sursa: europalibera.org

„Avem astăzi o generaţie de tip „minimax”, fiind educată mai mult de dădaca de la TV. Aceşti copii folosesc un vocabular impresionant cu diverse interjecţii, expresii mai diferite de tradiţia exprimării în Republica Moldova. De exemplu: Am o idee! O, nu se poate! Nu mai este nicio şansă! Măi, să fie! Sigur că da! Fir-ar să fie! N-am nici cea mai vagă idee!”, a exemplificat Mariana Marin, precizând că din această experienţă deducem rolul important al educaţiei sau al educatorului, în cazul dat canalul Minimax, or, mai deducem importanţa modelului ce educă.

Mariana Marin spune că, mai nou, se atestă un fenomen de tip ro-engleza. „Se pare că nu ne mai sperie atât de mult influenţa limbii ruse pentru că încet-încet aceasta dispare din lexicul activ. Pentru copiii de azi nu mai este la modă să împrumuţi rusisme pentru afirmarea personalităţii. Ei se manifestă prin utilizarea unor lexeme engleze. Similaritatea scadenţei prestigiului limbii culte reprezintă acelaşi pericol despre care vorbeam acum un deceniu”, a notat conferenţiarul universitar.

Elevii de astăzi sunt mult mai pregătiţi

Potrivit Marianei Marin, în comparaţie cu acum 20 de ani, elevii de astăzi sunt mult mai pregătiţi, mediul lingvistic fiind unul mai bun decât la începuturile promovării limbii române autentice. În primul rând, a sporit cultura limbii la canalele de televiziune, deşi constatăm şi în aceste contexte grave lacune. Modelul vorbitorului cult de la televizor a fost mereu un educator lingvistic. Apoi, resursele de învăţare au devenit mai variate. Nu există nicio problemă în a te informa din dicţionare, din reviste, din enciclopedii, inclusiv de pe internet. Există însă necesitatea motivării permanente a elevilor. Un fenomen ciudat este că de fiecare dată trebuie să convingi un elev că limba română este atât de frumoasă, că ea trebuie respectată, păzită.

„Cu regret, putem spune că familia nu mai este un model de cultură lingvistică. Părinţii sau bunicii nu acordă acestui fenomen destulă importanţă. Generaţiile de adulţi vorbesc aşa cum au mai vorbit. Or, preocuparea acestora este una mai mult existenţială decât spirituală. Câteodată nu mai are rost să faci observaţii. Discursurile unor oameni în vârstă seamănă mai mult cu exponate de muzeu în care auzi rusisme, calchieri şi tot felul de expresii ciudate”, susţine Mariana Marin.

Conferenţiarul a declarat că în localităţile urbane, copiii şi tinerii mai urmează acest exemplu, preluând unele lexeme denaturate cărora nici nu le cunosc sensul, dar pentru că în tradiţie există, le folosesc cu noima.

Curtea, ca element de autoeducaţie, la fel, nu poate fi un context de îngrijire a limbii. „Aveam cinci ani şi copiii din curte m-au agresat pentru că nu ştiu limba rusă. Ciudat, în curtea noastră era doar un copil rus şi toţi trebuia să vorbim cu el, în limba lui. Nevoia m-a învăţat repede, aşa că spre şase ani vorbeam limba rusă mai bine decât mama mea. Ce e de făcut azi? Mai întâi de toate, copiii trebuie supravegheaţi de părinţi, cel puţin până la vârsta de 14 ani. În Italia, dacă este văzut un copil în curte fără părinte, imediat este anunţată poliţia şi părintele este amendat. Aceasta ar feri copilul de toate situaţiile neplăcute, inclusiv cele care vizează cultura limbii”, a remarcat Mariana Marin. În opinia sa, problema nu este în a învăţa o limbă în plus, ci a şti să ţi-o avansezi pe a ta la înălţimea demnităţii tale: un lucru cu care moldovenii/românii din Republica Moldova au probleme mari.

Mass-media are o prestaţie mult mai bună decât acum douăzeci de ani şi totuşi întâlnim exprimări uneori ciudate, notează conferenţiarul universitar. Grija pentru forma scrisă a limbii la fel trebuie să ne preocupe. Haina limbii române pe care o îmbrăcăm aici, în Republica Moldova, este cam săracă, nu are diamante pe ea, e cârpită uneori şi ruptă pe subsuori. Imediat ce apari în spaţiul limbii române autentice, în România, înţelegi cât de săracă este.

Nu poate fi înghiţită o limbă a unui popor de alt popor venetic

Preşedintele asociaţiei a declarat că sălăşluieşte încă în generaţiile actuale acel sentiment de „locul doi” în demnitate şi mai există o ruşine să spui că eşti român sau moldovean. Demnitatea noastră se termină în momentul în care privilegiem un rus şi trecem să vorbim în limba rusă. E adevărat, şi-a găsit un locşor în sufletul nostru limba rusă. Este o limbă frumoasă, melodioasă.

„Îmi face o plăcere deosebită să vorbesc în limba rusă. Dar, fiecare dintre noi trebuie să depăşească această barieră de a răspunde în limba rusă. Am mulţi prieteni ruşi care mi-au mărturisit că nu vorbesc limba română pentru că nu au necesitate. Ei sunt înţeleşi de toţi. Toată lumea bună, ospitalieră, trece imediat să vorbească în limba rusă. Este tocmai acel ospitalier din calitatea poporului nostru care ar trebui diminuat”, a notat Mariana Marin, spunând că nu poate fi înghiţită o limbă a unui popor, de alt popor venetic. Interculturalitatea presupune interacţiunea culturilor lingvistice prin respect reciproc. „Dacă ar trebui să răspund practic, ar fi să învăţăm cât mai multe limbi în semn de respect pentru alte popoare, dar când alegem să vorbim, atunci alegem limba română”.

Conferenţiarul universitar spune că modelul profesorului şcolar, şi nu neapărat al celui de limbă română, trebuie să fie cartea de vizită a limbii române. Mariana Marin spune că luptă cu indiferenţa unora, mereu corectează colegii-profesori care nu se exprimă corect.

„Asistăm la un proces ciudat când vezi diferită lume cum se exprimă în spaţiul de socializare. Greşeli ortografice de la care încep durerile de cap. Dacă mai ştii că este profesor sau învăţător, îţi vine să închizi internetul cu totul, de ruşine. „Îl” scris prin cratimă, „va” la viitor prin cratimă, „frecvent” cu g, „copiii” scris cu doi de i, atunci când ne referim la forma de plural articulat, „ ia” scris prin cratimă cu sensul de a lua şi alte ciudăţenii. Nu mai vorbim despre virgula în adresări”, a menţionat Mariana Marin.

Potrivit ei, o altă posibilă soluţie de cultivare a vorbitorului de limbă română este lectura. Se citeşte azi, foarte mult, dar din facebook. Dispare interesul pentru literatura artistică, odată cu profesorul. Sunt tot mai puţini profesori care citesc, fiind nevoiţi să se încarce cu ore şi cu tot felul de activităţi suplimentare de dragul unui salariu mai decent. Tot mai puţini profesori care dedică ore speciale de monitorizare a lecturii, pentru că nu au ore speciale dedicate acestora.

În calitate de autor de curriculum pentru disciplina limba şi literatura română în clasele primare, Marian Marin spune că a introdus o secvenţă de conţinuturi: „Tainele cărţii”, învăţătorul fiind obligat o dată pe săptămână să organizeze o oră de lectură particulară. În opinia sa, nu există continuitate la gimnaziu. Există profesori pasionaţi de lectură la gimnaziu, care promovează în rândul elevilor cartea şi mereu îi inspiră pe elevi, dar totuşi foarte puţini.

Soluţiile trebuie să fie diplomatice, dar pe alocuri şi impunătoare

Conferenţiarul spune că la nivel de societate, soluţii ar exista, ele trebuie să fie diplomatice, dar pe alocuri şi impunătoare. În multe ţări, limba unui popor este apărată de lege. Ar putea fi apărată şi la noi prin obligativitatea de a învăţa limba română, mai ales persoanelor de la înalta conducere. Fiecare dintre noi trebuie să fie un sol al limbii şi mereu, oriunde să promoveze o limbă cultă. Să lupte cu acei care o schimonosesc, să le facă observaţii necontenit şi să fim noi înşine modele de vorbitori culţi. Ar trebui să se pună amenzi serioase organizaţiilor care nu consultă centrele lingvistice şi care nu au autorizaţii lingvistice pentru plasarea publicităţii. La fel, cursurile de învăţare a limbii române să fie cât mai multe şi mai mediatizate şi bineînţeles disponibile.

„Nu doar de ziua limbii să postăm slogane, dar existenţa noastră să fie un manifest permanent pentru limba română. Toleranţă zero la acei care denaturează limba, să nu ne ruşinăm de fiecare dată să le facem observaţie”, a conchis Mariana Marin.

sursa: europalibera.org

Preşedintele organizaţiei, Vlad Bileţchi, a declarat că astfel vor să atenţioneze parlamentarii asupra necesităţii ca glotonimul „limba română” să fie inclus în Constituţie în locul celui de „limba moldovenească”. „Cerem modificarea de urgenţă a art. 13 din Constituţia Republicii Moldova, în concordanţă cu decizia Curţii Constituţionale”, a declarat Bileţchi.

Articolul 13 din legea fundamentală, care stipulează că limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, a fost de multe ori obiect de dispută. La 5 decembrie 2013, Curtea Constituţională a decis că Declaraţia de Independenţă , în care este prevăzut că limba română este limba de stat a Republicii Moldova, prevalează asupra textului Constituţiei.

Cel puţin aşa reiese dintr-un sondaj sociologic, realizat de Centrul de Cercetare Sociologică (CCSM), în perioada 11 noiembrie-21 noiembrie. Răspunsurile respondenţilor au fost date la întrebarea legată de aspecte identitare: „Dvs cine vă simţiţi?”.

În plus, 7 %- din respondenţi au declarat că se consideră moldoveni-vorbitori de rusă, 2%- ruşi vorbitori de moldovenească şi 2% – ruşi vorbitori de rusă.Moldova.ORG precizează că Centrul de Cercetare Sociologică (CCSM) a realizat, în perioada 11 noiemrie-21 noiembrie, sondajul sociologic:„Măsurarea intenţiei de vot şi comportamentul electoral în legătură cu alegerile parlamentare”.

Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1050 persoane cu vârsta mai mare de 18 ani din 74 de localităţi ale republicii, având o eroare tolerată de ± 3 %.

sursa: moldova.org

continuarea şi FOTO pe Orhei.Info

Miercuri dimineata,  la monumentul lui Vasile Lupu, au fost depuse cateva buchete de flori , in speta, de catre reprezentanti ai autoritatilor locale. Dupa aceasta,  unicul atribuit sarbatoresc din centrul orasului –   ramanea a fi  o pancarda cu inscriptia “Sarbatoare Nationala – Limba Noastra”,   pe bulevardul Mihai Eminescu. Tot aici,   in amiaza zilei,  mai erau  amplasate cateva corturi ale agentilor economici din teritoriu, care pe 31 august si-au incheiat  expozitia cu vanzare in care au fost implicati, cu prilejul sarbatorilor nationale Ziua Independentei si Ziua Limbii Romane .

sursa: www.radioorhei.info