Magistraţii au decis că cererea Dufrremol  ca vămile Ungheni şi Leuşeni să fie obligate să semneze procesele verbale de la începutul anului 2015, de  selectare a terenurilor pentru amplasarea unor stații de alimentare cu produse petroliere pe terenurile pe care firma le-a  primit anterior  în arendă pentru construcția magazinelor duty-free, nu este legală.

CSJ a examinat dosarul în cauză şi a decis că pretențiile companiei Dufremol sunt neîntemeiate, deoarece terenurile cu suprafaţa totală de cca 2 ha, care i-au fost transmise în arendă, pot fi utilizate doar pentru construirea, amplasarea și funcționarea unităților comerciale predestinate pentru comercializarea mărfurilor în regim duty-free, dar nu și pentru construcția unor stații PECO, indiferent dacă acestea urmau a funcționa în regim duty-free sau regim general.

De notat faptul că încă în anul 2012, Guvernul Filat a exclus produsele petroliere din lista acelora care pot fi comercializate în regim duty-free, aşa cum prevedeau până atunci  modificărie regulamentare permisive pe care acelaşi Guvern le aprobase cu doi ani mai înainte.

În autodenunțul din toamna trecută la CNA, Ilan Shor a scris că ar fi avut o înțelegere inițială cu fostul premier Vlad Filat că viitorul business al Dufremol cu produse petroliere în regim duty-free va fi avantajat. Mai târziu însă, Filat s-ar fi răzgândi din cauza că Shor ar fi refuzat să răscumpere o datorie de un miliard de lei de la Banca de Economii, scria autorul autodenunţului destinat procurorilor.

sursa: europalibera.org

Subiectele discutate astăzi de cabinetul de miniștri nu au impact direct asupra vieții cetățenilor și nu contribuie la soluționarea imediată a problemelor din societate, consideră directorul organizației neguvernamentale CReDO Sergiu Ostaf.„Guvernul ar trebui să depună un efort mai mare pentru a avea și cantitativ, și calitativ mai multe eforturi în interesul cetățenilor și în interesul implementării programului de guvernare și a acordului de asociere cu Uniunea Europeană (UE). În ceea ce privește măsurile de implementare a strategiei de reformare în domeniul justiției nu găsim nici un subiect pe agenda guvernului. În opinia noastră, doar câteva subiecte sunt în consonanță cu programul de guvernare, acordul de asociere cu UE sau reformarea justiției. Nu cred că este mult, este sub nivelul așteptărilor”.

Sergiu Ostaf a adăugat că proiectele de lege trebuie publicate cu cel puțin două săptămâni înaintea ședințelor de guvern, astfel încât membrii societății civile să poată examina conținutul și să poată veni cu sugestii constructive.

Cabinetul Filip, învestit la sfârșitul lunii ianuarie, în pofida unor proteste stradale de contestare a legitimității executivului, a promis să pună în aplicare un set de masuri ce ar certifica fidelitatea cursului proeuropean.

Guvernul și-a anunțat motoul „o sută de priorități pentru o sută de zile”, procedând imediat la ieftinirea gazului importat și a produselor petroliere. În cadrul unei întrevederi cu reprezentanții Asociației Băncilor din Moldova, prim-ministrul Filip a declarat că unul dintre obiectivele principale ale guvernului este edificarea unui sistem bancar stabil și funcțional în Republica Moldova.

Editorialistul Victor Ciobanu de la Ziarul Național consideră că perioada de grație pentru noul cabinet de miniștri este pe sfârșite.

„Actualul guvern vine într-o criză profundă economică și atunci el are doar două priorități: stabilizarea sectorului financiar-bancar și restabilirea finanțării externe, în primul rând al relațiilor cu FMI. După ce va executa și dacă va reuși cumva într-o sută de zile să facă acest lucru, va fi o performanță extraordinară, după care se va putea discuta despre alte priorități. Efectiv, e un incendiu, vin pompierii, aceasta e situația la moment.”

Europarlamentarul român Andi Cristea împreună cu președintele Comisiei pentru Politică Externă a Parlamentului European, Elmar Brok, au expediat astăzi executivului de la Chișinău o scrisoare în care au prezentat așteptările existente la nivelul diplomației parlamentare europene. Printre acestea se numără combaterea corupției, eficientizarea justiției independente și investigarea fraudelor comise în sistemul bancar.

sursa: europalibera.org

În context, a fost acceptată numirea lui Vasile Bumacov în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Japonia, a lui Ştefan Gorda în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Bulgaria, a Ingăi Ionesii în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Estonia, a lui Iurie Reniţă în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Regatul Belgiei, a lui Dumitru Socolan în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Portugheză, a lui Oleg Ţulea în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Ungaria, a lui Gheorghe Leucă în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Azerbaidjan, a lui Vitalie Rusu în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Cehă şi a lui Tudor Ulianovschi în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Confederaţia Elveţiană cu sediul la Geneva, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lîngă oficiul ONU la Geneva.

Totodată, Victor Moraru a fost rechemat din funcţia de Ambasador, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lîngă Oficiul ONU la Geneva, precum şi prin cumul de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Confederaţia Elveţiană.

De asemenea, Guvernul l-a numit pe Tudor Copaci în funcţia de Secretar general al Guvernului şi pe Valentin Guznac în funcţia de Secretar general adjunct al Guvernului, acceptînd cererile de demisie din funcţiile respective, depuse de Serghei Palihovici şi Sergiu Ceauş.

Pavel Filip a prezentat echipa Consilierilor principali de Stat ai Prim-ministrului, care va fi condusă de Violeta Văsa. Din componenţa acesteia vor face parte Viorelia Moldovan-Bătrînac, Stela Nistor, Lilia Palii, Mihai Godea şi Ion Lupan.

sursa: europalibera.org

Europa Liberă: Premierul Pavel Filip s-a convins la București că banii promiși anterior vor fi acordați doar dacă guvernarea va restabili bunele relații cu FMI, dar procedând imediat la punerea in aplicare a angajamentelor asumate în faţa tuturor statelor care au ratificat Acordul de asociere cu UE. Lista de acțiuni pe care o așteaptă Bucureștiul urmează a fi trimisa premierului până la finele săptămânii. Este de presupus că şi relaţia cu protestatarii din stradă, mai curând, că va figura şi ea în această listă. Dacă ar fi să rezumăm vizita, a venit victorios sau dimpotrivă guvernul Filip de la Bucureşti?

Viorel Gârbu: „În opinia mea, concluziile vizitei efectuată de premierul Filip la Bucureşti sunt mai degrabă confuze. Nu am auzit susţinere determinată din partea României pentru a ajuta Republica Moldova. Este doar o deschidere.”

Europa Liberă: E o surpriză? Se așteptau la un dar necondiţionat?

Viorel Gârbu: „Am impresia că autorităţile de la Chişinău se așteptau să facă rost de bani, pentru că situaţia cu finanţele publice este foarte dificilă. Guvernul trebuie să facă rost rapid de mijloace financiare.”

Europa Liberă: Adică frate, frate, dar brânza e cu bani.

Viorel Gârbu: „Cam acesta e răspunsul din partea românească, pe când Guvernul moldovean totuşi vrea să facă rost rapid de mijloace financiare, vrea suport financiar determinat şi primit fără prea multe condiţii în perioadă scurtă de timp.”

Europa Liberă: De unde ar putea face rost de acești bani foarte necesari?

Viorel Gârbu: „Aproape că nu sunt posibilităţi. În perioadă anterioară alte state, inclusiv din regiune, se împrumutau, de exemplu, de la Azerbaidjan sau de la Belarus, sau de la Federaţia Rusă. Ne amintim de creditul oferit lui Ianukovici de către administraţia Putin. Se putea face rost de mijloace financiare în perioadă scurtă de timp, în condiţii mult mai facile şi mult mai netransparente. Era mult mai simplu. Îţi puneai semnătura şi banii veneau rapid în ţară, în trezorerie astfel încât problemele se rezolvau uşor. FMI, Comisia Europeană, alţi donatori, statele dezvoltate, iată, şi România, care e membră a UE, încearcă să-şi ajusteze comportamentul, procedurile la acele experienţe pe care le vede la statele dezvoltate. Aceste state nu oferă bani rapid, în perioadă scurtă de timp şi nu oferă bani doar în baza unor cuvinte sau în baza unor înţelegeri amicale între conducătorii acestor state.”

Europa Liberă: Se ştie că FMI este inert ca un elefant, porneşte greu, se opreşte foarte uşor. Ce condiţii, de regulă, pune FMI în faţa unei ţări ca Republica Moldova sau, în special, Republicii Moldova va fi punând probabil văzând-o la pat de moarte?   

Viorel Gârbu: „FMI nu vine cu un set predeterminat de condiţii care să fie aplicat în toate statele. FMI vine cu o listă de condiţii, cu indicatori de măsurare, cu un document foarte precis, dar în funcţie de situaţia din fiecare ţară. Acest document nu poate fi unul aplicat indiferent de conjunctura economică a unui stat.”

Europa Liberă: Există, totuşi, nişte condiţii rezonabile, de exemplu, să nu se fure aceşti bani şi banii să nu se ducă în nisip. Ce ar însemna să nu se ducă în nisip?

Viorel Gârbu: „Desigur, nici un donator nu oferă banii dacă nu e sigur, la momentul când se încheie acordul, că banii nu vor fi pierduţi, furaţi. Acest mesaj l-am auzit din partea Comisiei Europene atunci când şi-a retras suportul bugetar. A zis că atât timp cât se fură din băncile moldovenești noi nu vrem să ne pomenim într-o zi cu banii noştri furaţi. FMI la fel procedează. Doar că aspectul unic în comportamentul FMI poate fi caracterizat ca fiind aplicarea unei teorii, unei înţelegeri a bunei guvernări în condiţii diferite. Inclusiv în condiţiile Republicii Moldova FMI aplica, până acum, principiile economii neoliberale. Aceste abordări falimentează în toată lumea nu au produs rezultate palpabile, nu au dat acel impuls, nu au determinat acea dezvoltare în statele în curs de dezvoltare, în statele subdezvoltate, aşa cum se aştepta inclusiv şi FMI. Din acest motiv condiţionalităţile şi acea politică, teorie economică care stă la baza prescripţiilor înaintate de FMI este un pic diferită faţă de perioada anterioară. Aşa sau altfel, FMI vrea să vadă în Republica Moldova un stat care se dezvoltă şi un stat care ştie să se descurce pe cont propriu.”

Europa Liberă: Neoliberale însemnând, înainte, mai mult capitalism, acum…  

Viorel Gârbu: „…liberalizare.”

Europa Liberă: Însemnând oare că FMI poate accepta şi majorări salariale, şi un pic de relaxare pe bugetul social?

Viorel Gârbu: „FMI nu are nici o legătură cu mărimea nominală a salariului. Nu este o politică care să fie promovată de această instituţie în această privinţă. FMI se uită la stabilitatea macroeconomică. Dacă nu sunt bani cum autorităţile pot să propună sau să promită majorări de pensii şi salarii. Nu se poate acest lucru. Aceeaşi abordare se va continua şi de acum încolo. Dacă nu avem bani, dacă suntem săraci, atunci nu putem să propunem majorări de salarii. Aspectul de neoliberal ţine mai mult de rolul statului în economia. Până acum se considera că statul nu trebuie să facă nimic, doar să liberalizeze, să deschidă, să de-reglementeze, astfel încât economia de la sine va rezolva toate problemele. De acum încolo se pune accentul mai mare pe un rol pro-activ al autorităţilor. Un rol de care autorităţile moldoveneşti se tem ca de foc.”

Europa Liberă: Adică FMI ar putea întreba guvernul, de exemplu, ce faceţi cu această găină care face ouă de aur şi care se numeşte Moldtelecom sau Aeroportul? Ori nu e treaba FMI?

Viorel Gârbu: „Este treaba FMI fiindcă, poate mai puţin Moldtelecom-ul, dar Aeroportul cu siguranţă a fost un activ care producea venituri importante. Aceste venituri puteau fi folosite fie pentru plăţi sociale, fie pentru investiţii în economie. Guvernul efectiv a făcut cadou acest activ unor agenţi economici, unor prieteni de-ai săi. Sigur că FMI poate să întrebe inclusiv despre alte active – ce se întâmplă cu întreprinderile de stat. De acum încolo nu va insista foarte mult pe privatizare ca condiţie obligatorie, dar va insista asupra unei performanțe a acestor întreprinderi, indiferent cine este proprietarul întreprinderilor de stat. Indiferent care e situaţia cu proprităţile publice ale Guvernului Republicii Moldova aceste proprietăţi trebuie să genereze valoare.”

Europa Liberă: Nu mă apuc să polemizez în privinţa Moldtelecom-ului. Doar l-am citat pe Vladimir Voronin, pe timpuri, când a zis de ce nu se va privatiza Moldtelecom-ul, dar şi Ion Sturza a zis că pentru unii demnitari Moldtelecom-ul continuă să fie rața cea care face ouă de aur. Totuşi, vreau să vă întreb despre condiţionalităţile cumva sugerate la Bucureşti. Acesta sunt, fiţi de acord, mai curând, de ordin politic. FMI, de exemplu, ar putea şi dumnealui să întrebe care e relația autorităților cu protestatarii sau nu are nici o treabă FMI?

Viorel Gârbu: „Cred că FMI nu va veni cu acest gen de abordare. FMI poate doar, în linii mari, va cere stabilitate, atât politică, cât şi mai mult stabilitate macroeconomică. FMI, mai mult, în acele condiții, acei indicatori pe care îi monitorizează face referință la indicatori macroeconomici care mai mult ţin de activitatea BNM. Aceşti indicatori vor fi rata inflaţiei, deficitul bugetar şi alţi indicatori exprimaţi numeric şi care pot fi verificaţi foarte uşor. În cazul în care un indicator nu se încadrează în acele limite care sunt agreate la momentul acordării ajutorului, atunci ajutorul se opreşte. Relaţia dintre FMI şi Republica Moldova este una foarte pragmatică şi axată foarte mult pe cifre, pe indicatori care pot fi măsuraţi.”

Europa Liberă: Domnule Gârbu, dar, iată, stă acolo un „ochelarist” care se pregăteşte să vină la Chişinău, studiază ştirile şi vede că în regim de urgenţă Guvernul ieftinește gazul, petrolul, e adevărat mai puţin decât rata de ieftinire a materiei prime şi asta e o întrebare, e adevărat nu prea transparent. Acest ochelarist ce crede, uzitându-se de la distanţă, despre aceste măsuri? Le înseamnă cu semnul plus sau minus în dosarul lui?

Viorel Gârbu: „Sigur sunt măsuri cu semnul minus. Acest lucru vorbește despre o centralizare a deciziilor luate, atât în plan politic, cât și în plan economic în Republica Moldova. Vorbește despre o lipsă totală de libertate şi respect faţă de proprietate privată, de interferență a statului în toate domeniile efectiv şi nu doar a statului, ci şi a factorului politic. Acest lucru ne caracterizează din punct de vedere negativ, în mod categoric. Aceste acţiuni, pe care le-aţi enumerat, a fost o încercare destul de pală a autorităţilor să facă ceva pentru popor, pentru cetăţeni, pentru a calma un pic spiritele în societate urmare a situaţiei dezastruoase care s-a început cu anul 2013, 2014 şi continuă în Republica Moldova. FMI nu se va bucura de aceste realități. FMI a impus şi a menţionat în condiţionalităţile sale, a făcut referinţă până acum şi va face în continuare la independența regulatorilor, la neintervenția statului în economie, la de-reglementare şi tot aşa. Nu ştiu ce va face acel „ochelarist” din Washington atunci când va privi această realitate, fiindcă domnul sau doamna de acolo va avea capacitatea să vadă cum au decurs lucrurile în relaţia dintre FMI şi Moldova până acum. Relaţia aceasta nu a fost una foarte bună. Guvernul mereu când a avut posibilitatea a dat cu piciorul în FMI, iar atunci când a avut nevoie de bani a promis marea şi sarea, promisiuni care nu le-a dus niciodată până la capăt.”

Potrivit comunicatului, mai mulţi conducători de instituţii şi primării din raionul Orhei au iniţiat această întrunire, în cadrul căreia şi-au exprimat părerea că protestele din Piaţa Marii Adunări Naţionale “au un singur scop, Alegeri Anticipate, dar nu au niciun argument bine pus la punct” care le-ar motiva.

În comunicat sunt enumeraţi câţiva vorbitori, fără ca numele şi apartenenţa ori afilierea politică a acestor persoane să fie precizate. Judecând după funcţiile indicate de către sursă, de la tribuna adunării au vorbit primarul de Vatici, Ruslan Vascan (PL), directorul Spitalului Raional Orhei, Elena Palanciuc (PLDM), directorul SRL Orhei Gaz, Oleg Vasilcan (PCRM), redactorul–şef al publicaţiei “Opinia Liberă”, Vasile Roman (PL). Toţi aceştia şi-au exprimat susţinerea pentru “actualul Guvern, cursul ProEuropean, pentru că doresc stabilitate, ordine și dezvoltarea țării, și au mai menționat că poporul are nevoie de asigurarea unei vieți mai bune, iar alegerile anticipate ar perturba activitatea în instituții, ar stopa noile reforme care sunt în proces de realizare”.

Datorită imaginilor aferente comunicatului, se poate constata că evenimentul s-a desfăşurat în sala de şedinţe a CR Orhei din sediul Primăriei oraşului. În prezidiul întrunirii s-au aflat preşedintele şi vice-preşedinţii raionului, respectiv, Tudor Golub (PDM), Ilie Rabii (PPEM), Dorin Zghibarta (PL), iar în faţa celor prezenţi în sală au mai vorbit viceministrul Dezvoltării Regionale Ion Stratulat (PDM) şi şeful Filialei Orhei “Posta Moldovei”, Valenin Bodiu (PDM).

foto: or.md

Echipa Guvernului va arăta în felul următor:

Premier – Pavel Filip
Vicepremier – Gheorghe Brega
Vicepremier – George Balan
Vicepremier, ministru al economiei – Octavian Calmâc
Vicepremier, ministru al afacerilor externe şi integrării europene – Andrei Galbur
Ministru al finanţelor – Octavian Armaşu
Ministru al justiţiei – Vladimir Cebotari
Ministru al afacerilor interne – Alexandru Jizdan
Ministru al apărării – Anatolie Şalaru
Ministru al dezvoltării regionale şi construcţiilor – Vasile Bâtcă
Ministru al agriculturii şi industriei alimentare – Eduard Grama
Ministru al transporturilor şi infrastructurii drumurilor – Iurie Chirinciuc
Ministru al mediului – Valeriu Munteanu
Ministru al educaţiei – Corina Fusu
Ministru al culturii – Monica Babuc
Ministru al muncii, protecţiei sociale şi familiei – Stela Grigoraş
Ministru al sănătăţii – Ruxanda Glavan
Ministru al tineretului şi sportului – Victor Zubcu
Ministru al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor – Vasile Botnari

Parlamentul urmează să se convoace în şedinţă specială la ora 16.00 pentru a decide dacă îi acordă vot de încredere Guvernului Filip.

„Astăzi am primit demersul candidatului cu programul şi lista echipei guvernamentale. Propunerea mea a fost să organizăm şedinţa joi, 21 ianuarie, dar luând în considerare şi urgenţele, majoritatea deputaţilor a propus şedinţa să fie organizată astăzi”, a comunicat Andrian Candu.

Şedinţa specială este programată pentru ora 16.00.

Anterior, Partidul Politic Partidul Nostru a anunţat organizarea protestelor, astăzi, la sediul Parlamentului pentru a împiedica învestirea Guvernului Filip. Ulterior protestele au fost contramandate pe motiv că şedinţa legislativului nu va avea loc.

Semnarea unei declarații în varianta propusă de juriştii candidatului desemnat este echivalentă cu nesemnarea unei Declarații de integritate şi arată că viitorul Guvern  nu ia în serios cerințele societății civile şi nu-și asumă responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat până în prezent în Republica Moldova.
 
Organizaţiile semnatare insistă ca noul Cabinet de Miniștri, înainte de a fi învestit, să semneze public Declarația de integritate în varianta elaborată de societatea civilă**, aşa cum a promis public candidatul desemnat la funcţia de Prim-ministru, Pavel Filip. De asemenea, cerem candidatului desemnat să nu accepte candidaţi la funcţia de miniştri care se află în situații incompatibile cu criteriile Declarației de integritate, elaborată de societate civilă, sau cei care refuză să o semneze.

Semnatarii Declarației:
 
Centrul de Resurse ”DIALOG-Pro”
Asociația pentru Politică Externă
Asociația Presei Independente
Clubul Politic al Femeilor 50/50
Fundația Est-Europeană
REC Moldova
Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii ”Memoria”
Amnesty International Moldova
Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova
Asociația Promo-LEX
Alianța Centrelor Comunitare de Acces la Informație și Instruire din Moldova
Transparency International Moldova
BPW Moldova
Centrul pentru Jurnalism Independent
ONG ”Terra-1530”
Asociația Micului Business

********************************
Declaraţie de integritate*

Prin prezenta, subsemnatul/subsemnata …………………………. în calitate de membru desemnat al Guvernului Republicii Moldova, declar pe proprie răspundere, că atît în activitatea mea anterioară cît și pe toată perioada de exercitare a funcției de demnitate publică m-am ghidat și mă voi ghida, exclusiv de următoarele principii:

-Respectarea Constituției Republicii Moldova și legilor țării;
-Apărarea democrației, statutului de drept, drepturile și libertățile fundamentale ale omului;
-Neimplicarea în acțiuni ilegale, inclusiv de corupție sau trafic de influență, acțiuni de urmărire penală de orice gen;
-Lipsa oricăror antecedente penale;
-Lipsa oricăror conflicte de interese;
-Garantarea că orice informație, document, prezentat de mine corespunde adevărului și este autentic,
-Abținerea de la orice declarații care pot afecta drepturile și interesele legale ale terților, integritatea și imaginea Guvernului etc.

În cazul în care voi admite abateri de la prezenta declarație solicit să fiu sancționat atît politic, cît și juridic conform legislației RM.

Declarație de integritate**
(Candidatul desemnat la postul de Prim-ministru)
 
Subsemnatul/subsemnata , _______________________________, fiind propus/ă  la o funcție publică în cadrul Guvernului Republicii Moldova, declar pe propria răspundere că întrunesc următoarele criterii de integritate:

–          nu sunt și nu am fost implicat(ă) în comiterea de infracțiuni, evaziune fiscală, acte conexe corupției sau fapte de comportament corupțional, nu am fost condamnat(ă) și nu există dosare care mă vizează trimise în judecată pentru astfel de fapte, în Republica Moldova sau peste hotarele ei;

–          nu sunt și nu am fost implicat(ă) în obținerea unor avantaje (ne)patrimoniale nejustificate și nu am încălcat Legea cu privire la conflictul de interese;

–          nu am încălcat legislația electorală în perioada alegerilor precedente, nu am obținut voturi prin fraudă (inclusiv nu am oferit cadouri electorale și nu am ascuns/tolerat asemenea fapte);

–          nu sunt și nu am fost implicat(ă) în comportamente de încălcare a moralei publice în exercitarea unor funcții publice;

–          nu sunt și nu am fost implicat(ă) în promovarea unor valori, poziții sau proiecte care contravin statului de drept;

–          nu am colaborat cu serviciile secrete ale altor state și nu colaborez cu serviciile secrete din Republica Moldova;

–          am inclus in CV parcursul meu politic; am completat corect și cu bună credință informația din CV-ul meu;

–          diplomele de studii care îmi aparțin, sunt veritabile, iar instituțiile de învățământ sunt recunoscute în țară și/sau peste hotare;

–          nu am făcut declarații discriminatorii, xenofobe sau rasiste și nu susțin discurile de ură.

Declar pe propria răspundere că datele și informațiile din prezenta declarație corespund realității și în funcția publică în Guvernul Republicii Moldova, voi continua să fac față cerințelor enunțate mai sus pe durata activității în cadrul acestuia.

De asemenea, sunt conștient că în cazul ca voi întreprinde acțiuni sau se vor descoperi informații despre mine care contravin criteriilor indicate mai sus, va putea fi solicitată revocarea mea din funcție.
 
Mă oblig să solicit revocarea miniștrilor care, pe perioada mandatului, au încălcat Declarația de integritate, fie dacă stabilesc că ministrul, până la preluarea mandatului, s-a aflat în situații incompatibile cu Declarația de integritate semnată. De asemenea, mă oblig să-mi prezint demisia dacă pe perioada mandatului, voi încălca Declarația de integritate, fie dacă se stabilește că până la preluarea mandatului m-am aflat în situație de incompatibilitate cu aceasta.

Chișinău, ___ ianuarie 2016         
                     
Semnat în prezența:
_______________________________________________________
_______________________________________________________

„Se ştie că Guvernul este deja format. Este o misiune deja făcută. Deciziile importante nu se iau în Parlament, dar în afara instituţiilor statului”, a declarat Saharneanu.

Jurnalistul consideră că PDM va prelua majoritatea ministerelor care au fost controlate de către PLDM. „Toate ministerele de forţă vor fi preluate de către PDM. Cel care conduce din umbră Partidul Democrat doreşte să deţină întreg controlul asupra ministerelor de forţă pentru a-şi consolida şi mai mult poziţiile”, este de părere fostul deputat.

Ion Bălan, unul din cei 6 deputaţi liberal democraţi care au semnat pentru candidatura lui Pavel Filip, a declarat într-o intervenţie telefonică că unele ministre ar putea să rămână sub controlul PLDM. „Suntem puţini deputaţi care ne-am alăturat majorităţii parlamentare ca să menţinem toate ministerele pe care le-am controlat. Probabil că vom păstra unele ministere. Dar nu am discutat deocamdată care anume”, a declarat parlamentarul.