Europa Liberă: Deputaţii, care vor constitui această majoritate, e de presupus în jurul polului social-democrat, vor face abstracţie acum de rezultatele alegerilor parlamentare, de experienţa precedentă?

Igor Boţan: „Este evident că da. Deja fac abstracţie. Am văzut că platforma social-democrată face abstracţie totală de ceea ce a fost în alegerile parlamentare din noiembrie 2014, cei 14 deputaţi erau obligaţi să pledeze pentru organizarea unui referendum de anulare a Acordului de Asociere. Acum iată-i împreună cu deputaţii democraţi, care pretind că ar dori integrare europeană.”

Europa Liberă: Bine, dar şi Voronin era pro-european un timp.

Europa Liberă: Dar parlamentarii pretind că au mai multă legitimitate, pentru că ei au fost aleşi de fapt de cetăţeni şi ei, la rândul lor, l-au ales pe şeful statului, deci, cuvântul lor trage mai greu.

Igor Boţan: „Nu este adevărat. Este interpretarea Curţii Constituţionale. Dar oricine are răbdare să deschidă constituţiile statelor lumii cu regimuri parlamentare, pot vedea că şeful statului în statele cu regimuri parlamentare au dreptul discreţionar de a numi candidatul la funcţia de prim-ministru şi pot insista pe acest drept.”

Europa Liberă: Aceasta în condiţiile în care parlamentarii nu se decid, aşa cum a fost până acum. Dar dacă ei totuşi vor forma această majoritate, vor semna un acord de constituire, şeful statului va fi obligat să ţină cont de această candidatură?

Igor Boţan: „Probabil va fi obligat, dar va putea adopta decizia în coroborare cu decizia Curţii Constituţionale din 22 aprilie 2013, în care Curtea Constituţională a tălmăcit ce înseamnă un stat de drept. Un stat de drept nu poate fi condus de persoane care sunt suspectate de corupţie. Aşa cum Parlamentul a avut dreptul discreţionar să demită un guvern pe care îl bănuia de corupţie, fără a avea dovezi, la fel şi şeful statului, pentru că principiile statului de drept se reflectă şi asupra activităţii preşedintelui, ar putea să aibă acest drept. Vom vedea cum se va comporta preşedintele. Dar vreau să revin la speculaţiile privind republica parlamentară. Eu personal am citit articolele respective din constituţiile tuturor statelor parlamentare din Europa. În toate aceste state şeful statului are dreptul discreţionar de a identifica candidatura primului ministru. Există state în care după ce şeful statului numeşte o candidatură şi Parlamentul nu o acceptă, există prescripţii în Constituţie că atunci Parlamentul nu se mai adresează la şeful statului şi purcede de sine stătător la identificarea candidaturii. Dar nu există niciun text constituţional în care să fie expres spus că Parlamentul îi propune, îi sugerează şefului statului, iar şeful statului este obligat să se conformeze. Acestea sunt invenţii ale Curţii Constituţionale de aici, din Republica Moldova. Mai mult decât atât, pe site-ul Curţii Constituţionale din Republica Moldova este publicat comentariul la toate articolele din Constituţia Republicii Moldova. În aceste comentarii, care sunt sub egida Curţii Constituţionale, e scris foarte clar despre dreptul discreţionar al şefului statului de a numi candidatura pentru funcţia de prim-ministru. Acum Curtea Constituţională poate să-şi consulte propriul site, poate să consulte această lucrare care a fost efectuată pe banii unei fundaţii germane, la cerinţa Curţii Constituţionale, şi să decidă: a procedat corect sau nu.”

Europa Liberă: Sunt dezbateri academice. Până acolo Parlamentul are de soluţionat contra cronometru o problemă vitală: va insista cu propriul candidat, eventual cu candidatul care se profilase înainte de cursa Sturza sau va accepta candidatura preşedintelui Nicolae Timofti? E o dilemă mai mult decât clară.

Igor Boţan: „E o dilemă. Depinde ce considerăm stabilitate politică în Republica Moldova. E stabilitate politică menţinerea unei garnituri parlamentare care a provocat instabilitate de-a lungul anului 2015 şi acum vrea să continue să controleze politica din Republica Moldova sau e stabilitate să te adresezi cetăţenilor şi să-i îndemni să vină din nou la urne pentru a clarifica lucrurile? Ce fel de stabilitate este preferabilă pentru situaţia în care se află Republica Moldova? Este o întrebare retorică. Depinde de relaţiile între Preşedinţie şi Parlament.”

Europa Liberă: Dumneavoastră credeţi că Preşedinţia a declarat război Parlamentului?

Igor Boţan: „Nu. Eu nu cred că Preşedinţia a declarat război Parlamentului. Eu cred că Preşedinţia a devenit mai perspicace şi înţelege situaţia în care s-a pomenit Republica Moldova. Cel puţin este concluzia pe care am tras-o din adresarea de Revelion a şefului statului.”

Europa Liberă: Toată lumea zice că preşedintele a devenit mai rebel decât ar fi vrut Parlamentul. Ce poate să facă în această situaţie Parlamentul, în special aluziile la impeachment?

Igor Boţan: „Acest Parlament în starea în care se află poate recurge la orice fel de acţiuni. Noi însă trebuie să ne ghidăm de textul Constituţiei şi nu doar de interpretările Curţii Constituţionale.”

Europa Liberă: Domnule Boţan, dar, spre deosebire de tălmăcirile dumneavoastră, tălmăcirile membrilor Curţii au consecinţe juridice.

Igor Boţan: „Este adevărat.”

Europa Liberă: Dumneavoastră faceţi doar speculaţii academice.

Igor Boţan: „Eu nu fac speculaţii academice. Eu sunt cetăţean şi, în calitate de cetăţean, am dreptul să am o opinie despre documentele care…”

Europa Liberă: Da. Dar vocea dumneavoastră nu contează, fiţi de acord. Mai puţin contează decât ceea ce scrie cu bărdiţa Curtea Constituţională astăzi.

Igor Boţan: „Este adevărat. Numai că vreau să vă atrag atenţia: Curtea Constituţională de un an şi jumătate nu răspunde la îndemnul Partidului Liberal de a anula articolul 11 din Constituţie. Şi aceasta este o încălcare. Iar eu, ca cetăţean, pot să-i întreb pe membrii Curţii Constituţionale de ce nu interpretează articolul 11. Ei au anulat articolul 13. Eu mă bucur că l-au anulat, dar îmi dau seama că modul în care l-au anulat nu este unul corect. Curtea Constituţională a anulat articolul 85 din Constituţie, prin interpretările sale. Şi eu mă întreb: de ce Curtea îşi permite să anuleze articole întregi din Constituţie, de ce Curtea îşi permite acest lucru? Cum va proceda Curtea, de exemplu, cu articolul 85, dacă ar fi dizolvat Parlamentul şi, după dizolvarea Parlamentului, am avea criză guvernamentală? Doar Constituţia spune în mod expres că, timp de un an de zile, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Deci, sunt o mulţime de lucruri pe care le-a provocat această Curte Constituţională cu activismul său inovator.”

Igor Boţan a menţionat că e nevoie de schimbări cardinale în cadrul mecanismului de resetare. Expertul a comparat acest proces cu resetarea unui calculator, menţionând că acesta poate fi repornit, dar dacă el este virusat sau programul este defect, atunci nu mai are rost şi se impun acţiuni de alt gen. Potrivit lui, de-a lungul a 6 ani cetăţeanul a fost cel care a manifestat indulgenţă faţă de guvernare şi s-a pomenit cu un stat jefuit şi acum a venit timpul ca populaţia să facă presiuni, iar toţi politicienii, actuali şi viitori, să fie trataţi cu exigenţă maximă. Şi chiar dacă se va produce o resetare a sistemului, acest lucru nu trebuie să se mai întâmple aşa cum vor politicienii.

Expertul a declarat că pentru combaterea principalului flagel – corupţia, nu e nevoie doar de a adopta legi, ci, în primul rând, de a tăia tentaculele de la centrele de comandă neformale, care ajung în instituţiile menite să apere interesele publice, pentru că altfel nu poate fi obţinut niciun progres. Potrivit lui, actualmente constatăm că ţara este jefuită de către cei care au promis integrarea europeană, au promis că Republica Moldova va avea investiţii, va combate sărăcia, lucru care nu s-a realizat după 6 ani. Expertul susţine că mai bine alegeri anticipate şi trecerea prin purgatoriul alegătorului decât iar implementarea aceloraşi mecanisme

Dezbaterilor publice cu tema „Resetarea sistemului anti-corupţie: necesităţi şi realităţi. Declaraţia OSC „Mimarea reformării sistemului justiţiei şi anticorupţie din Moldova”, sunt ediţia a 47-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” susţinut de Fundaţia Hanns Seidel.

Igor Boţan: „Întrebarea este legitimă şi cred că există interes pentru explicaţii. O treime dintre reprezentanţii Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr” au aderat la o forţă politică şi au îmbrăţişat denumirea „Demnitate şi Adevăr”. La prima vedere este o problemă, iar dacă ne uităm atent, atunci trebuie să recunoaştem că în noul partid au plecat cei care au fost foarte activi. De exemplu, au plecat tinerii, a plecat fostul lider al „Tinerilor Moldovei”, care a început protestele în luna ianuarie, au plecat doi tineri care în luna februarie au organizat proteste, reprezentând businessul mic şi mijlociu promovat de către tineri, şi a plecat Andrei Năstase, care, să zicem aşa, este puntea de legătură între aceşti tineri, care au început protestele în ianuarie şi februarie, şi segmentele sociale care au preluat iniţiativa în luna septembrie de la Platforma DA.”

Europa Liberă: O paranteză aici, de ce Andrei Năstase a fost „catapultat” direct în funcţia de preşedinte? Prin ce şi-a probat virtuţile?

Igor Boţan

Igor Boţan: „Andrei Năstase a fost liderul Consiliului Marii Adunări Naţionale, care a întrunit exponenţii segmentelor sociale, ai veteranilor, ai tinerilor, ai luptătorilor în Afganistan şi Nistru. Ei au o experienţă de trei luni de zile, cât au protestat în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Ei au fost cei care au organizat orăşelul corturilor, aşa-zisul „Orăşel al Demnităţii”. Este un lucru, din punctul meu de vedere, firesc. Eu nu am participat la constituirea acestei forţe politice, pentru că din start am anunţat că nu voi participa la un proiect politic. Dar pentru radioascultători este foarte important să înţeleagă că de fapt misiunea Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr” s-a terminat la 7 iunie. A fost o perioadă de la constituire până la 7 iunie, când a existat acea contrapunere cu Partidul Liberal, după care a fost o perioadă în care tinerii care au plecat în partid au organizat practic toată vara flashmob-uri şi s-au manifestat ca cei mai activi exponenţi ai mişcării protestatare. După care în toamnă a început o altă etapă, cea de a treia etapă în mişcarea protestatară, în care au venit segmentele sociale.”

Europa Liberă: În câteva cuvinte, puteţi să ne spuneţi care e deosebirea între platformă şi partidul deja existent? Andrei Năstase a spus în interviul la Europa Liberă cel mai recent că platforma va funcţiona în continuare. Nu cumva partidul îşi creează o pepinieră sau, dacă vreţi, o forţă de sprijin la care să facă apel, prin care să recruteze şi luptători, dar şi idei, dar şi resurse? Care va fi relaţia între aceste două entităţi şi deosebirea între ele?

Igor Boţan: „Cei care au protestat zece luni de zile au ajuns la condiţia în care spun că mai departe lucrurile pot fi atinse printr-un efort politic. A propos, nu trebuie să uităm că partidele extraparlamentare sunt elemente ale societăţii civile şi au misiunea să aducă oamenii din societatea civilă în societatea politică. Aşa este în teorie. În privinţa relaţiilor cu noul partid al platformei, eu cred că lucrurile aici sunt foarte vagi, nimeni nu ştie cum vor evolua lucrurile şi nimeni nu ştie, după ce au plecat cei mai activi din Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr”, ce viitor are aceasta.”

Europa Liberă: De exemplu, platforma va putea furniza politicieni meseriaşi profesionişti şi pentru alte partide?

Igor Boţan: „Eu nu cred că platforma răspunde la această întrebare. Oamenii buni din societatea civilă trebuie să folosească vehiculul, care sunt partidele politice, pentru a ajunge în societatea politică.”

Europa Liberă: Am înţeles. Dar partidul cu aceeaşi denumire va deţine monopol asupra platformei?

Igor Boţan: „După ce denumirea a trecut la partid, eu nu cred că platforma civică poate să-şi menţină aceeaşi denumire, ar fi o confuzie, din punctul meu de vedere.”

Europa Liberă: Deci, platforma trebuie să-şi schimbe denumirea?

Igor Boţan: „Exact. Din punctul meu de vedere, platforma nu mai poate fi „Demnitate şi Adevăr”. Cei care au rămas pe platforma civică nu au putut să procedeze ca și câinele grădinarului. Dacă în sondaje s-a atestat că cetăţenii, care au protestat vor ca noul partid să se numească sau îl recunosc ca „Demnitate şi Adevăr”, ar fi absurd şi nu ar fi corect ca cei care nu au mers în proiectul politic să se opună şi să se comporte ca și câinele grădinarului. Dar eu nu admit să existe o platformă civică „Demnitate şi Adevăr” şi un partid politic „Demnitate şi Adevăr’.”

Europa Liberă: Riscă „Demnitatea şi Adevărul” să moară ca platformă?

Igor Boţan: „Eu nu ştiu dacă riscă să moară. Şi eu mă tem să nu fi murit Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr” după 7 iunie. Pentru că, aşa cum spuneam, iniţiativa a trecut pe perioada de vară la grupul de tineret care a protestat în cadrul flashmob-urilor, iar din toamnă, trei luni de zile, s-a manifestat…”

Europa Liberă: Transformarea larvei în fluture… Ce garanţii are societatea că noua formaţiune politică nu va ajunge în condiţia guvernanţilor de azi, care au sărăcit poporul?

Igor Boţan: „Dar cine în ţara aceasta dă garanţii, în afară de cetăţean? Cetăţeanul activ poate da note, inclusiv acestei noi formaţiuni care a preluat denumirea „Demnitate şi Adevăr”. Eu cred că ei au avut tot dreptul să facă acest lucru şi eu cred că noi, cei care consimţim ca să-şi ia denumirea, pentru că au fost cei mai activi, dar garanţii nimeni nu poate da. Pot da garanţii doar cetăţenii activi, cei care au crezut în această platformă, cei care au participat la manifestări, alţi cetăţeni care pot fi nemulţumiţi şi care pot fi extrem de exigenţi.”

Europa Liberă: Deci, garanţia o oferă competiţia. Puteţi spune dumneavoastră că acum realmente se începe o competiţie politică onestă, fără de aranjamente în culise?

Igor Boţan: „Eu cred că da şi sper foarte mult. Eu sper că şi Maia Sandu îşi va lansa proiectul politic. Eu cred că şi partidul lui Iurie Leancă şi Oazu Nantoi poate fi privit ca o speranţă pentru schimbare, pentru găsirea unor substituenţi pro-europeni în situaţia care s-a creat în Republica Moldova. Ceea ce este încurajator, trebuie să subliniem, criticile care s-au adus platformei iată că nu s-au adeverit, că în noul partid vor intra frontişti. Niciun fost frontist, care a protestat activ, nu se regăseşte în noua formaţiune, nu sunt oameni cu un trecut dubios. Mai mult decât atât, ştiu că liderii care au mers în această garnitură politică s-au adresat către jurnaliştii de investigaţie, către „Ziarul de Gardă”, ca să le facă screening-ul. Ceea ce a apărut în presă şi a fost dat publicităţii s-a făcut la rugămintea acestor lideri care au venit în platformă.”

Europa Liberă: Dar aceşti lideri au fost oarecum nemulţumiţi de acest screening.

Igor Boţan: „Eu pot să fie nemulţumiţi. Dar dacă a fost iniţiativa lor, trebuie să-şi asume riscurile. Ei trebuie în permanenţă să fie supuşi presiunii. Dacă ceea ce a rămas din partea civică a platformei se va reconstitui într-o nouă formaţie, există iniţiative din partea unor tineri pentru a reface platforma cu o altă denumire, cred că altfel nici nu poate fi, din punctul meu de vedere, atunci Partidul „Platforma Demnitate şi Adevăr” va fi unul din mulţii subiecţi politici electorali care va trebui să treacă prin acest screening.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, care aţi urmărit istoria constituirii formaţiunilor politice…

Igor Boţan: „…a tuturor.”

Europa Liberă: …fără excepţie. Totuşi, unii se întreabă dacă nu cumva există o uşoară perfidie în metoda „puiului de cuc”, practicată, e adevărat, frecvent în Republica Moldova, o formaţiune care vrea pe bune o ascendenţă politică serioasă, cu propria biografie, ar trebui să meargă pe o construcţie de celule în teritoriu. Or, partidul condus de Andrei Năstase a preferat să ia scheletonul altei formaţiuni, să-l fortifice, să-l umple cu conţinut, cu „muşchi”, dar totuşi parcă e ceva dubios în acest dribling politic.

Igor Boţan: „Nu cred că aveţi dreptate. Pentru că unul dintre liderii cei mai importanţi în cea de a treia etapă a protestelor a fost Alexandru Slusari, care a fost vicepreşedinte al Partidului „Forţa Poporului”. Nu este întâmplător că liderii din Platforma Civică au acceptat convergenţa cu Partidul „Forţa Poporului’.”

Europa Liberă: E vorba de afinităţi. Dar construcţia unei formaţiuni politice ar trebui să înceapă de la pregătirea „mortarului”, de la „schele”.

Igor Boţan: „Să vă dau un exemplu. Anul trecut Partidul „Patria” a fost înregistrat de către domnul Emil Ciobu foarte-foarte discret, nimeni nu ştie cum a organizat congresul domnul Emil Ciobu, ca ulterior să ne trezim că lider al partidului din spate este Renato Usatîi. Colegii mei de fapt au putut să procedeze la fel. Dacă la mitingurile platformei vin zeci de mii de cetăţeni care acceptă că trebuie să existe o ofertă politică în care să fie concentrate speranţele, ar fi fost foarte dificil ca să se urmeze calea clasică? Nu este mai binevenit ca un lider cum a fost Alexandru Slusari, care a adus fermierii în piaţă, care s-a manifestat, din toate punctele de vedere în mod pozitiv, să ofere această simbioză? Mai cu seamă că s-a spus din start.”

Europa Liberă: Răspunsul este că nu ar fi fost mai simplu. Şi se conţine în discursul lui Andrei Năstase, care lasă să se înţeleagă că formaţiunea nu a mers pe calea lungă a urcuşului clasic, pentru că acolo ar fi putut fi „cotonogit foarte uşor de către puterea actuală prin diferite metode”. În sensul acesta personal i-aş da dreptate noii formaţiuni, a mers pe scurtătură, ca să aibă mai multă certitudine că va intra în competiţie şi că Ministerul Justiţiei nu va găsi tot felul de chichiţe.

Igor Boţan: „Cred că acest argument nu este adevărat. Pentru că Renato Usatîi, dacă vine vorba de comparaţii paralele, de asemenea a încercat să preia Partidul Republican şi a fost respins. Dacă e vorba de chichiţe, pot găsi o sută.”

Europa Liberă: Este vulnerabil în faţa Ministerului Justiţiei?

Igor Boţan: „Dacă există intenţii de a opri înregistrarea acestui partid şi modificările care s-au făcut, eu cred că ele pot fi servite pe tava.”

Europa Liberă: Următorul test politic pe care îl va susţine Platforma „Demnitate şi Adevăr” în ipostază de partid politic care va fi?

Igor Boţan: „Pe termen scurt, exact ceea ce menționați dumneavoastră, dacă are capacități să iasă în teritoriu și să atragă simpatia cetățenilor. Este vorba despre colectarea semnăturilor, aproximativ 400 de mii, pentru…”

Europa Liberă: …anunțatul referendum.

Igor Boțan: „…scrutin. Acum imaginați-vă că, dacă o formațiune se ambiționează să colecteze 400 de mii de semnături, de ce nu ar putea colecta 4000 de semnături ca să înregistreze un partid nou? Nu frica de Ministerul Justiției, de imposibilitatea de a aduna semnături i-au ghidat pe cei care au decis să converge cu o mișcare. Al doilea lucru ține de refacerea profundă a acestei formațiuni. Eu mă refer la problemele de ordin doctrinar, de afiliere cu marile familii europene, și comportamentul în privința realizării rezoluțiilor la adunările care s-au făcut.”

Europa Liberă: Dacă veni vorba de familiile europene, ce performanță credeți că trebuie să obțină un scrutin, un referendum, care va fi acest prim Rubicon, pe care va trebui formațiunea să-l treacă pentru ca să fie recunoscută ca atare și în interior, și în exterior?

Igor Boțan: „Eu cred că ține nu doar de realizări, dar și de așteptări pentru realizări, de exemplu, partidul lui Iurie Leancă are o relație foarte strânsă cu PPE.”

Europa Liberă: E adevărat, dar Iurie Leancă a mai deținut niște funcții, spre deosebire de Andrei Năstase.

Igor Boțan: „Da, dar Platforma „Demnitate și Adevăr” protestează de zece luni de zile și…”

Europa Liberă: Deci, aceasta deja e o performanță, e o carte de vizită?

Igor Boțan: „Este o performanță pentru că mișcarea protestatară a fost inhibată după 7 aprilie și iată că acum…”

Europa Liberă: Am înțeles, dar acesta e meritul Platformei „Demnitate și Adevăr”. În ipostază de partid politic, ce barem va trebui să treacă; ce etapă; test, numiți-o cum vreți, astfel încât formațiunea să obțină „pașaport” de partid recunoscut în exterior, și îi interior?

Igor Boțan: „Eu cred că dacă formațiunea care se angajează să adune 400 de mii de semnături reușește să facă acest lucru, va fi un indicator greu de combătut.”

Europa Liberă: Deci, primul test – colectarea semnăturilor?

Igor Boțan: „Sigur. Aceasta este absolut evident. Și cred că, dacă reușește să treacă acest examen, atunci lucrurile vor arăta altfel. Și există al doilea test – sondajele de opinie, diverse sondaje de opinie, pentru a depăși orice fel de speculații răutăcioase. Pentru că trebuie să recunoaștem că această platformă politică, care s-a lansat ieri, este într-un război mediatic cu cel mai puternic media holding de aici, din Republica Moldova. Așa că există destule provocări pentru noua formațiune pentru a încerca să se manifeste.”

Europa Liberă: Următoarea etapă este eventuala alegere a președintelui?

Igor Boțan: „Să vedem care este  breșa în care această nouă formațiune poate intra în competiția pentru alegerea șefului statului.”

Europa Liberă: O breșă poate fi scrutinul anticipat.

Igor Boțan: „Da. Se are în vedere, din câte înțeleg eu, și dacă ne uităm la cerințele pe care le-au formulat Andrei Năstase și cei care au participat în data de  14 octombrie la așa-zisul Forum Civic, cerințele, care au fost transmise organelor de conducere ale Republicii Moldova, trebuie pas cu pas să fie implementate pe cale politică, fiindcă am văzut că protestele și-au epuizat potențialul. Nu poți sta zece luni în stradă, fără să obții rezultate palpabile, dar nu poți dezamăgi speranțele cetățenilor care au participat la aceste proteste.”

Europa Liberă: Andrei Năstase se mai face cumva responsabil de proteste, a propos? Pentru că, întrebat dacă vor mai continua protestele, oamenii vor mai sta în corturi, dânsul nu a zis: „Nu e treaba mea de acum încolo”. A zis că va fi o resursă de colectare a semnăturilor. Deci, entitate administrativă deja, nu doar protestatară. E treaba lui Năstase în continuare?

Igor Boțan: „Eu cred că da, pentru că cei mai pro-activi membri ai platformei civice au mers în noul partid.”

Europa Liberă: Orășelul acesta e al partidului deja sau e al platformei?

Igor Boțan: „Este al Consiliului Marii Adunări Naționale care a fost o structură tranzitorie, etapa de aur, să-i zicem, de activitate a Platformei „DA” este 24 februarie-7 iunie.”

Europa Liberă: După, a reapărut Consiliul Marii Adunări Naționale.

Igor Boțan: „Până la Consiliu este o etapă care e criticată, că platforma nu a fost activă, ceea ce nu este adevărat. A fost etapa flashmob-urilor în care s-au manifestat tinerii care au început protestele în ianuarie și februarie, până la platformă. După care a apărut Consiliul Marii Adunări Naționale, care a preluat toată inițiativa. Platforma și denumirea de „platformă” a fost invocată pentru că platforma a fost cea care s-a manifestat de la bun început. Dar inițiativa deja era la consiliu, dar consiliul cu segmentele sociale au și rezolvat această problemă cu perspectiva politică.”

Europa Liberă: Deci, al cui este orășelul acum?

Igor Boțan: „Este al Consiliului Marii Adunări Naționale și al liderilor care au format partidul.”

Europa Liberă: Și dânșii sunt în drept să le scrie caietul de sarcini? Întrebarea răutăcioasă, care vine întotdeauna de la unii ascultători: Andrei Năstase, care a lăsat să se înțeleagă că o țintă ar putea fi modificarea Constituției, cât de legitimă este cererea unui partid cu o biografie foarte modestă să țintească în Constituție, în lucruri care se fac oarecum altfel, într-un consens maxim social?

Igor Boțan: „Eu nu cred că aceasta este o problemă că formațiunea e abia constituită. Formațiunea este constituită în urma protestelor cetățenilor. Zeci de mii de cetățeni au ieșit în stradă.”

Europa Liberă: Replica vine de la oamenii care spun că nu toți trei milioane sau câți cetățeni au mai rămas, două milioane, cu drept de vot…

Igor Boțan: „Eu pot să răspund la această întrebare: sunt partide consacrate care au zeci de ani stagiu de activitate politică, să încerce să organizeze măcar un miting la care ar participa o mie, două mii de cetățeni.”

Europa Liberă: Dar Constituția trebuie să fie produsul unui consens, nu?

Igor Boțan: „Eu cred că da.  Și cererea pentru modificarea Constituției o vedem din rezultatele sondajelor și o vedem din rezultatele referendumului din 5 septembrie 2010.”

Europa Liberă: Adică, o eventuală nouă Constituție pe care și-a dorit-o și liberalul Mihai Ghimpu nu poate fi adoptată prin ridicarea mâinilor în Piața Marii Adunări Naționale?

Igor Boțan: „Dar există legislația care spune că poți să inițiezi referendumul, dar până la urmă se declară referendumul de către Parlament. Cetățenii pot doar iniția, dacă vor aduna 400 de mii de semnături și semnăturile vor fi considerate valabile. Problema încă nu este soluționată. Parlamentul este cel care trebuie prin vot să decidă declanșarea propriu-zisă a referendumului.”

Europa Liberă: Adică, oamenii care se tem că „vai de mine, noua formațiune va răsturna total societatea” nu trebuie să se alarmeze înainte de vreme?

Igor Boțan: „Evident că nu, mai cu seamă că există, așa cum spuneam, rezultatele sondajului din 5 septembrie 2010: 90 la sută au votat „pentru”. Atunci comuniștii au fost împotrivă. Dar emanația comuniștilor, Igor Dodon, este în favoarea referendumului. Emanația comunistă Renato Usatîi este în favoarea referendumului.”

Europa Liberă: Referendumul privind alegerea directă a președintelui aveți în vedere?

Igor Boțan: „Da. La fel, cele trei partide care actualmente încearcă să refacă alianța au fost cele care au pledat pentru scoaterea imunităților pentru…”

Europa Liberă: …dar le-a trecut, între timp…

Igor Boțan: „Le-a trecut, între timp, dar aceasta nu înseamnă că cetățenilor le-a trecut. Ceea ce înțeleg eu este că rezoluțiile mitingurilor de protest au suport popular și ar fi o greșeală, dacă acest suport popular nu ar fi valorificat de către noua formațiune.”

Europa Liberă: Ar fi o și mai mare greșeală, dacă cei care valorifică acest protest s-ar comporta la fel ca cei care deja au experiența aceasta tristă de guvernare pretins pro-europeană.

Igor Boțan: „Categoric da. Vreau să subliniez, pentru că am protestat timp de zece luni, vreau să le transmit colegilor mei care au constituit partidul, că ei nu au dreptul să dezamăgească. Dacă dezamăgesc de această dată, vor fi responsabili pentru apatia socială care poate apărea în Republica Moldova.”

„Ei nu au nicio scuză. Ei au avut şase ani, au avut cecuri semnate în alb de către partenerii internaţionali, ei au avut poveste de succes, care a fost un avans extraordinar, ca povestea de succes să o transforme într-o istorie oribilă de stat capturat. Aceasta au făcut-o ei, nu am făcut-o noi. Şi acum ei ne cer clemenţa”, a declarat Igor Boţan.

Analistul a comunicat că se lucrează asupra unui calendar al evenimentelor, în aşa fel încât să fie respectată Constituţia. Calendarul arată aşa: alegeri anticipate în luna martie, ca să fie respectată norma constituţională, deoarece cu jumătate de an înainte de alegerea preşedintelui nu se dizolvă Parlamentul.

Directorul ADEPT a mai spus că oamenii îşi doresc să stea în ţara lor, să-şi iubească ţara, patria, să nu fie fugari prin lume, să nu caute o bucată de pâine prin lume, ei vor să fie acasă, aici.

Cât priveşte reacţiile partenerilor externi cu privire la învestirea noului cabinet de miniştri în frunte cu Valeriu Streleţ, Igor Boţan a menţionat că pentru partenerii europeni şi americani contează stabilitatea, lucru care este greu de atins în situaţia în care cei care au guvernat ţara în ultimii ani au adus această ţară pe muchie de prăpastie. În ceea ce ţine de angajamentele pe care şi le-a asumat noul premier, Igor Boţan le consideră absolut neconvingătoare. Potrivit lui, chiar şi liderul de partid din care face parte Streleţ, Vlad Filat, a menţionat că cetăţenii nu au încredere în această alianţă şi ei ar trebui să depună eforturi pentru a recâştiga această încredere.

Referitor la reacţia Fondului Monetar Internaţional şi a Occidentului, Igor Boţan, a declarat că acestea au reacţionat cu mesaje de salut, dar cu multă-multă prudenţă, pentru că după negocieri, după facerea publică a priorităţilor guvernului, după publicarea programului de guvernare, urmează să se întreprindă paşi foarte concreţi.

La fel, Igor Boţan a menţionat că au existat reacţii şi de la Moscova, care sunt foarte-foarte reticente şi se subliniază că această Alianţă pentru Integrare Europeană este una anti-rusească şi se caută doar profituri de pe urma relansării relaţiilor comerciale, nicidecum relansarea relaţiilor politice.