CapcaCodului Audiovizual

Aparent, parlamentul a limitat dreptul unei persoane de a deţine maxim două licenţe de emisie, şi nu cinci cum se permite încă în prezent. Doar că textul adoptat ascunde mai multe capcane, declară jurnalişti şi experţi media. În primul rând, prin amendarea legii s-ar prelungi cu circa şapte ani situaţia actuală şi ar fi convenabilă politicianului milionar Vladimir Plahotniuc, care a recunoscut recent că deţine patru posturi de televiziune şi trei de radio. Ulterior presa a scris că vicepreședintele PDM a mai achiziționat încă două canale TV, probând afirmația cu intrarea acestor canale în grija centrului tehnic de emisie care se ocupă de difuzarea celorlalte canale.

Expertul Ion Bunduchi spune că pe masa deputaţilor sunt mai multe proiecte de amendarea a legii audiovizualului, inclusiv un nou cod propus în 2013 de societate civilă şi care au fost consultate public. În aceste condiţii, apariţia peste noapte a unei iniţiative legislative, votate în două lecturi în 20 de minute, dă de bănuit, mai afirmă Bunduchi.

„Acest proiect de lege nu schimbă situaţia aproape cu nimic. Autorii l-au gândit, dar nu până la capăt. Şi cu atât mai mult este important să-l discutăm, să vedem ce impact ar putea avea şi să facem astfel încât dacă vrem schimbări, să le facem realmente. Parcă adoptăm legi, dar cineva le interpretează şi procedează aşa cum consideră”.

Jurnalistul Anatolie Golea spune că se aşteaptă ca politicianul Vladimir Plahotniuc să se conformeze noii prevederi legale, dacă aceasta va intra în vigoare, şi să declare doar două instituţii media, iar celelalte trecându-le in proprietatea formala a unor intermediari, aşa cum a procedat până acum. În acest caz ar fi anulate puţinele progrese din domeniul transparenţei proprietarilor mass-media:

„Asta deja se întâmplă, pentru că după Anul Nou Vladimir Plahotniuc a mai achiziţionat două şi nu este pentru nimeni secret, dar proprietarul înregistrat este Pavelescu de la Casa Media. Aici trebuie tradiţie democratică, trebuie insistenţă din partea societăţii civile”.

Autorul amendamentului, socialistul Adrian Lebedinschi a afirmat că ideea iniţiativei legislative i-a venit de la societatea civilă şi că niciunul din colegii deputați nu au avut întrebări. El a spus că după acest val de critici se gândeşte, ca autor, să nu semneze legea votată, pentru ca această să nu ajungă pe masa preşedintelui spre promulgare.

Directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, a avut mai multe întrebări:

„Domnul deputat, dumneavoastră aţi propus să se excludă din legislaţie noţiunea de investitor? pentru că a dispărut.”

„Nu, n-am propus”.

„Şi-atunci s-a falsificat? Dumneavoastră nu aţi propus asta, Parlamentul însă a votat. Practic, iniţiativa dumneavoastră a fost trucată, falsificată şi s-a votat altceva. Retrageți-vă acum semnătura, nu aşteptaţi aviz de la Comisia de la Veneţia şi Consiliul Europei… Nu credeţi că ar fi trebuit să cereţi expertiza înainte de a vota proiectul acesta?”.

„Regulamentul nu prevede retragerea legii care a fost votate. Nu e o capcană, absolut”.

„Dumneavoastră aţi oferit unor oameni opornunitatea de a-şi păstra licenţele şi de a conserva situaţia timp de şapte ani”.

Atât Petru Macovei, cât şi Anatolie Golea regretă că această dezbatere nu are loc la Consiliul Coordonator al Audiovizualului. În opinia lor, la şedinţele instituţiei de reglementare a audiovizualului concentrarea mass-media ar fi un subiect tabu, din cauza că numirea membrilor CCA şi activitatea lor sunt politizate excesiv.

Singura membră CCA prezentă la şedinţă Olga Guţuţui a reiterat că în această situaţie ar fi bine să intervină Consiliul Concurenţei. Aceeaşi cerinţă ea a avut-o şi în noiembrie anul trecut. O altă opinie are însă vicedirectorul Consiliului Concurenţei, Emil Guţu.

„Legea concurenţei se referă exclusiv la caracterul economic al concentrărilor. Tot ce ţine de alte aspecte, a implicării asupra opiniei publice nu ţin de competenta Consiliului Concurenţei. La moment, din câte cunosc, noi nu avem nicio plângere asupra faptului că pe piaţa publicităţii s-ar produce o concentrare nenotificată sau o altă acţiune anticoncurențială”.

Cei prezenţi la dezbatere au cerut aleşilor poporului să adopte un nou cod al audiovizualului, în care să se regăsească noile realităţi – trecerea la televiziunea digitală şi prevenirea monopolizării mass-media. Actuala lege adoptată în 2006 nu reglementează nici aceste aspecte, mai susţin ei, dar nici activitatea radiodifuzorilor privați, fiind mai mult axată pe activitatea companiei publice Teleradio-Moldova. Totodată, experţii media au cerut CCA şi Consiliul Concurenței să nu se eschiveze şi să impună respectarea legii.

Liliana Palihovici, vicepreşedinta Parlamentului, a spus că alt spaţiu nu este, iar spaţiul selectat permite un acces cât de cât convenabil pentru filmare. Oficiala a mai spus că urmează ca reprezentanţii societăţii civile să prezinte un regulament intern de comportament al cameramanilor în sala de şedinţe plenare.

Nadine Gogu, directorul Centrului de Jurnalism Independent, a spus că şedinţele Parlamentului trebuie să fie transmise online în continuare. Însă este necesar să se permită şi accesul cameramanilor care doresc să filmeze în sală. Nadine Gogu a accentuat că, împreună cu colegii săi din societatea civilă, urmează să lucreze asupra anumitor reguli de comportament a cameramanilor. „Vom insista în continuare să fie asigurată transmisiunea live a şedinţelor, dar şi cameramanii să aibă acces”, a spus directoarea CJI.

Reprezentanţii societăţii civile urmează să prezinte varianta finală săptămâna viitoare ca să se se ia o decizie. În prealabil se admite accesul a 10-12 camere de luat vederi.

Organizațiile neguvernamentale de media condamnă lipsa de transparență și încălcarea procedurilor legislative în cazul amendării Codul audiovizualului la 26 februarie 2016, calificând aceste acțiuni drept o încercare de a mima reformele şi a proteja interesele private ale unor proprietari de media.

Precizăm că proiectul de lege privind modificarea și completarea Codului audiovizualului a fost votat la 26 februarie 2016, în 2 lecturi, la doar 9 zile după ce a fost înregistrat ca inițiativă legislativă de către un grup de deputați ai Partidului Socialiștilor. Potrivit notei explicative la proiectul de lege și raportului elaborat de Comisia parlamentară pentru mass-media, scopul amendamentelor este de a reduce monopolizarea mass-media. Astfel, era propusă modificarea articolului 66, al. (3), în vederea reducerii de la 5 până la 2 a numărului de licențe pe care le poate deține o persoană fizică sau juridică în aceeași unitate teritorial-administrativă. De asemenea, amendamentele iniţiale vizau art. 66, al. (4), prin reducerea de la 2 la 1 a numărului de radiodifuzori de diferite tipuri în care o persoană poate fi acționar majoritar sau investitor.

Atragem atenţia asupra faptului că proiectul de lege nu a fost însoțit de avizul Guvernului, iar reprezentanții societății civile care fac parte din grupul consultativ pe lângă comisia parlamentară de profil nu au fost informați despre examinarea acestui proiect de lege în comisie. Singura informație disponibilă, la care au făcut referire şi majoritatea instituţiilor mass-media care au reflectat acest subiect, a fost proiectul publicat pe pagina web a Parlamentului. Însă la 26 februarie 2016, în plenul Parlamentului a fost examinat şi un amendament la acest proiect de lege, propus de unul dintre autori, prin care textul inițial a fost modificat. Noul amendament prevede şi termenul de valabilitate pentru licențele care sunt în vigoare, precizând că actualii proprietari de media vor trebui să se conformeze prevederii referitoare la numărul de licenţe după expirarea termenului de valabilitate a licențelor pe care le dețin la momentul actual. Totodată, noul amendament stabileşte că o persoană fizică sau juridică poate fi acţionar majoritar la cel mult 2 radiodifuzori. Astfel, autorii proiectul au revenit la formula din actualul cod din care, însă, au exclus noţiunea de „investitor”. La modul practic, această modificare va crea condiţii pentru continuarea monopolizării pieţei media, or, proprietarii reali ai companiilor audiovizuale vor putea să se conformeze formal prevederilor legii şi să-şi păstreze doar două licenţe după expirarea termenului de valabilitate a licenţelor pe care le deţin acum, în schimb să rămână „investitori” la un număr nelimitat de radiodifuzori.

Organizaţiile neguvernamentale de media susţin reducerea concentrării pe piaţa mass-media şi în ultimii ani au făcut mai multe demersuri în acest sens. Regimul juridic al proprietăţii în domeniul audiovizualului trebuie reglementat legal, atât prin limitarea numărului de licenţe pe care le poate deţine o persoană, cât şi prin interzicerea utilizării numelui altor persoane de către proprietarii reali ai companiilor audiovizuale, prin limitarea cotei de piaţă şi reglementarea situaţiilor care pot genera poziţiile predominante ale unor radiodifuzori în formarea opiniei publice etc. Graba cu care a fost votat la 26 februarie 2016 proiectul de lege de modificare a Codului audiovizualului, lipsa de transparență în procesul de examinare şi prevederile ambigue care se conţin în textul proiectului, intensifică sentimentul de neîncredere în sinceritatea intențiilor guvernanților de a limita concentrarea mass-media. Argumentul preşedintelui Parlamentului că proiectul e în corespundere cu recomandările Consiliului de Miniștri al UE nu este justificat, or, aceste recomandări trebuie implementate cu bună-credinţă şi în strictă concordanță cu normele de asigurare a transparenței procesului decizional.

Calificăm această acțiune a parlamentarilor drept o încercare de a mima reformele şi a proteja interesele private ale unor proprietari de media şi solicităm Preşedintelui Republicii Moldova să nu promulge legea de modificare a Codului audiovizualului, adoptată la 26 februarie 2016, întorcând-o în Parlament pentru reexaminare.

Centrul pentru Jurnalism Independent

Asociaţia Presei Independente

Asociația Presei Electronice APEL

Centrul de Investigații Jurnalistice

Centrul ”Acces-Info”

Asociația Telejurnaliștilor Independenți

Comitetul pentru Libertatea Presei

Institutul de Politici Publice

Centrul de Resurse Juridice din Moldova

4 martie 2016

Declaraţia este deschisă pentru semnare/aderare din partea instituţiilor şi organizaţiilor

care împartăşesc opinia organizaţiilor semnatare

În aproape doi ani de când durează această polemică între apărătorii şi contestatarii aşa-numitului „ţarc” din parlamentul de la Chişinău, unii ziarişti par să se fi resemnat că trebuie să relateze fără să vadă pe viu ce fac aleşii poporului, iar alţii au renunţat să mai vină la şedinţe, mai ales că există câteva instituţii care le difuzează în regim online. Pentru că sunt nevoiţi să se mulțumească cu imagini protocolare luate pe apucate, când li se permite să intre în sală, sau cu cele pregătite de tehnicienii parlamentului şi difuzate pe ecranele din încăperea separată rezervată jurnaliştilor, cameramanii şi fotografii nu s-au împăcat cu situaţia. La fel, nici organizaţiile neguvernamentale preocupate de libertatea presei, în viziunea cărora îngrădirea este un abuz. Astăzi, problema a fost readusă în atenţie de Centrul de Jurnalism Independent.

Nadine Gogu, directoarea instituţiei, ne-a relatat motivul noii mobilizări:

„Din discuţiile cu mai mulţi colegi, în special cei care vin din audiovizual, înţelegem că este o problemă, pentru că, stând în sala de presă şi având acces doar la imaginile care sunt selectate de o singură persoană din parlament, toată lumea are acces la aceleaşi imagini şi jurnalistul este pus în situaţia de a accepta ceea ce i se oferă, fără să selecteze ceea ce vrea el să selecteze. Argumentul că deputaţii se simt intimidați nu e plauzibil. În multe parlamente din statele din Europa jurnalistul are această libertate şi aşa trebuie să fie.”

Purtând tricouri pe care scria acces liber pentru presă”, jurnaliști protestatari au intrat astăzi în plenul Parlamentului şi au cerut să li se permită să transmită un mesaj de la tribuna principală. Nu au fost lăsaţi. Speakerul Andrian Candu, care a numit „politică” acţiunea jurnaliştilor, s-a văzut totuşi nevoit să se apropie de cei pe care i-a acuzat ca să încerce să-i determine să plece din sală şi să-i anunţe despre crearea unui nou grup de lucru cu sarcina să identifice o soluţie de împăcare. Opoziţia parlamentară a semnat pe o petiţie adusă de jurnalişti în parlament în favoarea renunțării la „ţarc” şi cu asta evenimentul s-a consumat.

Am întrebat-o pe Alina Radu, directoarea „Ziarului de Gardă”, cu ce rezultat:

„S-ar putea să dureze. Cel puţin această senzație am avut-o după ce ni s-a spus că e nevoie de comisii speciale, discuţii speciale, deşi e vorba despre o prevedere care poate fi anulată printr-o simplă solicitare. Unde încap reporterii, încap şi cameramanii. Ei, în fond, reprezintă aceeaşi presă. Este foarte ciudată această segregare. Cu atât mai mult mi s-a părut că se va tergiversa problema, după ce am văzut că reporterii care reprezintă presa controlată de putere au început să-i atace pe cei care au cerut accesul. Dacă eşti televiziune, de ce te-ai opune? Eu i-aş califica pe cei care se opun – „iubitorii de obscur”. Este clar că ei nu vor ca jurnaliştii să afle mai mult sau să arate mai mult: întârzieri la vot, discuţii în timpul votului, în timpul ședințelor, etc.”

Problema a apărut după ce clădirea parlamentului a fost renovată, urmare a devastării în aprilie 2009, în baza unui proiect care nu prevedea o lojă specială pentru reprezentanţii mass-media chiar în sala în care îşi ţin şedinţele deputaţii. Deşi au încercat de câteva ori să propună o soluţie, ultima dată, bunăoară, pe timpul fostului speaker democrat Igor Corman, conducerea parlamentului nu a reuşit deocamdată să răspundă cu vreo măsură mulţumitoare pentru cei din presă.

Directoarea CJI, Nadine Gogu, a spus marţi, 23 februarie, într-o conferinţă de presă la IPN că printre instituţiile monitorizate se numără portaluri de ştiri, versiuni online ale publicaţiilor săptămânale şi posturi de televiziune, care au acoperire naţională şi produc conţinut în limba română şi rusă. De asemenea, au fost analizate principalele buletine informative de la unele posturi TV, precum şi unele ştiri de la portalurile media.

Viorica Zaharia, expert media, a declarat că printre subiectele monitorizate se numără evenimentele politice din ţară, precum ar fi vizita preşedintelui Parlamentului la Bruxelles, relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol, desemnarea lui Ion Sturza la funcţia de premier. De asemenea, experţii au monitorizat şi modul de reflectare a propunerii de către majoritatea parlamentară a candidaturii lui Vlad Plahotniuc la funcţia de premier, dar şi învestirea Guvernului Filip. Experţii au analizat şi subiectele de actualitate internaţională, cum ar fi intervenţia militară a Rusiei în Siria, evenimentele din Ucraina, criza refugiaţilor din Europa.

Potrivit raportului, cele mai frecvente abateri de la normele deontologice de la prezentarea echilibrată a faptelor şi la reflectarea obiectivă a realităţii au fost constatate în materialele difuzate de Publika TV, RTR, REN TV, Novostipmr.ru, Sputnik.md. Viorica Zaharia a spus că una dintre tehnicile de manipulare des folosite de către jurnalişti este negarea sau tăinuirea faptelor. Acestea au fost constate la mijloacele de informare – RTR şi Sputnik.md, când au reflectat vizita la Bruxelles a preşedintelui Parlamentului, Andrian Candu. În timpul monitorizării s-a stabilit că ambele media au reflectat amănunţit ce a spus Andrian Candu, au citat discursurile unor europarlamentari, însă au omis întrebările referitoare la realitatea din Republica Moldova şi faptul că europarlamentarii nu au primit răspunsuri la aceste întrebări.

Potrivit expertului, omisiuni au fost constate şi la posturile Prime TV, Publika TV şi Canal 3 în relatările despre profilul lui Vlad Plahotniuc, când a cesta a fost înaintat la funcţia de premier. Experţii media au constat că la aceste posturi, Vlad Plahotniuc a fost prezentat ca un om de afaceri prosper, jurnaliştii au prezentat hobby-urile acestuia, dar nu au spus nimic despre afacerile şi proprietăţile sale. Experţii media au constat că a fost omisă, în mod special, şi informaţia că despre faptul că el deţine aceste posturi media.

Viorica Zaharia a declarat că o altă tehnică de manipulare constatată în perioada monitorizării este şi etichetarea. Aceasta a spus că această tehnică este folosită de către jurnaliştii de la Jurnal TV, atunci când vorbesc despre Vlad Plahotniuc. Experţii au constatat că tehnica manipulării prin etichetări este folosită şi la Publika TV, dar şi la Prime TV. O altă tehnică de manipulare atestată în perioada monitorizării este şi utilizarea titlurilor şi imaginilor pentru a prezenta unii subiecţi în lumină pozitivă, iar pe alţii într-o poziţie negativă. Pe durata monitorizării, experţii au depistat şi astfel de abateri de la normele deontologice precum interpretarea şi comentarea faptelor, în special la Sputnik.md şi RTR.

Experţii media recomandă jurnaliştilor să se conducă în activitatea lor exclusiv de normele Codului Deontologic şi să selecteze subiectele în funcţie de interesul public, şi nu de cel al proprietarilor trusturilor de presă. La fel, jurnaliştii ar trebui să renunţe la practicile de prezentare unilaterală a faptelor şi la comentarea informaţiilor etc.

Ne exprimăm dezacordul cu asemenea acțiuni și reamintim că Legea presei îi oferă jurnalistului dreptul de a fi prezent la evenimentele publice pentru a obține și a difuza informații, pentru a face imprimări audiovizuale, a filma și fotografia.

Facem apel către organizatorii acțiunilor de protest să respecte prevederile legislației naționale cu privire la întruniri și să nu permită încălcarea drepturilor legitime ale jurnaliștilor în cadrul manifestațiilor de protest.

Centrul pentru Jurnalism Independent
Asociaţia Presei Independente
Comitetul pentru Libertatea Presei
Centrul Acces-Info

Organizaţiile semnatare sunt indignate de atitudinea incalificabilă a lui Mihai Ghimpu şi consideră acest comportament inadecvat pentru un politician, în special pentru un deputat din majoritatea parlamentară, care se declară adeptul valorilor şi libertăţilor europene.
Cerem ca Mihai Ghimpu să prezinte scuze publice în faţa reprezentanților mass-media și să renunţe la retorica antidemocratică şi lipsită de respect faţă de jurnalişti şi instituţiile mass-media.

Centrul pentru Jurnalism Independent
Asociaţia Presei Independente
Centrul „Acces – Info”
Asociația Telejurnaliștilor Independenți
Asociația Presei Electronice

Documentul aminteşte că în luna martie trecut reporterul Jurnal TV a fost agresat de o persoană din anturajul deputatului PDM Constantin Ţuţu, cazul fiind investigat de Inspectoratul de Poliţie Orhei.

În iulie, o echipă a aceluiaşi post de televiziune nu a fost lăsată să intre în incinta Primăriei Orhei, jurnaliştii fiind bruscaţi şi forţaţi să părăsească sediul instituţiei.

În decembrie, reprezentantului Radio Orhei i-a fost îngărdit accesul la şedinţa publică a Consiliului Orăşenesc.

Organizaţiile neguvernamentale de media au condamnat încălcarea prevederilor legale care garantează dreptul jurnalistului de a obţine şi a difuza informaţii, amintind şi de sancţiunile prevăzute de Codul Penal pentru împiedicarea intenționată a activității mass-media și a jurnaliștilor.

Pentru Raportul asupra situației presei din Republica Moldova în anul 201, 5 click pe media-azi.md

Astfel, mai multe site-uri – play.md, pan.md, Protv.md au relatat despre agresarea de către polițiști și oameni în civil a unui colaborator al site-ului play.md. Jurnalistul nu a fost lăsat duminică, 24 ianuarie 2016, să-l filmeze pe Gheorghe Cavcaliuc, șeful interimar al Inspectoratului General de Poliție, pe motiv că acesta se afla în ”ședință operativă”. Din materialul video se vede cum polițiștii îl opresc forțat pe jurnalist să-l contacteze pe Cavcaliuc, iar jurnalistul se plânge că i-a fost distrusă camera de filmat.

Adevărul Moldova scrie pe site-ul său că marți, 26 ianuarie 2016, un cetăţean care nu a dorit să se prezinte, a apelat redacţia şi a anunţat că reporterii ziarului vor fi alungaţi de la protestele organizate în Chişinău. ”Considerăm acest apel telefonic o încercare anonimă de intimidare a reporterilor Adevărul Moldova, ceea ce constituie o încălcare a principiului libertăţii de exprimare”, se menționează în comunicatul redacției. În ultimele zile, au fost înregistrare şi alte încercări de intimidare a jurnaliştilor care reflectă protestele.

La fel de îngrijorătoare sunt și interdicțiile jurnaliștilor străini care vin în Republica Moldova pentru mediatizarea protestelor. Reamintim că Repre­zen­tan­tul OSCE pen­tru liber­ta­tea mass-media Dunja Mijatovic a făcut apel la auto­ri­tă­țile mol­do­ve­nești să-și recon­si­dere uti­li­za­rea măsu­ri­lor res­tric­tive și selec­tive în ceea ce pri­vește mass-media care sunt afec­tate de inter­dic­ția de intrare și să per­mită tutu­ror jur­na­liș­ti­lor să își exer­cite acti­vi­tă­țile pro­fe­sio­nale nes­tin­ghe­rit.

Organizaţiile neguvernamentale de media condamnă încălcarea prevederilor legale care garantează dreptul jurnalistului de a obţine şi a difuza informaţii, a face imprimări audiovizuale, a filma şi a fotografia, inclusiv la mitinguri, demonstraţii şi la alte manifestaţii publice. Legea Presei interzice confiscarea notiţelor jurnalistului şi a mijloacele tehnice, cu excepţia cazurilor în care acestea servesc drept probă într-o cauză penală. Codul penal, de asemenea, prevede în articolul 1801 prim sancțiuni penale pentru împiedicarea intenţionată a activităţii mass-media sau intimidarea pentru critică.

Solicităm Guvernului Republicii Moldova să ia măsuri urgente pentru asigurarea condiţiilor de activitate a reprezentanţilor mass-media din ţară şi de peste hotare, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi a convenţiilor internaţionale în domeniu. Cerem Ministerului de Interne inițierea unor anchete pentru a elucida cazurile de agresare fizică şi de intimidare a jurnaliştilor şi a sancţiona autorii acestora, precum și să asigure din partea colaboratorilor MAI respectarea drepturilor jurnaliștilor și a corectitudinii în relațiile cu reprezentanții mass-media.

Centrul pentru Jurnalism Independent
Asociaţia Presei Independente
Asociația Presei Electronice
Comitetul pentru Libertatea Presei
Asociația Telejurnaliștilor Independenți
Centrul ”Acces-Info”
Centrul de Investigații Jurnalistice

Este alarmant și faptul că la numeroasele apeluri ale cetățenilor, serviciile suport clienți și asistență tehnică nu au răspuns miercuri, 20 ianuarie, pentru a clarifica situația. În acest context, explicațiile postate joi, 21 ianuarie, pe site-ul companiei de către administrația acesteia, precum că Moldtelecom ar fi devenit ”ținta unui atac cibernetic” nu sunt pe măsură să convingă radiodifuzorii și consumatorii de media.

Precizăm că astfel de sistări au fost semnalate de radiodifuzori și consumatori și în luna septembrie, 2015, când de asemenea a fost sistată emisia unor posturi TV care transmiteau imagini de la un alt protest de amploare.

Condamnăm astfel de incidente și le calificăm drept încălcări grave ale libertății cetățenilor de a fi informați și dreptului jurnaliștilor de a difuza informații. Solicităm Consiliului Coordonator al Audiovizualului să investigheze cauzele reale ale sistărilor de emisie din 20 ianuarie de către Moldtelecom și să informeze societatea despre măsurile luate.

Centrul pentru Jurnalism Independent
Asociaţia Presei Independente
Asociația Presei Electronice
Comitetul pentru Libertatea Presei
Asociația Telejurnaliștilor Independenți
Centrul ”Acces-Info”
Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova

Condamnăm aceste acțiuni și le calificăm drept încălcări grave ale legislației în vigoare și derapaje antidemocratice. Reamintim că, potrivit Legii privind accesul la informație, oricine are dreptul ”de a căuta, de a primi şi de a face cunoscute informaţiile oficiale”. De asemenea, Legea presei, garantează dreptul jurnalistului de a obține și a difuza informaţii. Iar Codul penal stipulează că împiedicarea intenţionată a activităţii mass-media se pedepsește conform legii.

Cerem Ministerului de Interne al R. Moldova să se autosesizeze pe acest caz și să ia măsurile de rigoare față de persoanele care au îngrădit accesul la informație al jurnaliștilor. Totodată, cerem Partidului Democrat din Moldova să investigheze situația privind aplicarea interdicțiilor față de reprezentanții mass-media, să informeze public despre măsurile luate și să excludă astfel de încălcări pe viitor.

Centrul pentru Jurnalism Independent
Asociația Presei Independente
Asociația Presei Electronice
Centrul Acces – Info
Comitetul pentru Libertatea Presei
Asociația Telejurnaliștilor din Moldova
Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova

sursa: europalibera.org

Petru Macovei: „În opinia mea, anul 2015 pentru mass-media din Republica Moldova a fost un an dezastru. Să ne amintim că anul 2015 a debutat prin două iniţiative legislative care au fost criticate foarte mult de breasla jurnalistică, de comunitatea internaţională, de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Este vorba de acele proiecte de lege care au fost frumos ambalate în lupta cu propaganda rusească, dar în realitate au inclus multe prevederi de natură să limiteze libertatea de exprimare şi libertatea presei în ţara noastră. Autorii acestui proiect de lege, să ne amintim cine sunt ei, este vorba de deputaţii Partidului Democrat, care este principalul autor al acestui proiect de lege, proiect care a fost subsemnat şi de către deputaţii Partidului Liberal Democrat. În paralel, a fost şi iniţiativa legislativă a Partidului Liberal, o iniţiativă care în cele din urmă, după dezbateri şi discuţii, s-a considerat că tocmai proiectul liberalilor este cel care ar putea într-un fel sau altul să limiteze propaganda străină şi în special propaganda rusească în Republica Moldova. Una peste alta, niciunul din aceste proiecte de lege nu a ajuns să fie examinat. Anul 2015 a fost un an cu masive turbulenţe politice şi această situaţie a impus inclusiv comportamentul acelor instituţii mass-media care sunt controlate de către politicieni. Din păcate, avem foarte multe asemenea instituţii mass-media şi numărul lor creşte an cu an. Spuneam că, în plină criză politică şi în discuţii, şi încercările politicienilor, care au favorizat, într-un fel sau altul, furturile masive din sistemul bancar, de a-şi transmite răspunderea pentru aceste fapte de pe spatele unuia pe spatele altuia, au utilizat masiv instituţiile media pe care le-au controlat, ceea ce a dus la o degradare destul de mare a deontologiei profesionale jurnalistice. Deoarece cele mai importante ca acoperire geografică instituţii mass-media au fost partizane politic sută la sută în reflectarea acestui scandal şi în reflectarea ulterioară a crizei guvernamentale şi a demisiei guvernului Streleţ şi pe ultima sută de metri a formării unei noi alianţe declarate pro-europene. Per ansamblu, anul 2015, aşa cum spuneam la început, a fost marcat printr-o descreştere foarte mare a nivelului de libertate şi de pluralism mediatic din ţara noastră.”

Europa Liberă: Dar s–au întâmplat totuşi şi lucruri bune?

Petru Macovei: „Au fost câteva care, din păcate, iarăşi pentru că nu există voinţă politică şi suficientă presiune, chiar şi din partea breslei, nu au fost în măsură să schimbe cardinal starea de lucruri. Vă amintesc că în octombrie a avut loc primul forum mass-media din Republica Moldova, conceput şi convocat de către asociaţiile neguvernamentale de profil cu scopul de a elabora o foaie de parcurs pe care ar trebui să o urmeze guvernele din Republica Moldova şi Parlamentul ţării noastre, pentru a mişca din loc totuşi reformele în domeniul mass-media, pentru că ele trenează în acest moment. Foaia de parcurs a fost elaborată în ultimele săptămâni, înaintea anului nou a fost transmisă către autorităţi, urmează să fie transmisă şi dezbătută inclusiv cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Totul depinde de voinţa politică şi de dorinţa autorităţilor noi ale Republicii Moldova de a mişca carul din loc, aşa cum spuneam. Reformele în Republica Moldova pe segmentul mass-media, practic,  s-au blocat, în ultimii trei ani nu s-a întâmplat nimic relevant în acest domeniu, cu excepţia unei modificări la Codul Audiovizualului, prin care s-a impus obligativitatea radiodifuzorilor de a prezenta aşa-numitele declaraţii de transparenţă a proprietăţii. Au fost depuse primele declaraţii de proprietate care nu ne-au adus foarte mari surprize, doar să ştim, cu acte în regulă, că avem moguli de presă care controlează instituţii mass-media şi manipulează opinia publică prin intermediul acestora. Iar când spun „manipulează”, mă bazez pe rapoartele de monitorizare în campania electorală pentru alegerile locale din 2015 şi rapoartele Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Deci, această modificare este sigur benefică, dar este doar un prim-pas, chiar jumătate de pas. Pentru că trebuie să se ia măsuri care ar limita concentrarea mass-media, or nivelul de concentrare a mass-mediei a atins cote extrem de alarmante şi pluralismul mesajelor transmise de către jurnalişti s-a diminuat foarte mult.”

Europa Liberă: Dar aceste măsuri care ar limita inclusiv concentrarea mass-media sunt prevăzute în noul Cod al Audiovizualului? Vor veni soluţii, odată cu adoptarea acestui Cod? Ştim că acum e în proces de dezbatere, de consultări publice, e un proiect al codului elaborat de societatea civilă, dar modificat între timp şi pus pe rolul Parlamentului de către Partidul Liberal. Deci, va soluţiona aceste probleme noul Cod? 

Petru Macovei: „Acest proiect prevede anumite măsuri legislative care ar putea limita concentrarea. În acelaşi timp, sunt foarte sceptic că acest document, acest proiect de lege va fi votat de către deputaţi în Parlament. Şi acest scepticism al meu se bazează inclusiv pe faptul că la audierile parlamentare despre care vorbim, şi au avut loc până în acest moment trei runde de audieri, nu au fost reprezentanţii fracţiunilor parlamentare, decât câţiva deputaţi din Comisia parlamentară pentru media. La două dezbateri a fost doar preşedintele comisiei parlamentare. Să luăm în calcul şi contextul în care au avut loc aceste dezbateri. Partidul Liberal Democrat, care deţine în acest moment preşedinţia comisiei parlamentare de profil, nu a catadicsit să propună acest proiect de lege până acum, când era la guvernare, şi acum, când au loc meciurile dintre PLDM şi PD pentru supremaţia, ca să zic aşa, într-o potenţială alianţă de guvernare iată că ni s-a propus să discutăm acest proiect. Eu mă îndoiesc că există voinţa politică pentru adoptarea acestui document, chiar dacă în propunerile societăţii civile pentru programul de guvernare, dar şi în precedentele propuneri pentru programele de guvernare ale tuturor guvernelor care au fost până acum, constant am insistat ca acest proiect de lege să fie examinat şi adoptat. Sper să se ajungă totuşi, însă, aşa cum vă spuneam, eu sunt foarte sceptic că actuala legislatură parlamentară este capabilă să acumuleze suficiente voturi pentru a vota un nou Cod al Audiovizualului. Aceasta înseamnă că ar trebui să fie făcute presiuni pentru ca să fie modificată actuala lege. Dacă nu adoptăm o lege nouă, cel puţin să o modificăm pe actuala, actualul Cod al Audiovizualului. Şi, în această ordine de idei, este foarte importantă susţinerea partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova. Şi demersurile organizaţiilor neguvernamentale în a doua jumătate a anului 2015 tocmai pe aceasta s-au orientat. Am solicitat şi vom solicita în continuare ca susţinerea bugetară pentru Republica Moldova să fie condiţionată inclusiv de realizarea unor reforme reale şi nu declarative pe segmentul mass-media, inclusiv adoptarea unor măsuri de limitare a concentrării mass-media, fie prin adoptarea unui nou cod, fie prin amendarea codului existent.”

Europa Liberă: În 2015 s-a vorbit foarte mult despre manipulare, despre propaganda atât externă, cât şi internă. Aţi menţionat că au fost şi câteva iniţiative nu tocmai onest formulate. Dar cum îşi poate proteja Republica Moldova cetăţenii de această propagandă, în special externă?

Petru Macovei: „Eu mă bucur foarte mult că în cursul anului 2015 au existat iniţiative şi din partea societăţii civile, dar şi din partea politicienilor şi a unor lideri de opinie pe acest segment. Au fost cam tardive. Protecţia spaţiului informaţional este un domeniu strategic de care trebuie să se ocupe consiliul de securitate pe lângă preşedintele Republicii Moldova. Din păcate, nu am auzit să se fi ocupat la modul serios de acest lucru. În contextul conflictului ruso-ucrainean şi al ameninţărilor geostrategice existente în acest moment, sigur că protecţia populaţiei Republicii Moldova de propagandă, care este o parte importantă a unui război hibrid modern, se impune. Sigur că am putea adopta nişte măsuri legislative, pe de o parte. Pe de altă parte, trebuie să ne ocupăm foarte mult de educaţia publicului şi de oferire publicului din Republica Moldova a unei alternative sănătoase deontologice, echilibrate şi oneste din punct de vedere jurnalistic. Pe segmentul legislativ sunt absolut convins că trebuie să se ia măsuri pentru ca CCA să aibă competenţe mai mari şi să fie obligat prin lege să monitorizeze cu statut permanent instituţiile media, televiziunile în principal, care sunt retransmise în Republica Moldova. Monitorizările efectuate în 2015 şi în anul 2014 de către societatea civilă, dar şi de către CCA au arătat foarte clar că televiziunile ruseşti, marea majoritate a acestora, sunt utilizate în calitate de instrument de propagandă. Asemenea derapaje trebuie să fie taxate foarte dur de către CCA. Societatea civilă din Republica Moldova, în special organizaţiile neguvernamentale de media, s-au pronunţat în repetate rânduri împotriva interzicerii unor posturi. În acelaşi timp, suntem pentru ca acele emisiuni informative şi analitice care, în rezultatul monitorizărilor, se constată existenţa unor tendinţe clare de manipulare şi dezinformare, să fie interzise în Republica Moldova. Iar radiodifuzorii, care retransmit aceste canale, să fie obligaţi să le acopere cu produse naţionale sau europene. Din păcate, aşa cum se întâmplă la noi, mai în toate domeniile lucrurile trenează, nu există aceeaşi celebră voinţă politică pentru a modifica legislaţia în aşa fel, încât, unu la mână, în CCA să fie persoane competente, care ar putea să facă anumite constatări pe acest segment. Şi doi, să aibă capacitatea şi permisiunea legală de a aplica asemenea măsuri drastice. Iar acest lucru se întâmplă, din nou, din cauza că există interese personale private la mijloc. Or, acelaşi Plahotniuc retransmite postul Pervîi Kanal din Federaţia Rusă, care este unul din cele mai înveterate, propagandişti, purtători ai mesajelor propagandistice de la Kremlin. Deputatul Partidului Liberal Democrat, Chiril Lucinschi, a retransmis postul NTV-Moldova, dar aici trebuie să facem o paranteză, că am asistat şi la o încercare totuşi din partea acestui proprietar de a acoperi emisiunile de ştiri şi emisiunile informativ-analitice, după data de 1 mai 2015 acest lucru s-a întâmplat. Cu toate acestea, prestaţia CCA este jalnică în acest moment, această instituţie s-a manifestat în special în a doua jumătate a anului 2015 că este una controlată politic şi la cheremul politicienilor. Iar ultima decizie prin care unei Societăţi cu Răspundere Limitată, care este proprietatea unui deputat socialist, i s-a eliberat licenţa pentru retransmisia în Republica Moldova a aceluiaşi post NTV din Federaţia Rusă, chiar dacă cu unele modificări, indică foarte clar, din punctul meu de vedere, asupra faptului că oamenii, politicienii care controlează unii membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului, şi-au schimbat cumva tactica referitoare la pretinsa luptă cu propaganda rusească, pentru că au găsit alte modalităţi care să servească intereselor private. Pentru că sunt absolut convins că nu se gândesc la interesul public în momentul în care adoptă anumite decizii de această manieră.”

Europa Liberă: Care ar fi provocările pentru anul 2016?

Petru Macovei: „S-ar putea ca în anul 2016 să avem alegeri parlamentare anticipate. Şi atunci pentru mass-media din Republica Moldova ele vor fi la fel ca şi precedentele, dar într-o mai mare măsură un examen al integrităţii jurnalistice şi al ataşamentului deontologiei profesionale. Şi aici nu sunt foarte optimist, pentru că în condiţiile în care majoritatea instituţiilor mass-media este controlată politic, iar situaţia economică a mass-mediei independente este destul de proastă din cvasi motive, principalul fiind piaţa publicitară foarte mică, minusculă chiar, aş spune, pentru o ţară cu atât de multe instituţii de presă, pe de o parte. Pe de altă parte, controlul politic care este exercitat şi asupra pieţei publicităţii, cum vă spuneam, în condiţiile în care avem multă presă controlată politic şi puţină presă independentă, care o duce foarte prost, s-ar putea să asistăm din nou la o eşuare a jurnaliştilor în reflectarea onestă şi echilibrată a unei potenţiale campanii electorale. Dacă nu vom avea alegeri în 2016, oricum vom asista la meciuri continuu între fracţiunile parlamentare dirijate masiv de către Partidul Democrat. Pe de altă parte, pe segmentul de dreapta politică se întâmplă  nişte mişcări iarăşi destul de interesante, din punct de vedere al comentatorilor şi analiştilor politici. Dar din punct de vedere mediatic, aceasta ridică anumite provocări, pentru că jurnaliştii vor trebui să facă faţă unei reflectări pluraliste. Din păcate, anul 2016 nu cred că va oferi suficiente motive pentru consolidarea deontologiei profesionale. În acelaşi timp, sunt absolut convins că instituţiile mass-media, puţinele instituţii mass-media independente, care au rămas, ele totuşi s-au consolidat în timp şi nu cred că există pentru ele pericolul de a fi acaparate de către politicieni, doar dacă nu vor exista politici guvernamentale în măsură să înăbuşe activitatea economică a acestora. Noi suntem foarte activi pe segmentul propunerilor pentru programul de activitate al guvernului în ceea ce priveşte instituţiile mass-media, vom face advocacy pentru ca lucrurile să fie îmbunătăţite. Sunt propuneri elaborate, aşa cum am spus, şi în cadrul primului forum mass-media, dar vom insista în continuare şi pe condiţionarea de către partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova pe segmentul mass-media, în aşa fel încât să le putem oferi cetăţenilor Republicii Moldova câmp mediatic cât mai pluralist. Din păcate, foarte mulţi cetăţeni din Republica Moldova, iarăşi, din cvasi motive, pentru că o duc destul de prost şi nu au timp să se ocupe de selectarea şi de analiza informaţiei care le este servită în fiecare seară de la un televizor controlat de un mogul sau altul, sau din alte motive, nu au discernământul în acest moment să selecteze informaţia, să se documenteze din mai multe surse. Iată de ce programele de educaţie mediatică vor fi la tema zilei pe tot parcursul anului 2016. În 2016 şi 2017 vom continua campania împotriva informaţiilor tendenţioase şi a falsurilor mediatice, vom deconspira fiecare fals care se va produce în mass-media străină raportată la Republica Moldova, dar şi în mass-media naţională. În această ordine de idei, şi Consiliul de Presă din Republica Moldova, care este structura naţională de autoreglementare jurnalistică, îşi va intensifica eforturile în aşa fel încât fiecare practică de acest fel să fie etichetată sau să fie penalizată cu oprobriul public, pentru că nu există alte modalităţi de penalizare. Şi toate acestea în speranţa că publicul din Republica Moldova va deveni unul mai educat în consumul critic al presei.”

Centrul pentru Jurnalism Independent
Asociația Presei Independente
Asociația Presei Electronice
Comitetul pentru Libertatea Presei
Centrul Acces-Info
Asociația Telejurnaliștilor Independenți