Răspunzând la întrebarea dacă într-adevăr oamenii care ies în prezent la proteste ţin atât de mult la Shor ori sunt mobilizaţi pe bani, fostul viceprimar a opinat că printre cei care protestează sunt şi persoane recunoscătoare, care în ultimul an au beneficiat de ajutoare materiale şi scutiri financiare. Totodată, Grigoriev numeşte sumele de 3000 de lei şi 5000 de lei, care ar fi cheltuite pentru un microbuz, respectiv, autobuz. Dar, spune acesta, “ indiferent dacă îi plătește sau nu, oamenii sunt organizați să iasă la aceste manifestații”, fiind folosiţi în ”interesele personale şi cinice” ale lui Ilan Shor, care nu este deţinut politic.

În acelaşi timp, Grigoriev recunoaşte că în prezent are remuşcări pentru faptul că banii pe care el personal i-a primit de la Shor ar putea fi din miliardul furat.

Igor Grigoriev, care este originar din raionul Orhei, spune că deşi a plecat în luna martie curent din echipa lui Shor, lumea continua să îl sune în legătură cu acesta ori pe chestiuni legate de Primărie, iar el nu mai doreşte să fie asociat cu această persoană.

Amintim că Igor Grigoriev  a condus staff-ul electoral al lui Ilan Shor în alegerile locale din 2015, ulterior exercitând în decurs de câteva luni funcţia de viceprimar la Orhei şi cea de preşedinte al Klassika Asigurări – companie din componenta holdingului lui Shor.

Vlad Amanescu

Omul de afaceri atenţionează  că guvernanții au decis să meargă pe calea cea mai convenabilă  pentru făptașii și complicii la frauda bancară.
„Deci ne vine nota de plată! Parlamentul urmează să aprobe în regim de urgență, la cerința Guvernului, un proiect de lege cu «soluția» rambursării miliardului furat. 13,5 miliarde de lei se transformă în 25 de miliarde, care vor fi plătite în următorii 25 de ani!

Cine va plăti? Bugetul și implicit fiecare cetățean al acestei țări. Mi se pare o soluție profund nedreaptă: unii fură, alții plătesc… Deși poate că merităm să fim pedepsiți că i-am votat. Copiii noștri – cu datorii, «Șor &Co» cu sute de milioane în conturi, avioane, aeroporturi, case la Geneva, posturi TV și fete de Hollywood”, a comentat Sturza, citat de MBC.
sursa: mbc.md

„Problema corupţiei este una gravă şi există voci care susţin că lupta cu flagelul a fost pierdută, iar autorităţile nu fac nimic în acest sens. Republica Moldova are probleme economice mai mari decât alţii”, a declarat europarlamentara, citată de IPN.

Totodată, Norica Nicolai, care a fost procuror,  consideră că nu este normal ca o persoană, avându-l în vedere pe Vlad Filat, să se afle în arest pentru furtul din sistemul bancar, iar complicele său – avându-l în vedere pe Ilan Şor,  să fie lăsat în libertate. „Ceva nu este în regulă. Nu este normal că o singură persoană să fie arestată în furtul miliardului”, a spus europarlamentara care face parte din delegaţia Parlamentului European din cadrul Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Moldova, care s-a aflat la  Chişinău în perioada 17-19 mai.

Fostul preşedinte al Consiliului de Administrare al Băncii de Economii, actualul primar de Orhei, Ilan Şor, a declarat în cadrul celui mai recent briefing de presă pe care l-a susţinut în lună martie, că nu se consideră vinovat în dosarul miliardului şi că suma prejudiciului adus Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank a fost mult mai mică  de un miliard, iar el a fost impus să-i transmită  lui Vlad Filat  250 de milioane de dolari.

Primul bun a fost scos la vânzare în cadrul unei licitaţii cu reducere, care s-a desfăşurat la la mijlocul săptămânii trecute. Este vorba despre un bine cunoscut local de agrement din Peresecina, situat pe traseul Orhei Chişinău.
Localul figurează printre sutele de loturi pe care BEM le-a scos la vânzare în cadrul uneia din multele licitaţii organizate în ultima vreme. Banca descrie lotul din Peresecina ca fiind alcătuit din construcţii comerciale şi de prestare a serviciilor, având o suprafaţă totală de cca 400 m2 pătraţi, şi un teren aferent de pământ. Toate acestea au fost mai înainte ipotecate în favoarea Băncii care acum vrea să obţină pentru ele 9,5 milioane de lei.

Un alt bun imobil, care se află chiar în oraşul Orhei, va fi expus la o altă licitaţie cu reducere organizată de BEM. În lista bunurilor gajate sau ipotecate în favoarea Băncii, comercializarea cărora este programată pentru data de 17 mai,  a fost inclus un lot din oraşul Orhei, cu adresa indicată – Drumul Taberei, 5. Acest lot este constituit din două depozite şi o construcţie care au împreună în jur de 520 de metri pătraţi şi care sunt situate pe cca 0,3 ha de pământ.

Amintim că schemele frauduloase şi răsunatorul furt al miliardului din sistemul bancar au condus la lichidarea Băncii de Economii, Bănci Sociale și Unibank, despre care toamna trecută s-a anunţat că detin active în valoare totală de 1,4 miliarde de lei.

R.Moldova a fost prejudiciată cu 1 miiliard de dolari  şi ar urma să recupereze  13,6 miliarde de lei pe care i-a oferit anterior  sub formă de credite de urgență pentru salvarea celor trei bănci falimentare. Inclusiv  pentru salvarea BEM – unica bancă care mai era controlată de stat până în 2014 şi  care a fost ruinată după ce  a ajuns pe mâna VneshEkonomBank de la Moscova, milionarul Ilan Şor devenind şef al BEM.

Acum câteva zile, noul guvernator al BNM, Sergiu Cioclea informa că după vânzarea unor active ale băncilor lichidate s-a reuşit recuperarea a puţin peste 600  milioane de lei.

Surpriza  pe care ne-o pregătesc autorităţile va fi aprobată la şedinţa Consiliului orăşenesc care va fi convocată în regim extraordinar în ziua de 31 aprilie curent. Îndată după aprobarea tradiţional indiscutabilă a deciziei, toate persoanele cu domiciliu stabil în oraşul Orhei, vor începe primească o recompensă bănească prevăzută pentru 25 de ani înainte. Astfel, orheienilor le va fi întoarsă suma anuală de 1 miliard de lei, pe care ei, împreună cu alţi moldoveni o vor plăti  statului pe durata aceloraşi 25 de ani, prin  impozite si taxe noi ori majorate.

În proiectul deciziei elaborate de Primărie, este indicat că pentru  recompensa celor peste 33 de mii de locuitori ai oraşului, anual se vor oferi  în jur de 11 milioane de  lei. Ca de obicei, ni se spune deschis din ce   surse va deveni posibilă această binefacere. Dar la ce bun, dacă aceasta,  ca de obicei,  nici nu interesează pe nimeni.

Important este că de aici încolo, orice locuitor din orice altă localitate a republicii îi va invidia pe orheieni, dorindu-şi să fie în locul lor ori măcar să aibă şi ei o conducere la fel de generoasă.

Desigur că,  fiind o întruchipare a cumsecădeniei şi  moralităţii,  edilii orheieni nu îi vor lăsa de izbelişte nici pe ceilalţi moldoveni. În acelaşi proiect de decizie  se spune că în semn de recunoştinţă pentru aportul la bunăstarea unora, străzile din Orhei vor fi rebotezate după  denumirile  altor raioane, oraşe, comune şi sate din republică.

Mai mult, sătenilor din raionul cu denumirea omonimă Orhei, ca dovadă a aprecierii efortului îndelungat şi rodnic la astuparea găurii din sistemul bancar, le vor fi înmânate diplome de merit personificate. De menţionat, că aceasta nu va fi doar o acţiune singulară  sau una de PR. În fiecare an din acel luminos sfert de secol ce ne stă în faţă, la mii şi mii de cetăţeni le vor fi înmânate diplome cu inscripţia glorioasă „Astupătorul de onoare al miliardului”.

N.B.: Unde e păcăleală şi unde e adevăr,  gândiţi-vă singuri, dar nu uitaţi că azi e 1 aprilie.

Şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie, Adrian Popenco a declarat pentru Europa Liberă că Ilan Shor nu poate în continuare părăsi ţara fără permisiunea magistraţilor, iar bunurile deţinute de el se află sub sechestru.

Procurorul afirmă că fără răspunsuri aşteptate din alte state va fi foarte complicat de a demonstra vinovăţia lui Shor.
Procurorul general intermar Eduard Harunjen dă de înţeles că soarta lui Ilan Shor a fost decisă de judecători, şi nu de procurori:

„Noi am solicitat să îi fie aplicat arestul, instanţa de judecată i-a aplicat arestul la domiciliu, după care instanţa de judecată i-a schimbat în altă măsură ca să poată candida şi să-şi poată realiza drepturile lui politice şi conform actelor internaţionale nu poţi pe acelaşi capăt de acuzare, în aceeaşi cauză penală, să te întorci înapoi şi să mai reţii încă odată omul. Ce putem face noi în aşa caz? Sistemul de justiţie presupune mai mulţi actori, fiecare are ponderea lui de hotărâre şi nu depinde de noi tot timpul”.

Vezi şi Falşii acţionari şi adevăratul miliard: cum, unde şi de cine a fost luată decizia de a scoate 1 miliard de dolari din Moldova

Anume acolo pe 26 noiembrie 2014 a avut loc adunarea a 7 acţionari de la Banca Socială, care au legalizat operaţiunile calificate în prezent drept escrocherie.

Aşa zişii acţionari nici nu suspectau în ce fărădelege erau parte – spre deosebire de guvernul de atunci al Republicii Moldova, care prin decizii secrete a oferit băncilor cu probleme un ajutor financiar.

Escrocheria financiară care a dus faima Moldovei în lumea întreagă, era planificată din timp. Potrivit raportului Kroll, într-o singură zi – 8 mai 2013, 5 cetăţeni ucraineni şi 2 cetăţeni ruşi au devenit acţionari la Banca Socială, plătind fiecare pentru acţiuni câte 650-660 de mii de euro.

La adunarea acţionarilor din Kahovka a fost luată decizia de a o împuternici de preşedintele de atunci al Băncii Sociale, Natalia Rahuba să încheie un contract de cesiune cu compania britanică Fortuna United LP. Directorii de faţadă ai companiei sunt balticii Victoria Zirnelite şi Remijius Miklauskas – au refuzat să numească numele adevăraţilor proprietari ai companiei. Fortuna United LP a acceptat să devină garant în cazul a cinci credite mari care au fost eliberate în ajun ( pe 25 şi 26 noiembrie 2014) de Banca Socială.

Companiile menţionate au primit în perioada 2010-2014 credite la Banca Socială, Unibank şi Banca de Economii. Toate companiile, cu excepţia Contrade SRL şi Davema Com SRL luau credite în toate cele trei bănci, care potrivit raportului Kroll erau controlate de omul de afaceri, preşedintele Consiliului de Administrare şi actualul primar de Orhei, Ilan Shor.

Legătura lui Ilan Shor cu băncile care au falimentat este redată în raportul Kroll. Printre acţionarii şi membrii Consiliilor de Administraţie ale celor trei bănci se numărau persoane de încredere sau actualii colaboratori şi companiile omului de afaceri. Printre aceştia se numără jurnaliştii Margarita Ţvik şi Vladimir Novosadiuk, Nani Abaşidze, Veaceslav Lupov, Maria Ţuguleak şi soţul acesteia Sergiu Albot, preşedinta Federaţiei de Tenis, Marina Tauber, ex-preşedintele Republicii Moldova Petru Lucinschi, un vechi prieten al familiei Shor, compania Klassika Asugurări şi Klassika Force, administratorul principal al soţiei lui Ilan Shor, interpretei Jasmin, Lilia Plescacevscaia şi fiica ei Iana Gaidaciuk, ex-directorul Serviciului Vamal şi actualul consilier al primarului de Orhei, Viorel Melnic.

detalii pe  National.MD

Afirmaţia a fost facuta de fostul ministru al Finantelor Veaceslav Negruţă la Radio Europa Libera . Potrivit lui,   în septembrie 2013, guvernul a aprobat o listă din 13 întreprinderi de stat (printre care Moldtelecomul, Poşta Moldovei etc),  care trebuiau să fie repejor împachetate, ba mai mult, erau şi repartizate între grupurile politico-financiare. Activele erau repartizate  si  la companiile de audit care trebuiau să le pregătească pentru privatizare cu repartizările respective.

Interesul  grupurilor politice este de a pune mâna cât se poate de repede pe aceste active ale statului, spune  Negruţă. Acesta mai afirma  că Aeroportul Chişinău este unul din cele 13 active din pachetul aprobat în septembrie 2013. Prima etapă  pentru Aeroport era cea cu concesionarea, ulterior trebuia să meargă formula prin care a fost testată Banca de Economii.

Fostul ministru al finanţelor mai crede că acum trebuie să fie pus imediat blocaj pe stoarcerea fluxurilor financiare care se duc de la aceste întreprinderi de stat, în altă parte, sub fel de fel de forme de cheltuieli, costuri şi alte lucruri, pe contracte de care întreprinderile respective nu au nevoie, dar se duc exact în buzunarul grupurilor politico-financiare .
“Şi capriciile lor, inclusiv în sectorul media, alte sectoare se fac cu mijloace luate de la întreprinderile de stat”, spune Negruţă.

Cornelia Cozonac: „Au fost anumite succese la capitolul drepturile omului în acest an. Chiar la începutul anului a fost numit avocatul poporului, era o restanță din anul precedent, doar că avocatul poporului pe parcursul anului nu a fost atât de prezent cu cazuri relevante. Au fost create mai multe servicii pentru categoriile vulnerabile, cum ar fi copiii cu dizabilități. Chiar la sfârșitul anului Guvernul a aprobat un regulament cadru pentru crearea unui serviciu de asistență a victimelor traficului de persoane. Victimele vor putea primi o consiliere. E o realizare pentru că anii anteriori, victimele traficului de persoane nu erau consiliate, doar organizațiile neguvernamentale acordau asistență acestor categorii de persoane. Anul acesta Guvernul a instituit mai multe servicii și asta este o realizare. Este adevărat că o mare parte a serviciilor pentru categoriile sociale vulnerabile sunt susținute de organizații neguvernamentale, iar statul deocamdată nu contactează societatea civilă pentru a oferi aceste servicii.”

Europa Liberă: Pe lângă realizări, aș vrea să ne spuneți care au fost cele mai încălcate drepturi în Republica Moldova?

Cornelia Cozonac

Cornelia Cozonac: „Sunt multe drepturi încălcate. Sunt multe categorii de persoane vulnerabile care nu-și pot apăra drepturile. Din păcate, aceste probleme continuă să persiste și au fost și în anul 2015 destul de accentuate. Rămân vulnerabili copiii din familiile sărace și, în general, este o problemă sărăcia în Republica Moldova.

Furtul din bănci care a generat ulterior devalorizarea valutei naționale și creșterea prețurilor, a lovit drastic în familiile sărace, în familiile bugetarilor, pentru că dacă înainte bugetarii primeau un salariu de 200 de euro, ne-am trezit anul acesta că salariul este de o sută de euro, iar puterea de cumpărare a scăzut drastic. Am descoperit anul acesta cazuri de încălcare a drepturilor angajaților. Am constatat că foarte multe întreprinderi care au intrat în procesul de insolvabilitate nu au ținut cont de drepturile salariaților.

Salariații s-au trezit pe drumuri. Au rămas să-și caute singuri dreptatea, cu salarii restante de la șase luni până la doi ani de zile. Sunt sute de angajați care și acum sunt pe drumuri, și nu au fost repuși în drepturile lor, chiar dacă au decizii favorabile ale instanțelor de judecată. Am descoperit și situații în care în anumite întreprinderi care ajung într-o stare deplorabilă din cauza datoriilor sau a unor procese de judecată, oamenii se trezesc la fel că primesc salariile cu întârziere, nu le sunt plătite alte adaosuri la salarii și chiar nu au acces la serviciile medicale, pentru că întreprinderea nu achită plățile pentru fondul social sau pentru asigurarea în sănătate, astfel suferă angajații.

Mai nou avem cazurile celor trei bănci care au intrat în insolvabilitate, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. La fel și în aceste trei cazuri au rămas pe drumuri trei mii de persoane. Am constatat că autoritățile practic nu au avut grijă ca aceste persoane să-și ridice salariile sau să primească adaosurile necesare.

Anul acesta, opinia publică a fost bulversată de cazul copiilor cu dizabilități din internatul de la Orhei. Anul acesta, situația de acolo a „explodat”, chiar și opinia publică a constatat că micuții de acolo sunt ținuți în situații destul de inumane, că nu au condițiile necesare, cărucioarele necesare pentru a fi scoși să vadă lumina zilei. Se pare că autoritățile au intervenit cu anumite schimbări. De fapt, este o situație caracteristică și pentru alte internate din Republica Moldova, unde copiii sunt ținuți în condiții inumane. Sunt și azilurile de bătrâni unde oamenii țintuiți la pat nu pot vedea lumina zilei. Aici autoritățile ar trebui să lucreze mai intens pentru a proteja drepturile acestor persoane.”

Europa Liberă: Iată înregistrăm o serie de încălcări a drepturilor omului, cine le face dreptate acestor oameni?

Cornelia Cozonac: „Din păcate, nici calea justiției, care este una din puţinele căi de revendicare a drepturilor, nu este una ușoară. Pentru persoanele care ajung în situația să-și apere drepturile, am constatat anul acesta multe cazuri în care oamenii nedreptățiți au ajuns în procese de judecată și în mare parte nici nu au reușit să-și facă dreptate, chiar dacă au avut apărători. Alții sunt nevoiți să meargă în procesul de judecată ani la rând pentru a obține dreptatea. Alții se dezamăgesc pe drum și lasă mâinile în jos, în timp ce constată că atunci când ajungi într-un proces de judecată rămâi singur, cu probleme, trebuie să-ți aperi drepturile și nu întotdeauna ai suficiente cunoștințe și capacități, și nu întotdeauna apărătorii sunt suficient de pregătiți ca să apere drepturile persoanelor.”

Europa Liberă: În același context, Republica Moldova continuă să piardă dosare la CEDO, în ce măsură oamenii sunt îndreptățiți acolo?

Cornelia Cozonac: „La CEDO anul acesta au fost mai multe cazuri în care Republica Moldova a fost condamnată. Din păcate, au fost condamnări repetate pe cazuri similare din anii precedenți. Au fost cazuri în care CEDO a condamnat Republica Moldova pentru condițiile din penitenciare în care sunt ținuți deținuții. Deja există foarte multe dosare pierdute de Republica Moldova și suma prejudiciului care este destul de mare acoperă deja suma necesară pentru construirea unui penitenciar nou, cu condiții normale, adecvate pentru deținuții care sunt acolo. Deocamdată, autoritățile nu se grăbesc, deși au promis să construiască acest penitenciar și ca Moldova să nu piardă dosare la CEDO. Asta pentru că fiecare deținut din Republica Moldova ar putea să meargă cu o cerere la CEDO, pentru că în toate penitenciarele situația este deplorabilă.

Au mai fost alte decizii ale CEDO care vizau accesul la justiție, care este încălcat în Republica Moldova, dreptul la viață privată și accesul la un proces echitabil în justiție. Chiar zilele trecute CEDO a emis o decizie, ultima din acest an, prin care condamnă Republica Moldova pentru cazul unui cetățean din Cahul. Persoana dată a fost reținută și judecată pentru fapte pe care nu le-a săvârșit. A fost ținut în penitenciar trei ani de zile. A reușit să dovedească că nu este vinovat și a fost îndreptățit de CEDO.”

Europa Liberă: Republica Moldova continuă să plătească și pentru dosarele în care drepturile omului au fost încălcate în regiunea transnistreană, zonă necontrolată de autoritățile de la Chișinău. În 2015 au mai fost asemenea cazuri?

Cornelia Cozonac: „În regiunea transnistreană continuă să fie încălcate drepturile omului și, în acest an, de fapt, au fost multe cazuri de încălcare a drepturilor omului. Acolo la fel persoanele sunt arestate, sunt ținute în penitenciare, unde sunt maltratate. Anul acesta, și apărătorii drepturilor omului nu au avut acces în regiunea transnistreană. De exemplu, reprezentanților Promo-Lex, organizație care se ocupă de apărarea drepturilor omului și de monitorizarea cazurilor de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană, în acest an li s-a stabilit o interdicție, deci nici ei nu mai au acces în această regiune. Din păcate, există puține monitorizări a situației din regiune, a cazurilor concrete. Oamenii vin și se plâng, inclusiv presei, și centrului nostru de investigații. Vin persoane de acolo cu cazuri foarte grave, ei aproape că nu-și pot apăra drepturile. Chiar dacă există în partea dreaptă a Nistrului instanțe specializate pentru regiunea transnistreană și organe de drept, procuraturi care ar trebui să investigheze cazurile de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană, ei nu pot opera cercetări în regiune. Deci, dosarele care sunt pornite pe persoane care încalcă drepturile omului în regiunea transnistreană nu sunt finalizate.”

Europa Liberă: Acum vreau să vorbim puțin despre dosarul din aprilie 2009. Deși au trecut șase ani de atunci, continuăm să discutăm despre acele evenimente și să căutăm vinovați. În 2015 am găsit vreun vinovat pentru acele evenimente?

Cornelia Cozonac: „Din păcate, anul 2015 a marcat și în acest sens de niște eșecuri. Autoritățile judiciare au achitat anumite persoane care se fac vinovate de situația din aprilie 2009. De exemplu, chiar la sfârșitul acestui an, fostul ministru de interne Papuc, și fostul comisar al municipiului Chișinău, Vladimir Botnari, care au ordonat atunci în aprilie 2009 polițiștilor să maltrateze tinerii, să efectueze tot felul de arestări despre care știm… cum tinerii care au fost duși în comisariatele de poliție au fost bătuți și judecați fără ca cineva să le apere drepturile. Până la urmă, vedem că acești tineri nu mai ajung să fie îndreptățiți pentru că autoritățile nu au reușit să dovedească vinovații pentru acele evenimente. Chiar dacă au fost pornite niște procese, vedem că s-au finalizat cu niște achitări.”

Europa Liberă: Care ar fi provocările pentru autorități în anul 2016 la capitolul drepturile omului?

Cornelia Cozonac: „Cred că pentru anul care vine important este ca autoritățile să se concentreze pe grupurile vulnerabile, pe familiile sărace, pe bătrâni, copii, care sunt cei mai vulnerabili în anumite situații de criză și să asigure condiții normale de trai, servicii, ca să-i ajute pe acești oameni să se descurce. Cred că ar trebui să se revadă salariile și pensiile, mărirea cărora este extrem de mică și nu permite un trai decent cu demnitate. Este foarte important accesul la justiție. Dacă vom avea o justiție care să funcționeze bine, cred că ar putea fi soluționate foarte multe probleme, pentru că este foarte important ca omul căruia i s-au încălcat drepturile, când ajunge în justiție, să poată să-și apere aceste drepturi. Anul acesta au fost multe cazuri când oamenii de afaceri s-au plâns pe situații problematice, la fel îngrădirea anumitor drepturi, și faptul că atunci când ajung în judecată nu reușesc să obțină dreptatea.”

Subiectul a fost discutat în cadrul întrevederii lui Sturza cu reprezentanții Confederației Naționale a Patronatelor.
„Eu aș rupe cu dinții să aduc miliardul înapoi în țară. Și ar fi scopul vieții mele să pun cătușele și să bag în beci sute de oameni care au participat la acest jaf, și nu numai în noiembrie 2014, dar pe parcursul anilor. Unii băieți deștepți, care azi îmi dau lecții de moralitate, au participat pe parcursul anilor la acest jaf. Gaura aceasta s-a făcut în proporție de o treime istoric. Noi îi știm pe cei care au participat. Ei sunt cei care au jefuit și alte sectoare ale economii și azi stau bine mersi și în Parlament și în altă parte”, a menționat Sturza.

Mai mult, candidatul desemnat la funcția de premier susține că cetățenii n-ar trebui să aibă mari speranțe în privința recuperării banilor și asta pentru că s-a pierdut mult timp pentru „a mușamaliza crima”.

„Am pierdut foarte mult timp ca activele care au mai rămas să fie dispersate. Un lucru simplu trebuia de făcut: de pus câțiva oameni în beci și să scrie nu în clădirea sindicatelor donosuri, dar în beci, nu în confort: cu secretară și cafea, dar la Penitenciarl nr.13”, a punctat acesta.

sursa: unimedia.info

Într-un reportaj difuzat astăzi, PRO TV informează în special despre Bălţi şi Orhei, unde primarii sunt milionari, decorul de sărbătoare concurează cu cel din Chişinău, iar distracţiile sunt chiar mai impresionante, datorită patinoarelor.

Pentru a amenaja orăşelul de Crăciun şi patinoarul de gheaţă care funcţionează non-stop, primarul de Bălţi, Renato Usatii, ar fi cheltuir 200 de mii de euro, din propriul buzunar.

Şi Orheiul are un patinoar. Chiar dacă e din plastic, are o suprafaţă mai mică şi nu e deschis permanent, aici îşi petrece timpul multă lume.

Primarul de Orhei, Ilan Shor,  nu a vrut să spună cât a cheltuit pentru amenajarea orăşelului de Crăciun şi nu a vrut să vorbească despre dosarul dispariţiei miliardului de dolari din cele 3 bănci, în care el figurează ca învinuit, notează PROTV.

Potrivit lui Sturza, banii prin intermediul Băncii de Economii se furau de mult timp. Dezmăţul a crescut după 2009 până la preluarea BEM de către Shor, dar şi acesta a contribuit la creara găurii. Încercarea lui Shor de a pune pe seama lui Filat suma de 250 de milioane de dolari, este calificată de Sturza  drept  bâlbîială de copil, toate faptele reale fiind arătate în raportul Kroll.
Premierul desemnat mai spune că Filat este un găinar mărunt, hapsânia şi josnicia intelectuală a căruia l-a adus în locul unde se află acum.
Jaful miliardului va fi plătit de toţi cetăţenii timp de mai mulţi ani, iar fiecare locuitor al Republicii Moldova deja a devenit mai sărac de două ori.
În aceeaşi emisiune,  Ion Sturza a spus că Ilan Shor ar fi declarat în faţa ambasadorilor occidentali că încă din copilărie dorea să aibă un aeroport şi o bancă, promisiune pe care a făcut-o şi  tatălui său.  Shor a primit aceste jucării în tandem cu Vlad Filad, dar şi cu ajutorul altor oligarhi din Moldova. Potrivit lui Sturza, acum aeroportul nu îi mai aparţine lui Ilan Shor, iar beneficiarul final al acestei mega-escrocherii se află în Moldova.
Amintim că Ilan Shor a ajuns în luna iunie primar al oraşului Orhei, iar în octombrie a scris un autodenunţ în care spune că i-a  dat mită lui Filat de cca 250 de milioane de dolari. Din această sumă,  20 de milioane de lei – deja aflându-se oficial în funcţia de primar.

În opinia altui invitat, audierile de astăzi au demonstrat vulnerabilitatea statului în faţa acestor şefi care au venit să dea explicaţii. ”Am înţeles că şi Parlamentul deja este captiv. Deputaţii ar fi putut cere astăzi demisii, dar nu a făcut-o nimeni, deoarece se tem, sunt şantajabili. Totul s-a făcut cu scopul pentru a-l învinui şi mai mult pe Filat care este deja încarcerat”, declară analistul politic, Alexei Tulbure.

De aceeaşi părere se arată şi un alt analistu politic, Victor Ciobanu. ”Ţinta audierilor a fost PLDM. După mine, ei trebuiau să rămână în opoziţie, pentru că am văzut că în decurs de o lună cât au rezistat, caracatiţa PD-lui se poate deja prăbuşi. Au făcut o greşeală că s-au întors la negocieri. Şi Marian Lupu le-a arătat din deget, că dacă pun prea multe condiţii, nu s evor alege cu nimic. Şi procurorul general l-a fel îi are la mînă cu dosare. Acum, mulţi deputaţi PLDM vor sta şi vor vota aşa cum li se va spune”.

Pe de altă parte, jurnalistul Vitalie Călugăreanu susţine că miercuri s-a mai compromis un lider de partid. ”După mine, liderul PL, Mihai Ghimpu s-a compromis atunci când a votat cu comuniştii ca şedinţa să aibă loc cu uşile închise. Am văzut că nici democraţii nu au făcut acest lucru. Care este scopul la tot circul vom afla mai târziu”.

Miercuri, deputaţii au audiat într-o şedinţă mai mulţi şefi de instituţii, printre care CNA, Procuratura Generală şi BNM despre frauda din sectorul bancar.

sursa: europalibera.org