurată transmisiunea live a şedinţelor, dar şi cameramanii să aibă acces”, a spus directoarea CJI.

Reprezentanţii societăţii civile urmează să prezinte varianta finală săptămâna viitoare ca să se se ia o decizie. În prealabil se admite accesul a 10-12 camere de luat vederi.

În aproape doi ani de când durează această polemică între apărătorii şi contestatarii aşa-numitului „ţarc” din parlamentul de la Chişinău, unii ziarişti par să se fi resemnat că trebuie să relateze fără să vadă pe viu ce fac aleşii poporului, iar alţii au renunţat să mai vină la şedinţe, mai ales că există câteva instituţii care le difuzează în regim online. Pentru că sunt nevoiţi să se mulțumească cu imagini protocolare luate pe apucate, când li se permite să intre în sală, sau cu cele pregătite de tehnicienii parlamentului şi difuzate pe ecranele din încăperea separată rezervată jurnaliştilor, cameramanii şi fotografii nu s-au împăcat cu situaţia. La fel, nici organizaţiile neguvernamentale preocupate de libertatea presei, în viziunea cărora îngrădirea este un abuz. Astăzi, problema a fost readusă în atenţie de Centrul de Jurnalism Independent.

Nadine Gogu, directoarea instituţiei, ne-a relatat motivul noii mobilizări:

„Din discuţiile cu mai mulţi colegi, în special cei care vin din audiovizual, înţelegem că este o problemă, pentru că, stând în sala de presă şi având acces doar la imaginile care sunt selectate de o singură persoană din parlament, toată lumea are acces la aceleaşi imagini şi jurnalistul este pus în situaţia de a accepta ceea ce i se oferă, fără să selecteze ceea ce vrea el să selecteze. Argumentul că deputaţii se simt intimidați nu e plauzibil. În multe parlamente din statele din Europa jurnalistul are această libertate şi aşa trebuie să fie.”

Purtând tricouri pe care scria acces liber pentru presă”, jurnaliști protestatari au intrat astăzi în plenul Parlamentului şi au cerut să li se permită să transmită un mesaj de la tribuna principală. Nu au fost lăsaţi. Speakerul Andrian Candu, care a numit „politică” acţiunea jurnaliştilor, s-a văzut totuşi nevoit să se apropie de cei pe care i-a acuzat ca să încerce să-i determine să plece din sală şi să-i anunţe despre crearea unui nou grup de lucru cu sarcina să identifice o soluţie de împăcare. Opoziţia parlamentară a semnat pe o petiţie adusă de jurnalişti în parlament în favoarea renunțării la „ţarc” şi cu asta evenimentul s-a consumat.

Am întrebat-o pe Alina Radu, directoarea „Ziarului de Gardă”, cu ce rezultat:

„S-ar putea să dureze. Cel puţin această senzație am avut-o după ce ni s-a spus că e nevoie de comisii speciale, discuţii speciale, deşi e vorba despre o prevedere care poate fi anulată printr-o simplă solicitare. Unde încap reporterii, încap şi cameramanii. Ei, în fond, reprezintă aceeaşi presă. Este foarte ciudată această segregare. Cu atât mai mult mi s-a părut că se va tergiversa problema, după ce am văzut că reporterii care reprezintă presa controlată de putere au început să-i atace pe cei care au cerut accesul. Dacă eşti televiziune, de ce te-ai opune? Eu i-aş califica pe cei care se opun – „iubitorii de obscur”. Este clar că ei nu vor ca jurnaliştii să afle mai mult sau să arate mai mult: întârzieri la vot, discuţii în timpul votului, în timpul ședințelor, etc.”

Problema a apărut după ce clădirea parlamentului a fost renovată, urmare a devastării în aprilie 2009, în baza unui proiect care nu prevedea o lojă specială pentru reprezentanţii mass-media chiar în sala în care îşi ţin şedinţele deputaţii. Deşi au încercat de câteva ori să propună o soluţie, ultima dată, bunăoară, pe timpul fostului speaker democrat Igor Corman, conducerea parlamentului nu a reuşit deocamdată să răspundă cu vreo măsură mulţumitoare pentru cei din presă.

Raisa Apolschii, preşedintele Comisie juridice, numiri şi imunităţi, a spus că procurorul general poate fi eliberat din funcţie înainte de expirarea mandatului la propunerea preşedintelui Parlamentului în cazul în care acesta îşi depune demisia singur.

Deputatul liberal-democrat, Tudor Deliu, s-a interesat în baza cărei legi va fi numit noul procuror general dacă se ţine cont de faptul că Legea procuraturii în varianta sa nouă a fost votată joi, 25 februarie, dar încă nu a intrat în vigoare. Noua lege prevede alegerea procurorului general printr-un concurs public.

Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a spus că urmează să se discute în cadrul Comisie juridice care este modalitatea de a alege noul procuror general şi a dat asigurări că nu are de gând să vină cu un candidat nou săptămâna viitoare.

Corneliu Gurin a fost numit procuror general în vara lui 2013 după ce predecesorul său, Valeriu Zubco, şi-a dat demisia din cauza scandalului cu vânătoarea din Pădurea Domnească în timpul căreia a fost rănit mortal un tânăr.

Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat că Biroul a aprobat o agendă ce conţine peste 50 de subiecte care urmează a fi examinate în următoarele două săptămâni. În şedinţa de joi urmează a fi supus dezbaterilor şi pachetul de legi în domeniul energetic, dar şi modificările în domeniul legislaţiei audiovizualului. Oficialul a mai spus că deputaţii se vor convoca în şedinţă şi vineri. La fel, în caz de necesitate vor fi convocate şi şedinţe extraordinare

Liderul Partidului Socialiştilor, Igor Dodon, a menţionat că pe agenda de joi a fost acceptat şi subiectul ce ţine de crearea comisie de anchetă pe cazul lui Grigore Petrenco. Liderul PSRM a mai spus că socialiştii vor insista pe patru blocuri de propuneri în următoarele şedinţe ale legislativului, printre care şi demiterea conducătorilor mai multor instituţii de stat, modificarea legislaţiei din sectorul financiar-bancar, dar şi alegerea preşedintelui.

Şedinţa Parlamentului este programată pentru ora 10.00.

sursa: europalibera.org

Despre cat de greu este sa fii deputat, alesii poporului s-au plans la una dintre sedintele comisiei parlamentare pentru Politica Externa si Integrare Europeana. Astfel, deputatul neafiliat, Sergiu Stati, a spus ca salariul de 7500 de lei, ridicat lunar, este aproape nimic si, de fapt, si deputatii abia de supravietuiesc din aceasta suma. Parlamentarul nu a pomenit insa de sporurile salariale, dar si avantajele pe care le are un deputat.

Veaceslav IONIȚĂ, FOST DEPUTAT: „7500 plus 4000 de lei pentru masina de serviciu, 4000 de locuinta, pana la 1000 de lei pentru sedinte…”

La aceasta suma se mai adauga si indemnizatia de concediu de peste 60 de mii de lei anual, dar si primele de Pasti si Craciun care ajung pana la 1500 de lei la fiecare sarbatoare. Declaratiile lui Sergiu Stati au starnit discutii aprinse pe retelele de socializare. Alesul poporului insa a tinut sa explice ca nu a fost inteles corect.

Sergiu STATI, DEPUTAT NEAFILIAT: „Am zis in comparatie cu sefii de intreprinderi care primesc cate 40 de mii de lei. Eu nu ma scald in aur.
Oamenii le recomanda deputatilor nemultumiti de salariul lor, sa renunte la functii.”

Stati este unul dintre cei 14 deputati care au parasit fractiunea Partidului Comunistilor din Parlament si au creat Platforma parlamentara Social-Democrata impreuna cu democratii.

–––
„Astia de la firme primesc de zece ori mai mult decat primeste un deputati din R. Moldova. Si ramai cu 7500 de lei si incearca sa supravietuiesti si sa sustii nu stiu ce”, s-a aratat indignat Sergiu Stati.

El nu s-a referit insa si la avantajele pe care le are un parlamentar, precum ar fi indemnizatii, sporuri, concediale, asigurarea cu transport.

Stati este unul dintre cei 14 deputati care au parasit fractiunea Partidului Comunistilor din Parlament si au creat Platforma parlamentara Social-Democrate impreuna deputatii din fractiunea Partidului Democrat, scrie Pro TV Chisinau.

sursa: europalibera.org

„Am iniţiat proiectul de modificare a Constituţiei după ce cei din majoritatea parlamentară au declarat că sunt gata să susţină alegerea şefului statului prin vot direct. Se ştie că cca 70 la sută din populaţie îşi doreşte ca preşedintele să fie ales prin vot direct. De aceea considerăm că această problemă poate fi rezolvată şi în Parlament. Nu trebuie de cheltuit banii pe referendum, mai ales când ţara se află într-o criză profundă”, a spus Lucinschi.

Deputatul liberal-democrat consideră că alegerile parlamentare anticipate vor avea loc şi ar fi ideal ca scrutinul parlamentar şi cel prezidenţial să se desfăşoare concomitent. „Calculele arată că amendamentul pe care l-am înaintat noi ar putea fi votat pe la finele lunii iulie. Alegerile anticipate cel mai degrabă vor fi toamna viitoare. Ar fi bine ca aceste scrutine să se desfăşoare concomitent pentru a evita cheltuielile în plus” , a declarat Lucinschi.

Deputatul PSRM, Vasile Bolea, a declarat că fracţiunea PSRM va susţine proiectul PLDM, dar va semna şi pentru desfăşurarea unui referendum privind modul de alegere a şefului statului.

12 sau 18 februarie – acestea ar fi două repere calendaristice pentru convocarea primei şedinţe plenare a legislativului din sesiunea care tocmai a început, aşa cum ne-au spus mai mulţi deputaţi din majoritatea parlamentară compusă din PD, PL, şi două grupuri de deputaţi comunişti şi liberal-democraţi. Asta deşi autorităţile de la Chişinău ar avea acum o serie lungă de urgenţe de rezolvat ca să obţină deblocarea finanţării externe. Multe din ele, cum ar fi numirea unui guvernator al BNM, adoptarea bugetului sau a reformei Procuraturii, nu au cum să avanseze fără convocarea Parlamentului.

Ce împiedică totuşi legislativul să se întrunească cât de curând, l-am întrebat pe Ştefan Creangă, şeful Comisiei buget şi finanţe:

„Ne-am oprit la aceste două zile. Pentru că nu suntem încă pregătiţi cu subiectele cele mai importante. Bugetul şi politica fiscală nu au ajuns nici în guvern în dezbatere. Politica fiscală este publicată, dar bugetul nu e finalizat încă. Pentru că prima întrevedere cu FMI va avea loc în ultima săptămână a lunii februarie, iar principalii parametri ai bugetului trebuie coordonaţi cu FMI.”

Europa Liberă: Asta ce ar însemna: mai întâi adoptaţi bugetul, apoi sunt discuţiile cu FMI, sau invers?

Ştefan Creangă: „Mai întâi vorbim cu FMI. Pentru că trebuie să coordonăm deficitul. Ministerul Finanțelor planifică cam 3,2% din PIB, adică peste 4 miliarde. Eu sunt sceptic că FMI va accepta aşa un deficit, dar depinde de ce capacitate de negociere va avea guvernul. La prima întâlnire cu FMI se va discuta aceşti indicatori şi dacă se ajunge la consens, atunci bugetul poate să se pornească.”

Europa Liberă: Şi dacă nu, ce posibilităţi există?

Ştefan Creangă: „Dacă nu avem acord cu FMI, nici nu vreau să mă gândesc.”

Cu o zi mai devreme, proaspătul premier Pavel Filip convocase pentru prima data comisia guvernamentală pentru integrare europeană şi avansase termenul de 30 de zile pentru lichidarea restanţelor la punerea în practică a Acordului de asociere cu Uniunea Europeană. Mai puțin de 65% din prevederile acestuia au fost realizate, a estimat premierul, spunând totodată că va „monitoriza personal” recuperarea întârzierilor. Şi acestea cuprind însă în mare parte legi din domeniul combaterii corupției, reforma administrației publice și reforma sectorului bancar, care ar trebui adoptate de legislativ.

La fel, Parlamentul ar trebui să se grăbească şi pentru că săptămâna trecută, premierul moldovean a primit o listă de reforme prioritare pe care le cere România pentru a începe transferul unui împrumut salvator promis Republicii Moldova. Printre acestea, prioritate absolută ar fi numirea, în condiţii de maximă transparenţă, a unui guvernator profesionist la BNM. Ştefan Creangă, şeful comisiei parlamentare pentru buget şi finanţe, spune că nu a auzit deocamdată vreun nume concret de viitor eventual guvernator:

„Ca să ieşim în prima şedinţă, este firesc să avem punctele pe „i” în ce priveşte guvernatorul. Pentru că e o chestiune care chiar arde. Rămânem pe poziţia că la prima şedinţă poate să reuşim să aducem un candidat la şedinţa în plen. Dar nume concrete nu există. Erau câţiva candidaţi din Europa, dar cam sunt sub semnul de întrebare. Oricum, este prioritatea numărul unu: guvernatorul. Fără guvernator, nu putem începe negocierea cu Fondul.

La fel, trebuie să rezolvăm cu CEC. Pe 11 februarie expiră mandatele tuturor membrilor CEC. Trebuie să vedem ce facem, dacă vrem să organizăm referendum.”

Aşa cum ne-au confirmat şi alţi deputaţi ai majorităţii, Biroul permanent se va întruni abia săptămâna viitoare ca să decidă data exactă a şedinţei plenare. Identificarea şi eliminarea vulnerabilităţilor din sistemul bancar – o altă condiţionalitate a guvernului român pentru disbursarea împrumutului promis Chişinăului – este deocamdată singurul subiect care nu a fost pomenit de nici unul din demnitarii guvernamentali sau din Parlament ca fiind o prioritate imediată din caietul de sarcini.

sursa: europalibera.org

Solicitată de Europa Liberă, Angela Starinschi, ofițer de presă al Centrului Național Anticorupție a precizat că instituția examinează informația apărută în presă, urmând ca persoanele care au făcut declarații despre șantajul și mituirea unor deputați să fie citate pentru audieri la CNA:

„Aceste persoane urmează să fie audiate, iar după ce vor fi audiate se va lua o decizie dacă se pornește o urmărire penală sau nu. Ele vor fi audiate prin preîntâmpinarea lor de răspundere penală pentru declarații false.”

Suspiciunile de mituire a deputaților au apărut în contextul negocierilor pentru formarea guvernului, odată cu plecarea celor 14 deputați comuniști din rândurile partidului și adeziunea lor la o platformă social-democrată alături de Partidul Democrat. Despre această mișcare a foștilor colegi, deputata PCRM, Elena Bondarenco spunea între altele că „fiecăruia i s-a propus ceva individual: unora funcții sau bani, altora – închiderea sau deschiderea unor dosare penale”. Și liderul PCRM declara atunci că cel mai probabil deputații ar fi fost cumpărați, evitând să spună însă pe cine suspectează.

Acuzații de corupere au fost formulate și în cazul liberal-democraților, care au decis să se alăture noii majorități. Deputata liberal democrată, Maria Ciobanu scria că ,,totul se vinde și se cumpără”. La scurt și fostul premier Valeriu Streleț a spus că „deputaţii liberal-democraţi care au semnat în susținerea candidaturii lui Pavel Filip au fost cumpăraţi şi şantajaţi”.

Recent, fostul purtător de cuvânt al președintelui Timofti, Vlad Țurcanu a spus că acestuia ,,i s-a impus o candidatură.”

În acest caz, spune ofițerul de presă al Procuraturii Generale, Maria Vieru, nu există nici o sesizare din partea președinției, lucru care ar permite demararea unei investigații.

Unicul demers parvenit de la președinție vizează examinarea legalității acțiunilor lui Renato Usatâi, liderul fracțiunii Partidul Nostru, după un protest la reședința de stat de la Condrița.

Experta Mariana Kalughin, căreia i-am solicitat o opinie despre autosesizarea CNA, spune că de cele mai dese ori, investigațiile care au în prim-plan deputați se împotmolesc în așteptarea unei finalități:

„Atunci când în anumite dosare sunt vizați deputații, atunci probabilitatea ca acest dosar este dus până la capăt și probabilitatea că anumite persoane vor fi atrase la răspundere este mult mai mică decât în cazul altor categorii de demnitari. Până la urmă, faptul că nu se reușește să se treacă la corupție mare, după mine vorbește despre acea influență pe care o au politicienii și înalții demnitari asupra organelor de drept.”

Asemenea dosare, este de părere Mariana Kalughin confirmă existența corupției politice și reduc la zero nivel de încredere pe care îl au cetățenii în instituțiile de drept:

„Organele de drept practic sunt decredibilizate, dar și politicienii au o reputație de departe a fi una ireproșabilă. Tocmai astfel de ezitări în a începe urmăriri penale atunci când acestea vizează persoane înalte, nume răsunătoare, tocmai astfel de ezitări și mai mult alimentează acele suspiciuni pe care le avem, că totul nu este foarte bine sau foarte corect.”

De altfel, experta amintește că în Republica Moldova există deja un dosar trimis în judecată, sub acuzația de încercare de corupere a deputaților, doar că deocamdată procesul trenează, fără a fi clar încotro se mișcă ancheta.

Liderul socialiştilor, Igor Dodon: „Am discutat cu cei care s-au prezentat ca majoritate parlamentară, deşi erau doar democrații și liberalii, și le-am adus la cunoștință poziția protestatarilor – dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate. Ni s-a promis că azi-seara sau mâine dimineață majoritatea parlamentară se întrunește şi mâine la ora 13.00 ne vor informa despre decizia pe care o vor lua.”

Liderul Partidului „DA”, Andrei Năstase: „Am insistat pe anularea votului [de învestitură] şi numirea unui guvern tehnocrat care să pregătească alegerile anticipate. De asemenea, am insistat pe referendumul de modificare a Constituţiei, idee neagreată de PD. Ieri şi astăzi printre protestatari am văzut provocatori, pe unii i-am scos cu mâna mea din mulţime. Poliţia trebuia să se ocupe de ei, nu doar să se preocupe de scoaterea unor deputaţi din clădire. Regretăm viloenţele nu doar asupra lui Mihai Ghimpu, inclusiv asupra unor doamne. Chemăm oamenii la proteste paşnice, aşa cum am făcut pe durata ultimului an.”

​Preşedintele formaţiunii „Partidul Nostru”, Renato Usatîi: „Majoritatea parlamentară este ilegală. Nu se face aşa cum s-a făcut ieri. Îmi asum responsabilitatea că am chemat oamenii în stradă, dar la proteste au fost şi oameni antrenaţi prin alte părţi. Noi protestăm paşnic, [guvernanţii] însă nu trebuie să-şi bată joc de noi. Să nu uite că 80% din cetăţeni vor alegeri anticipate.”

Valentin Dolganiuc, reprezentant Forumului civic ce reuneşte 60 de ONG-uri: „Oamenii au ieşit în stradă nu de bună voie, ci au fost scoşi de actuala clasă politică, care ieri a capturat toate instituţiile de stat. Guvernul este neligitim, iar puterea a fost uzurpată.”

Preşedintele Parlamentului Andrian Candu: „Importantă este comunicarea, deşi nu au fost identificate soluţii, deoarece abordările diferă. Facem apel la calm pentru absolut toţi, şi instituţii, şi persoane. Cei care s-au dedat ieri violenţelor vor trebui să răspundă, nu vor fi, Doamne fereşte, persecuţii politice. S-a pus la îndoială legitimitatea guvernului. Procedurile au fost respectate întocmai. Guvernul este sprijinit de partenerii Republicii Moldova şi noi îl considerăm destul de tehnocrat, cu mai puţine conexiuni politice. Sunt puţine motive pentru a organiza alegeri anticipate. Vom transmite mesajele şi argumentele protestatarilor majorităţii parlamentare şi mâine ne vom revedea pentru a continua dialogul. S-au făcut greşeli în guvernarea precedentă pe care noi le-am recunoscut. Se depun eforturi pentru a reporni tot ceea ce înseamnă guvernare calitativă. Un mapamond întreg și o lume întreagă consideră acest guvern legitim. Să muncească și deja în primele trei luni să aducă rezultate.”

Europa Liberă: Domnule Țurcanu, astăzi în Parlament ați blocat tribuna înaltului for, ca să nu fie prezentat programul de guvernare și componența cabinetului de miniștri de către domnul Filip. Acum nu vă mai aflați în sediul Parlamentului?

Vladimir Turcanu: „Noi am ieșit din sediu. Ne-am adunat echipa noastră aici, în „Orășelul Victoriei”, și stăm aici.”

Europa Liberă: Ce se întâmplă acum în preajma Parlamentului?

Vladimir Turcanu: „Este o mulțime de oameni. Toți strigă că doresc anticipate, deci, nu doresc acest guvern, și scandează că „Noi suntem poporul!”. Conform procedurii, în orice caz, trebuie să fie depunerea jurământului guvernului, după ce președintele va semna decretul respectiv în baza hotărârii Parlamentului.  Nu știu dacă va fi așa ceva sau nu. Acum foarte mult depinde și de poziția președintelui. Dacă dumnealui va avea curaj și nu va semna acest decret sau până la aceea că, mă rog, își va da demisia, eu cred că acesta va fi un pas care va însemna că guvernarea trebuie să plece.”

Europa Liberă: În preajma Parlamentului au existat şi altercaţii, lumea s-a îmbrâncit. Găsiţi asemănări cu ceea ce s-a întâmplat în aprilie 2009?

Vladimir Țurcanu: „Nu sunt, de exemplu, aceleaşi situaţii cum aruncarea pietrelor, cocktailuri Molotov ş.a.m.d., devastări. Nu este aşa ceva. Lumea pur şi simplu strigă şi cere ca să audă guvernarea şi cei care au votat astăzi acest guvern, aşa-numit guvern care încă nu este învestit, să înţeleagă că poporul doreşte altceva.”

Europa Liberă: Şi acum revendicările populaţiei din stradă care sunt, dacă guvernul în Parlament a fost votat?

Vladimir Țurcanu: „Alegeri anticipate.”

Europa Liberă: Pentru că dumneavoastră aţi exercitat şi funcţia de ministru de Interne, să vă întreb despre comportamentul poliţiei, organelor de menţinere a ordinii publice.

Vladimir Țurcanu: „Eu vreau să vă spun că poliţia, chiar unii colaboratori, pleacă de acolo.”

Europa Liberă: Aceasta ce înseamnă?

Vladimir Țurcanu: „Aceasta înseamnă că ocupă poziţia care este declarată de oameni, de partea cetăţenilor.”

Europa Liberă: Ce ar putea să se întâmple în următoarele ore, pe parcursul acestei nopţi?

Vladimir Țurcanu: „Eu sper că totuşi nu se va transforma în devastări şi vărsări de sânge. Eu sper că anume aşa va fi: proteste în mod paşnic, active, dar în mod paşnic. Aceasta este cel mai important, ca să nu fim provocaţi de cei care poate doresc ca să fie ceva mai straşnic.”

Europa Liberă: Ar putea să apară provocatori în mulţime?

Vladimir Țurcanu: „Deja vă spun, ca ex-ministru de Interne,  ca de obicei, apar aceşti provocatori şi, de obicei, apar din partea celor care doresc după aceea să îşi apere posturile pe care le-au ocupat.”

Partidul Popular European al fostului premier Iurie Leancă a anunțat că intră în opoziție și cere alegeri anticipate. PPEM are trei deputați în Parlament.

Partidul Liberal Democrat a decis și el sâmbătă16 ianuarie, că intră în opoziție și nu va sprijini guvernul care va fi prezentat în Parlament de premierul desemnat Pavel Filip, dar nu a cerut explicit alegeri anticipate.

Partidul Liberal și-a convocat Biroul Politic Național.

sursa: europalibera.org

sursa: europalibera.org