La sugestia Consiliului Economic, Prim-ministrul a solicitat ca, până la 25 septembrie 2015, Ministerul Justiției, în calitatea sa de fondator al Camerei Înregistrării de Stat, să vină cu o Hotărâre de Guvern pentru modificarea tuturor actelor normative în vederea excluderii solicitării extrasului din Registrele de stat ale persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali.

În prezent, la eliberarea actelor permisive sau prestarea unor servicii persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali se solicită prezentarea de către aceștia a extraselor pe suport de hârtie (în original sau copie), chiar dacă aceste autorități au acces direct la informația dată, fără necesitatea implicării agenților economici. În plus, pentru fiecare extras se percepe și o taxă de eliberare care ajunge la 378 lei per document.

Astfel, începând cu 25 septembrie 2015, vor trebui să excludă obligativitatea extraselor următoarele instituții:

Ministerul Economiei (Institutul Național de Metrologie, Agenția Proprietății Publice);
Agenția Achiziții Publice;
Editura „Statistica”;
Ministerul Tineretului și Sportului;
Ministerul Culturii (Agenția de Stat pentru Protecția Moralității) ;
Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (Inspecția de Stat în Construcții, ICȘC „Incercom”) ;
Ministerul Educației;
Ministerul Apărării;
Ministerul Afacerilor Interne (Serviciul Tehnologiei Informaționale, Departamentul Poliției de
Frontieră, Birou Migrație și Azil, BPDS „Fulger”, Inspectoratul General al Poliției) ;
Ministerul Finanțelor (Biroul Vamal, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat) ;
Ministerul Sănătății (Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Centrul Național de Sănătate Publică);
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (Direcția Întreținerea Drumurilor, Agenția națională transport Auto);
Ministerul Tehnologiei Informaționale și Comunicațiilor ( IS „Centrul național pentru Frecvențe Radio”, IS „CRIS „Registru”, IS „MoldData”, IS „Radiocomunicații”) ;
Ministerul Mediului (Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice, Inspectoratul Ecologic de Stat);
Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei (ANOFM).
Conținutul Registrelor cuprinde informații cu privire la denumirea unității de drept, forma juridică, IDNO, data înregistrării, adresa sediului, activitățile practicate, capitalul social și repartizarea cotelor sociale, date despre administrator și fondatori – informație de altfel disponibilă autorităților în mod electronic și securizat, direct de la Camera Înregistrării de Stat.

« Contrar precursorilor săi, Bridé nu avea însă nicio legătură familială cu Moldova când a sosit la Chişinău în 1999. Angajat mai întâi la France Télécom, francezul a lucrat apoi pentru două cabinete de audit, Ernst & Young şi Grant Thornton. Punctul decisiv a intervenit când s-a căsătorit cu o moldoveancă şi a căpătat cetăţenia moldovenească ».

« In căutarea unui tehnocrat european competent, Partidul democrat, principala formaţiune a coaliţiei din Moldova, i-a propus portofoliul Economiei. « Stéphane Bridé a fost ales pentru că s-a născut într-o ţară cu cultură democratică şi de bună guvernare » spune un om de afaceri străin citat de Le Point. « Niciun moldovean nu ar avea curajul să se ia de anumite interese superioare » mai precizează respectivul. Din spusele sale, « cu excepţia partidelor pro-ruse care sunt finanţate de Moscova, mai toate celalte formaţiuni – inclusiv Partidul democrat – întreţin cu oligarhii şi băncile din Moldova relaţii contra-naturii. « Băncile sunt un vector de putere economică şi politică fără egal » explică ziaristului francez preşedintele filialei locale a băncii Société Générale.

Le Point reaminteşte în acest context afacerea zisă « a miliardului de dolari ». Fiecare are la Chişinău o teorie despre destinaţia finală a acestei sume deturnate dar în realitate nimeni nu ştie nimic, cu excepţia, evident, a destinatarilor » mai scrie revista franceză. « Acest scandal era cât pe ce să compromità dealtfel intrarea lui Stéphane Bridé în guvernul moldovean întrucât fostul patron al acestuia, cabinetul de audit Grant Thornton, fusese cel care auditase cele trei bănci implicate în scandalul mai sus amintit. Nu-i deci de mirare că această afacere « a miliardului de dolari » îl va urmàri pe veci pe vice-premierul moldovean şi îi va mai da multă bătaie de cap ».

sursa: rfi.ro

Experții prognozează o descreștere agricolă, care va influența, la rândul său, sectorul industriei; o criză a pieței muncii și sporirea șomajului cu cel puțin 5%; o inflație de două cifre, ajungând la 19,5%, în cel mai optimist caz; un deficit bugetar în mărime de 5,5% din PIB; un impact negativ al pieței valutare, cu o medie de 20,7 lei pentru un dolar. Toate acestea vor afecta puterea de consum a populației și creșterea tarifelor cu cel puțin 45% la energia electrică și gaze naturale și 33% pentru energia termică.

Monitorul Economic a fost elaborat de experții IDIS: Liubomir Chiriac, Viorel Chivriga; Ion Tornea, Angela Secrieru, Corina Gaibu, Sergiu Gaibu, Tatiana Lariușin, Victor Parlicov și Diana Enachi.

Mai jos vedeți prezentări pe scurt pentru fiecare capitol. Varianta integrală a Monitorului Economic, o puteți accesa aici:

http://viitorul.org/doc.php?l=ro&idc=121&id=4592&t=/PUBLICATII-PERIODICE/Monitorul-Economic-ME/Monitorul-Economic-nr-24-Q1-2015

Politică. Anul 2014 este anul semnării Acordului de Asociere cu UE și liberalizarea regimului de vize. La polul opus, avem presiunile politico-economice din partea Federației Ruse. În 2015, formarea majorității PLDM-PDM (PCRM) va aduce o anumită stabilizare în societate dar, Guvernul minoritar Gaburici va întâmpina dificultăți majore privind soluționarea problemelor social-politice și economice și nu va dispune de forțe suficiente pentru a continua reformele prevăzute în Acordul de Asociere Moldova-UE. Totodată, presiunile Rusiei asupra RM se vor menține, iar tensiunile politice între oficialitățile de la Chișinău și liderii regiunii transnistrene și găgăuze vor spori.

Produsul Intern Brut. Crizele regionale, precum și fenomenele negative gestionate neadecvat la finele anului 2014 și începutul anului 2015, vor lăsa o amprentă negativă asupra tuturor componentelor PIB, astfel trendul pozitiv al creșterii economice se va inversa. În anul 2015, prognozăm o diminuare a PIB-ului cu 4%.

Agricultură. Pentru anul viitor, estimăm că producția agricolă va înregistra o reducere de circa 14%. Rezultatele slabe din agricultură se vor datora randamentelor scăzute din sectorul vegetal, în special a cerealelor din prima și a doua grupă și a culturilor tehnice (sfecla de zahăr, floarea soarelui). În sectorul animalier, dimpotrivă, vor fi remarcate unele semnale de înviorare timidă a activităților economice, rezultate prin restabilirea parțială a efectivelor de animale.

Industria şi serviciile. Estimăm că în anul 2015, industria se va afla în declin, sub influența factorilor conjuncturii economice externe și interne nefavorabile (embargourilor și recesiunea Federației Ruse; încetinirea creșterii economice în UE; reducerea cererii interne, ca rezultat al deprecierii leului și scăderii remitențelor; diminuarea producției agricole).

Comerţul exterior. În 2014, România, datorită majorării exporturilor și importurilor, pentru prima oară a ocupat prima poziție în topul principalilor parteneri comerciali ai R. Moldova. Pentru anul 2015, estimăm reducerea exporturilor și importurilor cu 5% și, respectiv, 3 la sută față de anul 2014. Cota exporturilor în UE, în totalul exporturilor, va înregistra în continuare creștere. Diversificarea exporturilor va căpăta un trend mai ascendent, realizându-se nu numai pe direcțiile geografice Vest și Est.

Sectorul energetic. În anul 2015, prețurile finale la gazele naturale pentru consumatori vor trebui majorate cu peste 45% și anticipăm că acest lucru se va produce în vară. Principalul factor care va forța această dinamică este deprecierea monedei naționale.

Politica monetară. Operațiunile dubioase și situația precară a unor bănci pot să agraveze efectul crizei importate. Din acest motiv, resursele administrative și financiare limitate ale țării vor trebui să fie divizate pentru soluționarea a două probleme în loc de una: combaterea efectelor negative ale crizei importate din Rusia și, respectiv, redresarea sectorului financiar-bancar.

Preţurile. Efectele fenomenelor care au demarat la sfârșitul anului 2014 vor fi resimțite în 2015, ritmurile de creștere a economiei vor fi negative. Factorul cheie în stabilitatea prețurilor pentru 2015 va fi cursul valutar. Anul acesta vom fi martorii unei inflații de două cifre, în condiția în care veniturile vor stagna. Coșul de consum și puterea de cumpărare a consumatorului va scădea.

Finanţe publice. În 2015, Bugetul Public Național va fi sub un impact negativ puternic determinat de mai mulți factori interni, cât și externi, inclusive alegerile parlamentare din 2014 și cele locale din 2015. Evoluția prognozată a veniturilor și cheltuielilor BPN determină pentru 2015 un deficit bugetar în mărime de 5,5% din PIB.

Economia regiunii transnistrene. În 2015 se așteaptă o scădere considerabilă a activității antreprenoriale dar și creșterea tarifelor și a inflației de consum, drept urmare a incertitudinii politicii interne și a instabilității regionale.

Economia mondială.  Anul 2014 a fost cel al dolarului, care s-a apreciat cu 12% față de euro. Moneda unică europeană a încheiat anul 2014 cu cel mai mare declin din 2005 față de dolar și a început noul an la minimul ultimilor patru ani în raport cu moneda americană. Se prognozează că euro se va deprecia la 1,08 USD în prima jumătate a lui 2015 și până la 1,05 USD către sfârșitul trimestrului III, cu o medie anuală de 1,09 USD.

sursa: viitorul.org

Ucraina și Belarus sunt considerate economii „reprimate”, în timp ce economia Estoniei este considerată cea mai liberă din fost spațiu sovietic, clasată pe locul 8, fiind urmată de Lituania și Georgia.

sursa: europalibera.org

Acordul a fost semnat de Viceprim-ministrul Andrian Candu, ministru al Economiei și Anders Lund, managerul Fondului Parteneriatului Europei de Est pentru Eficienţă Energetică şi Mediu.
Aderarea Republicii Moldova la E5P va genera proiecte în domenii precum creşterea eficienţei energetice, în special a întreprinderilor din sectorul municipal, ameliorarea sistemului de termoficare și aprovizionare cu apă, iluminarea stradală, eficientizarea energetică a edificiilor publice, înnoirea transportului public, gestionarea și reciclarea deșeurilor ș.a.

Republica Moldova va contribui la fond cu 1 milion de euro. Contribuţia va fi achitată în 5 tranşe, prima tranşă fiind de 100 mii Euro anual, iar celelalte 4 tranşe – câte 225 mii Euro anual.
Odată cu achitarea primei tranșe, la începutul anului 2015, Republica Moldova va obține statutul de Contribuitor și va beneficia de finanţare din partea E5P.

Însăşi regina merge pe coridoarele palatului şi stinge becurile care nu sunt necesare, a declarat un angajat de la Palatul Buckingham.

Venitul reginei a fost  îngheţat, în timp ce facturile la energie au crescut în medie cu 20 la sută. În condiţiile unui consum constant, facturile vor creşte în acest an fiscal, reprezentând 8,2 la sută din venitul reginei.

În aceste condiţii, regina se apropie de „sărăcia energetică”, o situaţie în care un proprietar trebuie să cheltuiască 10 la sută din venitul său anual pentru a-şi încălzi locuinţa la un nivel acceptabil.