mai multe pe mold-street.com

sursa: europalibera.org

Trendul general este de depreciere. Dacă are loc deprecierea lentă, cum, de fapt, şi acum nu este ceva volatil cum a fost la început de an, nu este o tragedie. Economia noastră de principiu este mai slabă decât economiile din regiune şi, dorim noi sau nu dorim lucrul acesta, devalorizarea este inevitabilă.”

Europa Liberă: Dar e un început, e un val, e un început de val de ieftinire a leului?

Sergiu Gaibu: „Este greu de spus. Dacă să analizăm partea obiectivă a factorilor care influenţează piaţa valutară, se are în vedere influxul şi refluxul de valută din economia naţională, după estimările noastre, chiar dacă exporturile au scăzut, au scăzute remitenţele, au scăzut şi importurile. Respectiv, decalajul între cerere şi oferta din anul acesta, cel puţin, în perioada estivală, nu a diferit de decalajul din 2014 sau 2013, adică nu este un motiv obiectiv al economiei reale ca să existe nişte fluctuaţii masive, cel puţin acum, în perioada respectivă.

Tot după estimările noastre, într-adevăr, spre sfârşit de an, lucrul acesta va fi mai grav. Deci, decalajul acesta ar putea să devieze şi să crească semnificativ mai mult faţă de anii precedenţi, ceea ce poate provoca, la rândul său, o majorare a cursului valutar, aşa cum mai mulţi experţi prognozează.”

Europa Liberă: Până la marja pomenită de premier s-ar putea ajunge?

Sergiu Gaibu: „Nu este exclus niciun scenariu, în special, dacă adăugăm la factorii obiectivi şi factorii speculativi. Sunt anumite limite mai sus de care se începe panica, iar în cazul unei panici, de asemenea, unii agenţi economici încearcă să-şi protejeze profiturile pe care le-au realizat, respectiv, se iniţiază un val de depreciere a leului. Dar, în acelaşi timp, trebuie să ţinem cont de faptul că, la momentul actual, datorită politicii Băncii Naţionale, este semnificativ restricţionat leul, leul este insuficient nu doar pentru speculaţii, dar este insuficient pentru circuitul economic al ţării. Și, din acest motiv, chiar şi aceste speculaţii sunt mai mult sau mai puţin relativ limitate.”

Europa Liberă: Într-o relatare pe care am difuzat-o ieri despre aceasta şi în care l-am citat pe expertul Institutului Economiei de Piaţă, Roman Chircă, dumnealui tocmai pe aceste speculaţii punea devalorizarea curentă. Și zicea că, urmare a unor declaraţii nesăbuite ale premierului, au intervenit speculanţii şi transformă în realitate o prognoză nefericită.

Sergiu Gaibu: „Credibilitatea politicienilor noştri este atât de joasă, încât este imposibil să determine să devină un factor credibil pentru ca să schimbe situaţia în piaţă. Noi am avut o serie de situaţii, când au fost declaraţii că sistemul bancar este în stare perfectă şi după trei zile o anumită bancă a fost lichidată, în situaţia în care s-a vorbit despre cursul valutar că va fi stabil şi nu a fost să fie sau alte evenimente, atât pozitive cât şi negative, care, de fapt, nu se întâmplau, încât nici în cazul respectiv declaraţia dată nu a provocat nimic şi în următoarele zile era o acalmie absolută, adică dolarul un pic se aprecia faţă de leu, euro un pic se deprecia, în zilele următoare. O situaţie absolut normală şi leul era undeva în mijloc între aceste valute. Era vorba de răspunsul la fluctuaţiile externe mai curând.

Devalorizarea de principiu ca trend este ok. Acum ceea ce s-a întâmplat nu este ceva alarmant. Da, este o devalorizare, dar trebuie să recunoaştem că în Moldova nici Banca Naţională şi nicio autoritate publică nu va putea să oprească trendul de devalorizare lentă a leului. Dar este în putinţa Băncii Naţionale şi este necesar să facă lucrul acesta, să stopeze volatilitatea cursului valutar. Aşa amplitudini cum au fost la început de an, în care leul a sărit plus cinci lei, minus patru lei ş.a.m.d., lucrul acesta trebuie să fie prevenit şi stopat.

Acestea sunt speculaţii nefaste pentru economia ţării, care provoacă atât o panică în rândurile populaţiei, cât şi businessul se pomeneşte într-o situaţie economică incertă. Şi incertitudinea dată este absolut naturală, oricare business face lucrul acesta. Incertitudinea dată o pune unde? În preţ, pentru că reprezintă pentru business un cost. Fiindcă acum cumpără cu un anumit preţ valuta respectivă, pentru a se achita peste hotare sau în altă parte, după care peste două zile nu ştie care va fi cursul, va fi mai mic, mai mare, ce se va întâmpla. Şi au fost cazuri când se realizează pierderi, respectiv, această incertitudine provoacă, de fapt, creştere de preţuri, mai dur în anumite situaţii decât o devalorizare lentă. Spre exemplu, chiar acelaşi euro, timp de un an şi jumătate s-a devalorizat cu circa 16-17%. Leul moldovenesc, dacă să luăm ca trend liniar, s-a devalorizat cel mai puţin din fostele ţări CSI – circa 30%. Efectiv, panica a fost provocată anume de volatilitatea cursului valutar.”

Europa Liberă: Banca Naţională are cu ce interveni? Că poate interveni doar cu rezervele valutare. Şi am auzit aprecieri că rezervele valutare sunt în prezent atât de mici că Banca Naţională practic nu prea ar avea dreptul deja să intervină.

Sergiu Gaibu: „Aveţi dreptate în ceea ce priveşte rezervele valutare. Din păcate, situaţia de la sfârşitul anului precedent şi început de an curent a consumat aproape un miliard de dolari din rezervele valutare. La momentul actual rezervele sunt de circa 1,7 miliarde de dolari şi marja de operare este relativ limitată, circa 200-300 de milioane de dolari. Anume din acest motiv marea majoritate a experţilor sunt de aceeaşi părere că este absolut imperativă ajungerea la un acord cu Fondul Monetar Internaţional, care va suplini guvernul Republicii Moldova cu un credit care este valutar, în primul rând. Respectiv, automat chiar dacă este transformat în lei sau conform necesităţilor guvernului, această valută va completa şi rezervele Băncii Naţionale.

De asemenea, Fondul Monetar Internaţional este vârful de lance al comunităţii internaţionale şi va deschide uşa pentru toţi ceilalţi donatori şi nu se va limita doar la sumele care vor intra din partea Fondului Monetar Internaţional. Deci, este imperativ guvernul să negocieze şi să ajungă la un acord cu Fondul Monetar Internaţional. În cazul acesta, spaţiul de manevră al Băncii Naţionale va creşte semnificativ şi ar trebui să facem faţă cel puţin sezonului următor de iarnă 2015-2016.”

Europa Liberă: Panica, care se dovedeşte a fi foarte păguboasă, în asemenea situaţii pentru leu, pentru rata de schimb, s-a început, ar putea începe, ce o poate provoca, ce ar trebui să facem ca să nu existe?

Sergiu Gaibu: „Panica, ca să nu existe, chiar dacă apare, apare din anumite motive, este necesar ca Banca Naţională să intervină şi să o stingă de la bun început, de fapt, și costurile în cazurile acestea sunt cele mai mici, şi, prin pârghii ale economiei de piaţă, să alimenteze piaţa cu ofertă suplimentară de valută. Aceasta e unica soluţie. Dacă nu este aplicat instrumentul acesta, bulgărele de „zăpadă” creşte.”

Europa Liberă: Dumneavoastră cum vă explicaţi: de ce un premier îşi permite o declaraţie care, în mod normal, ar putea stârni panică?

Sergiu Gaibu: „Este foarte greu să explic. Dar sunt absolut de acord că un prim-ministru de principiu nu ar trebui să se implice în prognoze cel puţin valutare şi de natură macroeconomică, nu este prerogativa sa şi el trebuie să fie foarte atent la astfel de lucruri. Practica internaţională arată că nimeni nu face lucrul acesta, poate cu mici excepţii, cum ar fi, de exemplu, Putin sau, iarăși, nişte personalităţi care trezesc multe semne de întrebare la opinia publică şi la experţi. Dar cei care, de fapt, sunt profesionişti nu-şi permit astfel de declaraţii.”

Europa Liberă: Am văzut în mai multe prognoze: 28, 29 chiar 30, altă prognoză pe care ne-a sonorizat-o ieri Roman Chircă era de 22 de lei pentru un euro la sfârşit de an. Dumneavoastră ce prognoză aveţi?

Sergiu Gaibu: „După calculele noastre, în cadrul Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul, am estimat media pe tot anul, fiindcă este foarte complicat să prognozezi cursul nemijlocit la 31 decembrie, cursul SPOT într-o anumită zi, şi cred că este mai curând o aventură să faci lucrul acesta, noi am prognozat circa 19,3 lei media anuală. Dar, evident, este mai mic în prima jumătate de an şi mai mare spre sfârşit de an. Majoritatea experţilor, inclusiv IDIS Viitorul, suntem de părere că cursul dolarului, probabil, ca medie a ultimei luni a anului acesta se va aşeza între 22-23 de lei pentru un dolar, în cazul în care se ajunge la o înţelegere cu Fondul Monetar Internaţional.”

Europa Liberă: Şi dacă nu?

Sergiu Gaibu: „Dacă nu se ajunge, atunci marja de eroare este mai mare, fiindcă nu se ştie cum va reacţiona piaţa la lucrul acesta şi cursul valutar evident că va fi mai mare. Fiindcă capacitatea de manevră a Băncii Naţionale va fi relativ limitată şi poate să ajungă şi la 25 de lei, şi chiar mai mult. Chiar şi unele prognoze suficient de îndrăzneţe ar putea să ajungă la 28 de lei. Dacă să fim un pic mai optimişti, realişti spre optimişti, cred că ar fi în jur de 25 de lei ca trend mediu. Iarăşi, depinde foarte mult de volatilitate. Deja o parte semnificativă a depozitelor în lei cei care au dorit să le schimbe în valută au făcut lucrul acesta.

Însăşi masa monetară în lei a fost redusă semnificativ, este insuficienţă de lichiditate pentru operarea curentă, nemaivorbind pentru speculaţii. Şi de aceea, chiar şi acele mişcări speculative care ar putea să se pornească, ele, de asemenea, vor fi limitate ca valoare pentru operare pe piaţa valutară.”

sursa: National.MD

Dacă primii 2 factori, care reflectă condițiile economice și politice dificile din țară și regiune, erau relevanți până în luna noiembrie 2014, începând cu luna decembrie 2014 și până în prezent, tendința de depreciere nu este justificată de factori fundamentali, fiind determinată anume de creșterea excesivă a cererii pentru valută străină. Aceasta poate fi cauzată de panică, așteptări negative, tranzacții suspecte etc. și, prin urmare, nu este de lungă durată. Astfel, în lipsa altor șocuri, am putea să ne așteptăm la stabilizarea cursului de schimb pe parcursul anilor 2015-2016.

analiza în întregime pe expert-grup.org

„POxUI NA VSEO sau DUPA NOI MACAR POTOP
Aceasta vorba a lui Ludovic XV, devenita maxima vietii lui Plahotniuc si Filat, se pare ca ajuns sa fie politica oficiala a BNM.
Banca imi vinde azi valuta pentru transfer:
EUR cu 29.5 lei
USD cu 26 lei
Cursul se schimba, am impresia, fieacare jumate de ora.
„Am baut o cafea 2 lei in urma”, deja nu este banc, ci realitate.
Pentru facturile emise ieri suntem in pierdere cu vreo 15 %.
Nu vreau sa spun cu cit pentru acelea emise saptamina trecuta.
Dle Dragutanu, aceasta nu este descurajarea consumului pentru echilibrarea cursului, aceasta este catastrofa economica.
Ati crezut ca va veti juca un pic de-a economia cu prietenii Dvs de la guvernare. Nu stiu, poate credeati ca sunteti mare economist si finansist, bazindu-va pe jocurile gen Monopoly din adolescenta. Problema este ca aceste jocuri nu i-au in consideratie un resurs foarte deficitar in viata reala, dar foarte important intr-o economie de piata – INCREDEREA.
Increderea intre parteneri, investori, furnizori, clenti, banci, in guvern, etc, etc. Si acest resurs, care este mai important ca banii si mult mai greu de recuperat, Dvs l-ati dus la cotatii mult-mult negative. Ati mai creat o generatie ’98, care niciodata nu va mai avea incredere in propria patrie si niciodata nu se va mai identifica cu ea pe deplin. Chiar daca miine cursul se va aseza la loc, in parametri acceptabili, increderea nu va reaparea la loc peste noapte si colapsul economic va persista mai departe. Vor trebui ani, pentru a repara ceea ce ati distrus in citeva luni (cu conditia ca nu veti repara Dvs si prietenii din PD-PLDM, dar oameni mai competenti).
Nu stiu unde se va termina rezerva Dvs si a conducatorilor Dvs din umbra de POxUI NA VSEO, dar am impresia ca ar trebui deja sa va cumparati bilete de avion, cit mai este promotie la AirMoldova. Pacat doar ca tot in EUR se vind.”