Cercetătoarea Zheng Joyce Wang de la Universitatea din Ohio spune că teoria cuantică ne permite să ne imaginăm fiecare opţiune posibilă până când ne decidem.

Trecerea de la particulele subatomice (domeniul teoriei cuantice), la deciziile luate cu discernământ este una mare. Se poate demonstra faptul că prezentul nesigur din fizica cuantică se potriveşte cu cel din minţile noastre.

Unii oameni de ştiinţă au ajuns chiar la concluzia că creierele noastre sunt, mai degrabă, nişte computere cuantice, dar informaţia a fost negată imediat.

„Există atât de multe lucruri paradoxale în domeniul cunoaşterii şi, mai ales, în cel de luare a deciziilor. Când apare ceva care nu coincide cu teoriile clasice, îl catalogăm ca fiind iraţional. Dar din perspectiva cunoaşterii cuantice, unele descoperiri nu sunt deloc iraţionale. Ele sunt consecvente cu teoria cuantică şi comportamentul uman”, afirmă cercetătoarea.

Astfel, decizile privind cina sau ce vei face mâine nu sunt ciudate, ci naturale. Wang spune că ambiguitatea mintală, cauza cunoaşterii cuantice, înseamnă sentimente ambivalente.

Cunoaşterea cuantică are loc atunci când, spre exemplu, te gândeşti la ce ai dori să mănânci la cină sau când cauţi răspunsuri la întrebările „Cu ce partid politic votezi?” şi „Cum te simţi?”.

Concluziile lui Wang provin din mai multe studii. Cele mai recente sunt ”Direcţiile actuale din ştiinţa psihologică” şi ”Tendinţele ştiinţelor cognitive”.

Deşi cunoaşterea cuantică este un domeniu relativ nou, ea poate explica unele comportamente iraţionale, cum ar fi schimbarea opiniei personale despre o informaţie în funcţie de natura acesteia.

Prin urmare, dacă pentru oamenii de ştiinţă durează la fel de mult să afle secretele creierului uman ca şi înţelegerea deplină a mecanicii cuantice, ne aşteaptă mulţi ani de descoperiri şi revelaţii.

În opinia sa, responsabilitatea pentru actuala situație revine mai ales școlii, care — deși este complet diferită față de secolele anterioare — pune accentul pe memorizare și nu pe raționament și rezolvarea creativă a problemelor.

Robert Swartz, care colaborează și cu University of Massachusetts din Boston, este de părere că 99 % din problemele omului sunt de natură lingvistică și, prin urmare, este imperios necesară o bună comunicare de la cea mai fragedă vârstă. Pe de altă parte, sistemul de învățământ trebuie să formeze ‘subiecți activi’, nu pasivi, care să nu se limiteze la recepționarea de informații. Cheia este, potrivit lui, formarea tinerelor generații pentru a putea ‘gândi critic’.

Totodată, este nevoie să se stimuleze la cei mici empatia, pentru a putea astfel aprecia opiniile celorlalți și munca în echipă.

Aflată la cea de-a 17-a ediție, conferința de la Bilbao va dezbate în legătură cu aplicarea gândirii în educație, afaceri, artă și sport.