Temperatura medie a crescut deja cu aproximativ un grad Celsius faţă de nivelul din perioada preindustrială. Pentru a atinge acest obiectiv, guvernele s-au angajat să oprească creşterea nivelului emisiilor gazelor cu efect de seră „cât mai curând posibil”. La un moment dat, după 2050, prevede acordul, emisiile poluante urmează să scadă la un nivel la care pădurile şi oceanele să le poată absorbi.

Obiective cu privire la emisii

Pentru a atinge obiectivul pe termen lung, ţările au convenit să-şi stabilească obiective la nivel naţional în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, din cinci în cinci ani.

Peste 180 de ţări au prezentat deja obiective pentru primul ciclu, care începe în 2020. Doar de la ţările dezvoltate se aşteaptă să-şi reducă nivelul emisiilor în termeni absoluţi. Ţările în curs de dezvoltare sunt „încurajate” să facă acest lucru astfel încât capacităţile lor să evolueze în timp. Până atunci, de la ele se aşteaptă doar să-şi limiteze creşterea nivelului emisiilor, în timp ce economiile lor cresc.

Revizuirea obiectivelor

Aceste ţinte iniţiale nu vor fi suficiente să aşeze lumea pe drumul către atingerea obiectivului pe termen lung de reducere a temperaturii la nivel global. Astfel, acordul prevede ca guvernele să-şi revizuiască obiectivele în următorii patru ani şi să analizeze dacă le pot „actualiza”.

Acest lucru nu presupune ca guvernele să-şi înăsprească măsurile de reducere a emisiilor. Însă există speranţa că ele vor putea să facă acest lucru, în măsura în care sursele de energie regenerabilă vor deveni mai accesibile şi mai eficiente.

Principiul transparenţei

Acordul nu prevede penalizarea ţărilor care îşi ratează obiectivele cu privire la emisii. Însă el furnizează reguli în vederea transparenţei, care să ajute şi să încurajeze ţările să facă ceea ce spun că vor face.

Aceasta a fost una dintre piesele asupra căreia s-a ajuns cel mai greu la un acord. China a cerut condiţiii mai slabe pentru ţările în curs de dezvoltare.

Acordul prevede obligaţia ca toate ţările să prezinte rapoarte cu privire la emisii şi la efortul pe care îl depun pentru a le reduce sau limita. Însă el permite o anumită „flexibilitate” în cazul ţărilor în curs de dezvoltare care „au nevoie” de această flexibilitate.

Bani

Acordul obligă ţările bogate să continue să ajute financiar ţările sărace pentru ca acestea să-şi reducă nivelul emisiilor şi să se adapteze la modificarea climatică.

El încurajează şi alte ţări să participe, în mod voluntar. Acest lucru deschide calea unor economii emergente – ca China – să contribuie, însă nu le obligă să facă acest lucru.

Sume exacte în acest sens nu au fost introduse în acord, însă ţările bogate s-au angajat anterior să furnizeze fonduri de mediu în valoare de 100 de miliarde de dolari până în 2020.

Pagube şi daune

Acordul conţine o secţiune cu privire la recunoaşterea unor „pagube şi daune” în cazul unor catastrofe legate de modificarea climatică, considerată o adevărată victorie a unor mici ţări insulare ameninţate de creşterea nivelului oceanelor.

Statele Unite se opuneau de mai mult timp ca această problemă să fie introdusă în acord, îngrijorate de faptul că ar putea conduce la solicitarea unor compensaţii pentru pierderi cauzate de fenomene meteorologice extreme. Până la urmă secţiunea a fost inclusă în acord, însă într-o notă de subsol se precizează în mod expres că pagubele şi daunele nu implică garanţii şi compensaţii.

„Accesarea surselor alternative de energie şi sporirea eficienţei energetice sunt două noţiuni mai noi pentru Moldova, dar extrem de prioritare.  Importăm 95% din resursele energetice şi nu valorificăm propriile surse energetice, deşi beneficiile, în special, economice sunt evidente”, a declarat Alexandru Relițchi, Preşedintele raionului Șoldănești la evenimentul de lansare a Proiectului Energie şi Biomasă din 3 martie în Şoldăneşti.

„În condiţiile creşterii preţului la gazele importate, avem nevoie de o alternativă avantajoasă şi sigură. Biomasa este cea mai potrivită alternativă de energie termică pentru comunităţile rurale. Salutăm sprijinul financiar al Uniunii Europene şi PNUD Moldova în conectarea instituţiilor publice rurale la sisteme termice alternative, o investiţie extrem de valoroasă pentru noi”, susţine Eleonora Graur, preşedintele raionului Rezina.

Din mai 2011 şi până în martie 2012, Proiectul Energie şi Biomasă a cuprins 12 raioane din care au fost selectate 58 de sate pentru a-şi conecta instituţiile publice la sisteme termice pe bază de biomasă. În total, 41 de şcoli, 25 de grădiniţe, 3 centre comunitare, 2 primării şi 1 cămin se vor încălzi în următorul sezon de încălzire cu energie din biomasă. Cea mai mare parte a cheltuielilor instalării sistemelor termice alternative este acoperită de Proiectul Energie şi Biomasă, satele contribuind cu un minim de 15% din valoarea totală a investiţiei.

Până în 2014, Proiectul Energie şi Biomasă va acoperi toate raioanele Republicii Moldova. În total, cel puţin 130 de şcoli, grădiniţe, alte instituţii publice îşi vor instala sisteme termice alternative pe bază de biomasă.

Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova este un proiect de 4 ani, implementat în 2011-2014. Bugetul total al proiectului este de 14.56 milioane Euro, acordați de Uniunea Europeană (14 mln.  Euro) și PNUD oldova (560,000 Euro).