Ca să poată egala salariul anual al bărbaților, femeile ar trebui să muncească mai mult cu aproape două luni, întrucât constată autorii studiului, la un leu pe care îl primesc bărbații, femeile ridică 87 de bani. Această diferență de salarizare probează inechitatea de gen pe piața muncii, spune Alexei Buzu, directorul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare. El admite că unii antreprenori discriminează cu bună știință angajatele, dar sunt si alte cauze ale remunerării diferențiate:

„Femeile tind să fie angajate în sectoare mai prost plătite, sunt angajate la poziții mai prost plătite. Femeile lucrează un număr de ore și zile mai puțin, întrerup viața profesională mai frecvent și pe o perioadă mai lungă. Și sunt factori care contribuie direct, atunci când femeile sunt premeditat discriminate, sunt angajate pe poziții mai prost plătite sau salariul lor este mai mic, chiar dacă au o muncă egală cu cea a bărbaților.”

Activiștii se întreabă cum s-ar explica altfel diferența de salarizare între femei și bărbați pentru același lucru, dacă nu pe criterii de gen. De exemplu, spune Alexei Buzu, dacă selecția și plățile lunare s-ar face după principiul studiilor dobândite, atunci femeile sunt cele care ar trebui să aibă un salariu mai mare. Așa cum arată datele colectate de Biroul Național de Statistică, mai multe femei angajate în câmpul au studii superioare, proporția fiind aceeași și pentru studiile medii de specialitate.

Alexei Buzu, remarcă de asemenea că în țările în care nu există suficiente locuri la creșă și grădiniță diferența salarială este mult mai mare. Or, Republica Moldova se înscrie perfect în această categorie, notează activistul:

„În 2014, undeva 11 procente din copii erau înscriși în grupuri de creșă de la 0 la 3 ani, o scădere de trei procente comparativ cu 2011. Deci, în Republica Moldova în ultimii patru ani nu am avut progres în a lărgi accesul copiilor la servicii de creșă și un mare regret al nostru a fost că în anul 2014, când s-a adoptat Codul Educației, noi am propus o reglementare în acest cod ca anume statul să-și asume finanțarea directă a locurilor de creșă, acest lucru nu s-a acceptat.”

Studiul arată că femeile au remunerații mai mici inclusiv pentru că perioadă de îngrijire a copilului este una prea mare, consideră experții. Între țările europene, Republica Moldova are cel mai lung concediu de îngrijire a copilului și la fel, unul dintre cele mai puțin plătite. De asta, crede Alexei Buzu, sunt necesare schimbări în politicile publice, astfel încât femeile să nu piardă șansa de afirmare profesională.

Coordonatoare de proiecte în cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Rodica Ivașcu crede că ar fi mai multe posibilități de reducere a diferențelor salariale. Un început ar putea fi definirea clară a principiului de plată egală pentru muncă egală în legislația moldovenească, precum și motivarea angajatorilor să ajungă la echitate atunci când plătesc salarii:

„Atunci când se lansează concursuri de achiziții să fie solicitat agenților economici să prezinte care este politica lor de salarizare și care este nivelul de disparitate salarială. Anume acest indicator ce reflectă discrepanța salarială să fie un criteriu de selecție a companiei.”

Autorii studiului cred că ar fi binevenită și abilitarea Consiliului pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării cu dreptul de a face investigații pornind de la diferințele salariale pe criterii de gen. De altfel, în clasamentul motivelor pentru plângerile depuse la consiliu, discriminarea în bază de gen ocupa locul doi. Majoritatea femeilor acuzând instigare la discriminare și neechitate în câmpul muncii.

În campania electorală pentru alegerile locale din acest an, pentru majoritatea alegătorilor nu a contat genul candidaților la funcția de primar sau consilier. Pentru ei a fost mai important ca viitorii conducători să fie competenți și să gestioneze treburile în interesul comunităţii. „Chiar nu am ţinut cont cine va conduce localitatea, fie bărbat sau femeie, principalul să fie gospodar”, spune Valeriu Heghea, locuitor al comunei Sireţi din raionul Străşeni. De aceeaşi părere sunt şi tinerii. „Bărbat sau femeie, nu are importanţă, atâta timp cât pot să-şi asume responsabilitatea de a conduce bine o localitate”, spune Eugenia Culeanu, o adolescentă din oraşul Străşeni. Sunt şi alegători care preferă ca în funcţiile de conducere să predomine femeile. „În ţara noastră sunt mai multe femei decât bărbaţi. Atunci de ce să nu avem mai multe femei şi în fruntea satelor, oraşelor sau chiar în Parlament şi Guvern?”, se întreabă Dumitru Dodiţă din comuna Ustia, raionul Glodeni.

Doar 20 la sută din primarii aleşi sunt femei

Potrivit Centrului Naţional de Studii şi Informare pentru Problemele Femeii „Parteneriat pentru Dezvoltare”, raionul Străşeni este fruntaş în ţară după numărul de femei alese în funcţia de primar la ultimele alegeri locale: peste 37% din primarii aleşi o constituie femeile. La polul opus, raioanele cu cele mai puţine femei în fruntea localităţilor sunt Basarabeasca, Briceni şi Cantemir. Victoria Milenco, primara satului Bogdăneşti din raionul Briceni, are şi o explicaţie pentru acest indicator: „Partidele politice trebuie să promoveze mai activ femeile în funcţiile de conducere”. În raionul Briceni, doar două din cele 28 de primării sunt conduse de femei.

La scrutinul local din acest an, au fost aleşi 898 de primari, şi doar 185 dintre ei sunt femei, ceea ce constituie 20,6%. Potrivit unui studiu al Asociaţiei Promo-LEX, cele mai multe femei primar fac parte din Partidul Liberal, 28,84% dintre primarii aleşi, iar cele mai puţine – din „Partidul Nostru”, 22,72%. Astfel, nici o formațiune politică nu a atins cota de cel puţin 40%, pe care şi-au asumat-o public mulţi dintre liderii partidelor politice.

Amintim că în anul 2014, Guvernul Republicii Moldova a avizat pozitiv două proiecte de lege de susţinere a promovării femeilor în viaţa publică şi politică: unul elaborat de deputaţii PLDM Liliana Palihovici şi Valeriu Streleţ, în care se propune o cotă minimă de 30% de reprezentare a femeilor pe listele de candidaţi în Parlament; altul al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei – unde se propunea cota minimă de 40% şi alte modificări, cum ar fi: interzicerea publicităţii sexiste, asigurarea dreptului bărbaţilor la concediu paternal, protecţie suplimentară şi sancţiuni pentru încălcarea principiului egalităţii de gen etc. Ambele proiecte au fost votate de deputaţi doar în prima lectură. Proiectul pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 180 din 15.05.2014 a stârnit discuţii aprinse în şedinţa Legislativului din 17 iulie 2014, când a fost votat în prima lectură. Atunci Corina Fusu, fosta deputată, actualmente ministră în exerciţiu a Educaţiei, afirma că nici la aprobarea bugetului nu s-a discutat atât de aprins şi că aleşii poporului trebuie să-şi asume responsabilitatea de a recunoaşte rolul femeii în politică.

Discuţii la infinit

La aproape un an şi jumătate de la votarea în prima lectură, deputaţii nu se grăbesc să adopte aceste proiecte de legi în lectură finală. Vladimir Ţurcan, deputat socialist şi preşedintele Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice din Parlament, afirmă că iniţiativa venită din partea Guvernului va fi examinată în Comisie şi propusă spre examinare Biroului permanent al Legislativului în sesiunea curentă. „Votarea în lectura a doua nu depinde numai de membrii comisiei noastre. Încă nu ştiu care sunt acum opiniile celorlalţi deputaţi pe marginea acestui proiect”, spune Vladimir Ţurcan.

Deputatul liberal-democrat Valeriu Ghileţchi, care anterior a criticat dur această iniţiativă, spune că nu ştie dacă o va susţine în lectura a doua. „Acest proiect de lege impune o cotă de 40% femei inclusiv în conducerea companiilor private, iar asta depăşeşte orice limite. Înţeleg ca în structurile de stat să fie stabilite anumite cote, dar nu le poţi impune şi în consiliile de administraţie ale companiilor private. Când a fost votat în prima lectură, eu l-am criticat, am făcut şi unele amendamente. Voi lua o decizie finală în funcţie de cum va arăta proiectul în lectura a doua”, precizează V. Ghileţchi.

Avem nevoie de promovarea femeilor nu doar în Parlament, dar şi în societate

Aliona Apostu, analist electoral la Asociaţia Promo-LEX, afirmă că societatea moldovenească încă nu percepe care este potenţialul femeilor. „În mentalitatea multora din concetăţenii noştri, femeile nu sunt lidere, mulţi în general nu înţeleg că ele pot conduce. Reprezentarea femeilor este scăzută la toate nivelurile decizionale şi din vina unor politicieni mediocri bărbaţi care acceptă să concureze la egal cu o femeie. De obicei, o femeie vede dezvoltarea societăţii din perspectiva socială, pe când bărbaţii mai mult din perspectiva afacerii. În situaţia Republicii Moldova, cred că avem nevoie nu numai de o campanie de promovare a femeilor la nivel de Parlament şi Guvern, dar şi în general de promovarea femeilor în societate”, conchide Aliona Apostu.

Dacă aleşii poporului vor adopta una din cele două iniţiative în sesiunea de toamnă-iarnă 2015, atunci Codul electoral şi Legea privind partidele politice vor fi completate cu obligaţia ca cel puţin 30 sau 40 la sută dintre candidaţi pe listele partidelor la alegeri să fie femei. Cota de reprezentare a femeilor în procesul decizional de cel puţin 40% este similară cu cea recomandată de Consiliul Europei.

Lilia Zaharia

Legende foto:

1. Valeriu Heghea, locuitor al comunei Sireţi din raionul Străşeni. Foto: Lilia Zaharia
2. Eugenia Culeanu, o adolescentă din oraşul Străşeni. Foto: Lilia Zaharia
3. Dumitru Dodiţă, locuitor al comunei Ustia, raionul Glodeni. Foto: Lilia Zaharia
4. Top 3 raioane din țară cu cea mai joasă reprezentare a femeilor în Primării, după alegerile locale din iunie 2015.
5. Top 3 raioane din țară cu cea mai joasă reprezentare a femeilor în Consiliile raionale, după alegerile locale din iunie 2015. Foto 4, 5, – Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”.

Angela Chicu, preşedintele Asociaţiei Femeilor Profesioniste şi de Afaceri din Republica Moldova, a subliniat că proiectul a fost realizat de către Centrul regional pe probleme gender (GTF) în parteneriat cu Consiliul regional de cooperare şi Centrul de Sud-Est de instruire a antreprenoriatului, cu suportul financiar al Agenţiei de colaborare Internaţională.

În cadrul proiectului au participat nouă ţări din Europa de Sud-Est – Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Croaţia, R. Moldova, Muntenegru, Slovenia, Serbia şi Turcia. Obiectivul de bază al proiectului a fost promovarea antreprenoriatului feminin prin preluarea bunelor practici în colaborare dintre stat şi sectorul privat, prin dezvoltarea reţelelor şi asociaţiilor la nivel naţional şi internaţional.

În context, sursa citată a precizat că, în octombrie 2011, Asociaţia Femeilor Profesioniste şi de Afaceri din Moldova a efectuat, cu susţinerea financiară a GTF din Croaţia, o analiză privind situaţia de dezvoltare a antreprenoriatului feminin în R. Moldova cu scopul de a determina pe ce loc se află la acest capitol ţara noastră în raport cu alte state din Sud-Estul Europei şi cu ce probleme se confruntă femeile antreprenoare. De asemenea, cu sprijinul financiar al GTF din Croaţia, în anul 2012, în R. Moldova a fost lansată platforma Asociaţiilor femeilor antreprenoare. În aceeaşi perioadă, au fost organizate vizite de documentare la nivel de Comisii parlamentare şi Guvern cu scopul de a studia bunele practici în domeniul antreprenoriatului feminin, în alte ţări ale Europei de Sud-Est, a mai precizat Angela Chicu.

Pe durata desfăşurării proiectului menţionat au avut loc mai multe întruniri cu reprezentanţii organizaţiilor de afaceri, precum şi diferite expoziţii şi tîrguri la nivelul Camerelor de Comerţ şi Industrie ale ţărilor participante.

Stela Coropceanu, membru al Asociaţiei Femeilor Profesioniste şi de Afaceri din Moldova, a precizat că în prezent 46% dintre femeile antreprenoare cu vîrsta pînă la 35 de ani intenționează să deschidă o afacere în R. Moldova.

Indexul Egalităţii este un fel de harței de turnesol care îşi propune să prezinte impactul Programului de asigurare a egalităţii de gen, care expiră în acest an. Autorii studiului au pus în balanță două perioade – 2009 când guvernul a elaborat acest program şi 2014, cu un an înainte de expirarea documentului.

Republica Moldova are un nivel scăzut al egalităţii de gen, cu un regres în 2014, comparativ cu 2009 – este una din principalele concluzi. Valoarea indexului a fost de 58 din 100 anul trecut, cu un punct mai puţin faţă de 2009, a menţionat Alexei Buzu de la Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”:

„Per total, suntem la mijloc de cale pentru a asigura o egalitate veritabilă în Republica Moldova. Suntem la o valoare de 58.”

Autorii studiului au analizat asigurarea egalității de gen în şase domenii. În patru din ele, piaţa muncii, educaţie, acces la resurse şi sănătate se atestă un regres în 2014. Femeile sunt mai vulnerabile din cauza veniturilor mai mici, care generează un risc crescut de sărăcie, iar rata de ocupare pe piaţa muncii este mai mică pentru ele. Piaţa muncii a înregistrat cel mai mare regres în ultimii cinci ani, spune Alexei Buzu:

„Este datorat faptului că a scăzut semnificativ comparativ cu 2009 rata de ocupare a femeilor care au cel puţin un copil de vârstă preşcolară. În 2009 această cifră era de 59 la sută, în 2014 – 39 la sută. Rata de ocupare a bărbaților a rămas relativ stabilă, cu o scădere nesemnificativă. Acest lucru arată că pe piaţa Republicii Moldova este un conflict în ceea ce ţine de reconcilierea vieţii personale şi cea de familie, în special pentru femei. Avem nevoie de intervenţii, cum ar fi crearea creşelor, reformarea concediului de îngrijire a copilului, concediul paternal ş.a.m.d.”

Reprezentarea femeilor în politică a înregistrat un progres nesemnificativ de 2 puncte, datorat în special, rezultatelor alegerilor locale din vară. Cu toate acestea politica rămâne a fi domeniul în care persistă cel mai mare nivel al inegalităţii de gen. Pe de altă parte, percepţiile cetăţenilor faţă de rolul femeilor în politică s-au îmbunătățit. La acest capitol s-a înregistrat cel mai mare progres de cinci puncte. Din nou Alexei Buzu.

„Progresele nu s-au datorat factorilor de politică sau factori care reprezintă voință politică. De fapt a fost o schimbare de jos în sus mai curând.”

În concluzie, Alexei Buzu a menţionat că eforturile guvernului asumate în programul naţional de asigurare a egalităţii de gen nu au avut succes.

Nina Lozinschi, coordonatoarea Platformei pentru Egalitate de Gen, a menţionat că mai multe organizaţii neguvernamentale au semnat recent o rezoluţie, în care cer autorităţilor, între altele, să adopte în lectură finală legea care prevede introducerea cotei minime de reprezentare în politică. Legea a fost votată în prima lectură anul trecut. Astăzi a fost discutată la comisia parlamentară de profil. Cota minimă de 40 la sută este susţinută de majoritatea membrilor comisiei. Nu există un consens, deocamdată, la capitolul ce sancţiuni riscă partidele care nu vor respecta legea. Acum se propune ca partidele să fie sancţionate financiar, adică să nu obţină finanţare de stat timp de un an. Reprezentanţii societăţii civile insistă însă pe propunerea prevăzută în proiectul de lege şi anume ca listele de candidaţi si candidate în care nu este respectată cota obligatorie să nu fie înregistrate de CEC.

sursa: europalibera.org

Cele 30 de instituţii mass-media au fost selectate de Consiliul de Evaluare a Programului, după un ciclu de traininguri specializate, în cadrul cărora jurnaliștii au învățat tehnici de abordare echilibrată a genurilor în mass-media. În perioada septembrie 2015 – aprilie 2016, redacţiile selectate îşi vor evalua lunar conţinutul editorial din perspectiva dimensiunii de gen, colectând date şi informații specifice privind prezenţa femeilor şi a bărbaţilor în calitate de surse şi protagonişti ai materialelor jurnalistice, contextul prezentării femeilor și alte aspecte relevante pentru determinarea gradului de asigurare a egalităţii genurilor. Consiliul de Evaluare va examina rapoartele instituţiilor de presă şi va elabora recomandări pentru fiecare redacţie privind garantarea echilibrului de gen în activitatea jurnalistică. Din sursele Programului, redacțiile participante vor beneficia de suport financiar pentru efectuarea acestui exercițiu de autoevaluare a conținutului editorial.

În cadrul aceluiași Program de susţinere a mass-mediei în asigurarea egalităţii de gen, API urmează să monitorizeze mass-media la tema asigurării echilibrului de gen şi a prezentării femeilor migrante și să desfăşoare un ciclu de dezbateri privind rolul mass-mediei în demontarea stereotipurilor de gen din societate.

Programul este realizat de API, cu susţinerea Programului ONU „Femeile în Politică”, implementat de Entitatea Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Abilitarea Femeilor (UN Women) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în parteneriat cu Fundaţia Est-Europeană şi Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, finanţat de Guvernul Suediei.

Comunicat Autoevaluare 14.09.2015

mai multe pe Orhei.Info

In ajunul  sarbatorii de 8 martie  florariile din oras au devenit si mai inmiresmate, si mai multicolore, si mai ademenitoare. Preturile pornind  de la 10 lei pentru o lalea si ridicandu-se la 50 lei, pentru un trandafir. Buticurile, sectiile si tarabele cu cosmetice, parfumuri si alte lucrusoare placute si… necesare femeilor, s-au transformat in locuri de pelerinaj ale cumparatorilor-barbati. Aromele parfurmurilor pe care le-ar putea darui femeilor costa  de la 28 pana la 350 de lei.

Posibilitatile barbatilor  (de altfel, ca si cerintele   doamnelor si domnitelor orheience) sunt diferite. Unii declara ca ofera femeilor dragi  ceva modest si dragut, iar acel  ceva este desigur , in primul rand,  o floare  sau un intreg buchet . Altii sunt mai darnici si scot din pormonee sute de lei  pentru parfumuri mai scumpe,  imbracaminte   si alte multe si de toate  ce le-ar da bine in ochii persoanei pentru care s-au cheltuit.

Cel mai ‘ieftin’ trec , insa, de 8 Martie acei multi barbati-orheieni, sotiile carora se afla la castiguri, peste hotare.

Despre toate acestea – un material audio, care va fi pus pe post in reluare joi, 8 martie, la orele  8.30 si  14.30.