În cadrul emisiunii la N4, Ghimpu a spus că liderul PPEM, Iurie Lenca mai are 2-3 zile pentru a face acest lucru. Liberalul spune că a anunţat deja de două ori această decizie celor care i-au garantat, dar că vede că se „umblă cu referendumul”.

Ghimpu a declarat că  retragerea semnăturii sale de pe Acordul de parteneriat al Alianţei de guvernare cu PPEM, va  însemna că Iurie Leancă nu va mai fi președinte al  Consiliului comitetului de cooperare și integrare cu Uniunea Europeană. “Anterior, Președinte  era Andiran Candu. Lui Leancă i s-a dat așa, că el nu poate dacă nu are o funcție, să poată spune că a fost un simplu Președinte sau Prim-ministru”, a spus Mihail Ghimpu. Potrivit lui, acţiunile în privinţa lui Leancă au fost dea coordonate în Coaliția de Guvernare.

Amintim că pe 29 iulie 2016, majoritatea parlamentară a semnat un acord cu cei doi deputați ai PPEM din Legislativul republicii. Totuși, Iurie Leancă  insistă în continuare că formațiunea sa este un partid de opoziție.

În acelaşi timp, consilierii municipali ai PPEM, împreună cu Partidul Socialiștilor, Partidul Nostrul și consilieri neafiliați susțin ideea referendumului de demitere al actualului primar al Chișinăului, liberalului Dorin Chirtoacă.

„De această dată textul a fost mult mai dur. Pot spune că a fost cea mai dură Rezoluţie în privinţa Republicii Moldova. Unicul aspect pozitiv remarcat în acest document este că Guvernul Filip a invitat misiunea FMI. Cred că Rezoluţia nu este o surpriză pentru noi. Era şi de aşteptat. Documentul denotă criza profundă cu care se confruntă Republica Moldova”, a precizat fostul premier.

Referindu-se la sosirea misiunii FMI la Chişinău, Iurie Leancă a spus că „mersul negocierilor cu FMI va depinde de nivelul de voinţă politică a guvernării de la Chişinău. Sper că de data aceasta să nu-şi dea nimeni demisia, cum s-a întâmplat toamna trecută”.

Liderul PPEM consideră că Guvernul de la Chişinău nu va face faţă fără finanţarea externă. „Republica Moldova este într-o situaţie destul de complicată, aproape în incapacitatea de plată. Premierul Filip a spus că există careva scheme care ar aduce venituri la buget. Dar aceste resurse trebuie valorificate şi este nevoie de timp pentru aceasta”, a declarat Leancă.

„Avem viziuni diferite în ceea ce priveşte soluţiile şi formulele prin care am putea scoate Republica Moldova din criză”, a spus astăzi Iurie Leancă, fostul premier liberal-democrat care acum conduce un propriu proiect politic şi un mic grup, din doar trei deputaţi, în Parlament, după o întrevedere destul de îndelungată cu premierul desemnat.

Soluţia lui Ion Sturza, aşa cum şi-a descris-o personal, mai întâi în postările de pe reţelele de socializare, iar astăzi şi în faţa jurnalişltilor, este „un guvern de tehnocraţi, cu o agendă clară şi mandat limitat, de maxim doi ani, care să fie instalat rapid la Chişinău şi să stabilizeze situaţia prin formule neordinare, de la o relaxare urgentă fiscală şi monetară, care să permită plata pensiilor şi salariilor care, aşa cum afirmă premierul desemnat, va deveni foarte curând o problemă, până la impunerea acţionarilor din bănci să le recapitalizeze, iar în caz de refuz, naţionalizarea acestora, interconectarea energetică la sistemul european şi măsuri drastice de întărire a securităţii.

Iată câteva declaraţii făcute de Ion Sturza, astăzi, după întrevederea cu Leancă: „Un guvern tehnocrat care să stabilizeze pe termen scurt situaţia, apoi să se retragă dând politiicenilor şansa să se ocupe de ţară. În condiţiile de astăzi, cred că avem nevoie de soluţii neordinare. Reiterez poziţia mea că este o situaţie cu totul deosebită, nu trebuie să vorbim acum despre pericolul alegerilor. Concluzia mea e că trebuie să căutăm cum evităm colapsul, nu alegerile. E nevoie de mobilizare.”

Nu este clară, însă, deocamdată care ar fi strategia sa prin care să obţină instalarea unui astfel de guvern, atâta timp cât, aritmetic, lucrurile nu se arată în nici un caz favorabile premierului desemnat, dat fiind faptul că democraţii nu sunt dispuşi să-i voteze guvernul. Ion Sturza, care ieri admitea că părerea democraţilor ar putea să se schimbe, dar fără a-şi face publice raţionamentele unei astfel de concluzii, spune că le-a trimis o invitaţie la discuţii, dar că nu a primit deocamdată răspuns.

În viziunea lui Iurie Leancă, tocmai lipsa unui sprijin larg politic ar fi marea problemă a unui guvern tehnocrat. Prin urmare, soluţia sa, diferită de cea a premierului desemnat, este un guvern care să se bazeze pe o majoritate sigură în Parlament. Însuşi Leancă, totuşi, recunoaşte că negocierile pe care le-a purtat cu partidele până acum au arătat că nici această soluţie nu prea pare realizabilă deocamdată.

Liderul PPEM nu a avut astăzi un răspuns ferm: dacă va sprijini sau nu guvernul Sturza în timpul votului de investitură.

La fel, nici liberalii conduşi de Mihai Ghimpu, care împreună cu Iurie Leancă, democraţii şi liberal-democraţii au încercat timp de opt săptămâni fără succes să creeze o majoritate, iar acum ar putea să dea 13 voturi în favoarea unui astfel de guvern, nu au avut astăzi răspuns la întrebarea dacă îl vor sprijini sau nu pe Sturza.

Iată, însă, cum a comentat Ion Sturza rezultatele scurtei sale întrevederi cu Mihai Ghimpu şi colegii săi: „Am văzut feţe foarte îngândurate. Le-am spus exact cum văd eu situaţia, le-am răspuns la toate întrebările. M-am aşteptat la o discuţie mai puţin politicoasă, dar a fost destul de politicoasă. Vom continua dialogul.”

Cât despre refuzul sindicatelor de a purta discuţii cu premierul desemnat, Ion Sturza a avut următoarea reacţie: „Dl Buzu este cel care a devalizat tot patrimoniul sindicatelor şi l-a transferat în domeniul de businees al dlui Shor. Sindicatele care au moştenit averi de miliarde şi azi au rămas cu fundul gol, aceste sindicate pentru mine nu prezintă nici un interes. Dar să facem diferenţă între dl Buzu şi oamenii care cotizează.”

Anterior, mai multe investigaţii jurnalistice deconspiraseră nişte pretinse scheme prin care mai multe obiecte din patrimoniul moştenit din timpul sovietic de sindicate ar fi fost vândute controversatului businessman Ilan Shor, acum primar la Orhei, contra unor sume de zeci de ori mai mici decât cele obţinute apoi, prin gajare, drept credite de la bănci de firmele c are i-ar aparţine aceluiaşi om de afaceri.

sursa: europalibera.org

Într-o conferinţă de presă susţinută joi la Chişinău, Sturza a confirmat că a avut o întâlnire privată cu şeful statului, cu care a discutat despre situaţia din ţară şi şi-a expus viziunea despre cum poate fi depăşită criza din sectorul bancar. Cât priveşte situaţia politică, Ion Sturza i-a comunicat preşedintelui opinia sa că formula de „guvern tehnocrat” este posibilă doar în cazuri de avarie. Chiar dacă ar veni un mega tehnocrat, nu ar face mai mult decât ar da o legitimitate actualului sistem. În opinia sa, e nevoie de o alianţă pe criterii politice şi oamenii din viitorul guvern trebuie să fie din acelaşi spaţiu. E nevoie de ceva mai mult pentru a redirecţiona Republica Moldova pe traiectoria corectă.

Potrivit lui Ion Sturza, şeful statului a recunoscut ca este supus unei presiuni, în special din partea colegilor săi din sistemul judecătoresc, pentru desemnarea candidaturii lui Vlad Plahotniuc la funcţia de prin-ministru. Sturza, care îşi doreşte o dezbatere publică cu Plahotniuc în studioul televiziunii publice, spune că nu desconsideră candidatura dânsului la funcţia de prim ministru, dar ar avea mai multe întrebări, în calitate de cetăţean al Republicii Moldova, despre proiectul de ţară al acestuia, şi anume cum va lupta împotriva corupţiei, cum va promova politica externă şi care sunt, per general, viziunile lui în toate domeniile.

Întrebat pe cine vede în fruntea viitorului guvern, ex-premierul a spus că deja s-a vehiculat că vineri va fi nominalizat Iurie Leancă, candidatură care, potrivit lui Sturza, e una „medie”. În opinia sa, Iurie Leancă este candidatul Partidului Democrat şi acest fapt nu e neapărat un lucru rău. Potrivit lui, atât timp cât va exista „acest bâlci moral, e greu să vorbim de credibilitate”.

„Numele meu a fost plasat într-un context inedit. Pe reţelele de socializare se vehiculează deja că aşi fi în buzunarul lui Plahotniiuc. Am discutat cu Dumitru Diacov şi l-am rugat să nu-mi mai folosească numele în astfel de speculaţii, care nu fac decât să tensioneze şi mai mult situaţia”, a precizat Leancă.

Liderul PPEM a declarat că va susţine orice candidatură pe care o va propune unul din cele trei partide. „Noi vrem să contribuim la crearea unei coaliții pro-europene, să implementăm reforme, să asigurăm reformarea justiţiei şi eradicarea corupţiei. Noi dorim doar să ajutăm această ţară”, a declarat liderul PPEM.

În acelaşi context Iurie Leancă a spus că ar putea accepta funcţia de premier doar dacă va fi găsit un consens în urma negocierilor.

Preşedintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov, a declarat marţi presei că formaţiunea a propus preşedintelui Nicolae Timofti patru candidaturi la funcţia de prim-ministru: Marian Lupu, Andrian Candu, Vlad Plahotniuc si Iurie Leancă.

Potrivit lui Țîcu, decizia lui de a pleca din partid a fost determinată de faptul că „evoluția PPEM a luat-o în altă direcție”. „Inițial, felul în care a fost pornit acest partid mi s-a părut interesant, însă cu timpul a început să mă pună pe gînduri lipsa tonului critic față de oligarhul Vlad Plahotniuc. Voronin și Filat erau criticați, iar Plahotniuc – nu. Membrii PPEM sînt asigurați că critica la adresa lui Plahotniuc va apărea atunci cînd de pe arena politică vor fi înlăturate alte persoane”, a spus Țîcu.

În opinia istoricului, o asemenea loialitate din partea lui Leancă i-ar putea oferi din nou fotoliul de prim-ministru. „Candidatura lui Iurie Leancă pentru postul de premier este cea mai convenabilă oligarhului care controlează PD-ul, pentru că acesta este un om foarte uşor de convins să facă lucrurile pe care trebuie să le facă. Dacă lui Leancă îi spui că face totul corect și că este corect că semnătura lui stă în afacerea frauduloasă cu aeroportul și miliardul, atunci el va crede de cuvînt în toate acestea”, a subliniat Țîcu.

Istoricul a menționat că, de la primele ședințe ale PPEM, în capul tuturor deciziilor stătea Mihai Godea, „care ştim că este o emanaţie a lucrurilor pe care le face în ţara asta Plahotniuc”.

Ieri, probabil într-un moment de rătăcire, guvernatorul BNM Dorin Drăguțanu a spus despre Leancă un lucru bine cunoscut, dar care totuși nu prea a fost pronunțat de oficiali niciodată. Drăguțanu l-a acuzat pe Leancă de faptul că în perioada în care se comiteau matrapazlâcurile de la BEM, acesta se întreținea bine mersi cu Șor, cel care conducea banca atunci.

„Acum domnul Leancă spune că Banca Națională nu și-a făcut treaba. Domnul Leancă trebuie să spună de câte ori a vorbit cu domnul Șor despre aceste probleme. Câte povești i-a spus domnul Șor domnului Leancă și ce s-a întâmplat în final. Au fost povești pentru mici copii. Banca Națională a putut interveni abia în noiembrie. Este un semn clar că am fost ostatici”, declara ieri Drăguțanu, luat probabil de valul numai el știe a cărei euforii.

Spun „euforii” și „rătăcire” pentru că, în general, în ultimii ani nu prea s-a întâmplat ca oamenii lui Plahotniuc să se atace între ei. Chiar dacă au apărut unele divergențe, Al Capone de Grozești a avut grijă de fiecare date să-și calmeze subalternii.

Leancă a reacționat imediat, făcându-l cam în toate felurile pe Drăguțanu: incompetent, lipsit de moralitate, arogant, tupeist.

Cine-l protejează pe Drăguțanu?

Iar în încheierea mesajului său, Leancă vajnicul, autointitulatul proeuropean nr.1 al acestei așa-zise țări, tot el primul și probabil unicul „simplu premier” de pe Terra, ne-a mai spus că, „faza a doua a raportului Kroll nu a avut loc până acum pentru că, sub diferite tertipuri juridice, a fost blocată tocmai de guvernatorul Dorin Drăguțanu, din motive ușor de înțeles”.

Ei și care „ex-simplule” premier sunt „motivele ușor de înțeles”? Hai că eu îmi tot rod creierii și nu prea pot să mă dumiresc.

Pentru că dacă e s-o luăm pe logica acestui mesaj, reiese că interesul lui Drăguțanu e să acopere furtul miliardului. Pentru că el este parte a furtului, care s-a produs sub privirile sale, iar acum, la rândul său, este protejat de cineva.

Ei, dar de cine o fi protejat Drăguțanu, dintre cei care au participat la furtul miliardului? De Filat? Bună glumă! Filat nu-și mai poate proteja nici nașii sau nepoții, darămite pe Drăguțanu. De Ghimpu? Din ăsta doar vorba…

Și cine mai rămâne? Plahotniuc?! Nuuu! Dar „simplule” premier, așa ceva nu este posibil! Cum să-l protejese pe Drăguțanu Plahotniuc, cel cu care tu ai „relații corecte”? Sau cum să-l protejeze Plahotniuc, cel care, după cum spui tu, este „doar un mit” și nu e deloc „atotputernic” în Moldova? Păi da’ e posibil așa ceva?

De ce Leancă se întreținea cu Șor?

Dar proeuropeanul nostru numărul 1, cel care a semnat concesionarea aeroportului, i-a dat BEM gratuit lui Șor, și-a asumat răspunderea pe niște legi care au făcut posibil jaful miliardului, iar apoi acordarea de către Guvern a unor garanții de 10 miliarde de lei, trebuie să mai răspundă la o întrebare: care este legătura sa cu Șor?

Noi spre exemplu știm bine că atâta timp cât el a fost ministru de Externe, i-a acordat zeci de numere diplomatice acestuia la Moscova.

Dar, am mai aflat și anterior, chiar din gura lui Șor, iar acuma a lui Drăguțanu, că prin 2014 Leancă și actualul primar de Orhei se întrețineau destul de des.

Cu ce ocazie? Despre ce au discutat? De ce nu spune nimic Leancă despre asta? Sau să spun și eu, la fel ca el, plin de mister: „din motive ușor de înțeles”?

sursa: Independent.md

autor: Alex Cozer