În debutul dezbaterilor, Comisarul pentru ajutor umanitar si managementul crizelor, Christos Stylianides, a făcut un scurt rezumat al situației din țară, de la alegerile parlamentare de anul trecut la dispariția miliardului de dolar din bănci, protestele care cer demisia administației de la Chișinau și încarcerarea fostului premier Vlad Filat.

Vorbind în numele Înaltului Reprezentant pentru Politica Externă și de Securitate, Federica Mogherini, comisarul Stylianides a reamintit faptul că „singurele decizii pe care clasa politicde lă trebuie să le ia și pe care UE le susține sunt acelea care vor duce la bunăstarea populației și la modernizarea țării”. Noul guvern trebuie să facă o prioritate zero din aplicarea reformelor prevăzute in Acordul de Asociere, a mai spus Stylianides. „Trebuie să le reamintim partenerilor noștri de la Chișinău că susținerea UE este una condiționată de implementarea reformelor și politicilor convenite în cadrul Acordului de Asociere”, a subliniat acesta.

UE cere insistent investigarea de urgență a fraudei bancare, găsirea vinovaților și recuperarea banilor. Trebuie făcuți pași decisivi împotriva coruptiei, aceasta însemnând mai ales că sectoarele bancar și public, precum și justiția trebuie reformate.

„Sprijinul FMI si reluarea finantarilor europene sunt conditionate de aceste reforme”, a subliniat Stylianides.

„Partidele politice care au câștigat anul trecut alegerile nu sunt in stare să aplice reformele”, a intervenit și președintele Comisiei de Afaceri Externe, deputatul PEE german Elmar Brok. El a continuat: „Însă există politicieni în aceste partide, ca și alte formațiuni politice care ar putea să o facă și care sunt dornici să o facă. Pe aceștia ar trebui să îi sprijinim. UE trebuie să îi sprijine, pentru ca Moldova să nu eșueze din cauza lipsei de susținere”, a continuat Brok.

„Este ultima șansă pentru coaliția de la Chișinău. Este timpul pentru liderii politici să audă, ceea ce deja noi vedem și populația simte”, a adăugat și președintele Delegației UE-Moldova, deputatul social-democrat Andi-Lucian Cristea, în timp ce colega sa din Marea Britanie, Neena Gil, a explica miza luptei anti-corupție din Moldova pentru UE : „ Republica Moldova este o rută importantă în comerțul ilegal de arme, de aceea reformele și combaterea corupției sunt importante pentru UE. Avem informații că pe aici au fost traficate chiar și componente nucleare furate, care ar fi trebui să ajungă in mâinile ISIS. Doar intervenția FBI a făcut să nu ajungă în cele din urmă. Dar poate alte transporturi nu au fost depistate și a au ajuns cu bine la ISIS sau alte organizatii teroriste. De aceea, reforma justitiei si lupta anticoruptie in Moldova sunt cruciale pentru UE”, a arătat deputata britanica Neena Gil.

sursa: europalibera.org

Ieri, liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a declarat la postul de televiziune PRO TV că preşedintele PLDM, Vlad Filat, care a fost arestat pentru corupţie şi abuz în serviciu, stă în spatele protestului organizat de Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr” din Piaţa Marii Adunări Naţionale.

„De asemenea, se ştie despre legăturile lui Vlad Filat cu oamenii de afaceri Viorel şi Victor Ţopa. Aceştia s-au întîlnit la Frankfurt, eu nu ştiu ce au discutat. Dar am o întrebare – de ce pînă acum, cînd PLDM a controlat Ministerul Justiţiei, nimeni nu a ridicat întrebarea extrădării oamenilor de afaceri, care au fost condamnaţi în Republica Moldova?! Aceasta s-a întîmplat doar după ce Ministerul Justiţiei a încetat să mai fie sub influenţa Partidului Liberal Democrat”, a spus Mihai Ghimpu.

„Aceste cereri au fost făcute la solicitarea organelor de drept. Este o procedură obişnuită. Există cîteva cazuri penale în care au fost condamnaţi. Aceste decizii sînt definitive şi trebuie executate”, a spus, la rîndul său, Vladimir Cebotari.

Întrebat cît de mult va dura extrădarea oamenilor de afaceri Moldovei, ministrul a spus că totul depinde de legile din Germania, scrie INFOTAG.

Pe de altă parte fostul viceministru și ministru al Justiției, Vladimir Grosu, a declarat pentru Ziarul NAȚIONAL că o asemenea cerere de extrădare a fost trimisă încă în toamna anului 2014.
„Cel puțin pe numele unuia dintre cei doi a fost expediată o cerere de extrădare în octombrie sau noiembrie 2014. La începutul anului 2015, când eram deja ministru al Justiției, am semnat scrisori la adresa germanilor în care-i întrebam care este situația, pentru că nu primisem niciun răspuns. Acum nu mai știu care-i situația”, ne-a spus Vladimir Grosu.

Flux.md scrie că Victor și Viorel Țopa au fost condamnați la închisoare în Republica Moldova, după ce au avut mai multe dispute cu Vlad Plahotniuc. Disputele erau legate de unele acțiuni deținute la Victoriabank, dar și niște credite luate de la Banca de Economii. Ulterior, ambii s-au refugiat în Frankfurt, Germania.

Solicitat de IPN, şeful Direcţiei sănătate a municipiului Chişinău, Mihai Moldovanu, a declarat că bărbatul a fost internat cu semne de gripă şi febră la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă”, iar pe 3 martie a fost transferat la Spitalul Clinic Republican, în secţia reanimare. La scurt timp, pacientul a decedat.

Tânăra de 28 de ani, însărcinată în 30 de săptămâni, a fost internată pe 25 februarie, la maternitatea Spitalului Clinic Municipal nr.1, cu semne de răceală, febră înaltă şi iminenţă de întrerupere a sarcinii. Femeii i s-a administrat tratament specific cu preparate antivirale, dar în pofida tratamentului starea în dinamică a acesteia se agrava de la o zi la alta. Un consiliu de doctori au decis ca pe 3 martie să fie supusă unei intervenţii chirurgicale de cezariană. Pruncul născut prematur avea o malformaţie congenitală la esofag şi a decedat în secţia reanimare a spitalului. Doctorii au făcut tot posibilul să salveze viaţa femeii, dar nu au reuşit. Ea a murit pe 7 martie, lăsând orfan un copil de 5 ani.

Ministerului Sănătăţii precizează că în timpul zilelor de odihnă, 7-8 martie, la Centrul Naţional de Sănătate Publică au fost notificate 54 de cazuri de gripă, în descreştere comparativ cu 89 de cazuri din săptămâna precedentă.