Anul trecut, Șor a primit interdicție de intrare în Rusia, unde întreprinzătorul este suspectat de corupție, ce prezintă pericol pentru securitatea națională. Autorul articolului citat aminteşte despre afacerile lui Şor la aeroportul internaţional Chişinău şi despre cele din sistemul bancar, pe care le-a desfăşurat în parteneriat cu unele  persoane sus puse din Federaţia Rusă.

Vezi şi De ce Ilan Shor are INTERDICŢIE de intrare în Rusia

Articolul include şi un capitol despre afacerile mai puţin cunoscute ale lui Ilan Sor într-o altă republica post-sovietica – Kîrgîzstan şi despre faptul că preşedintele acestei ţări era la un pas de moţiunea de cenzură din cauza relaţiilor sale cu afaceristul moldovean.

Cele mai multe dintre proiectele lui Ilan Șor cu partenerii de peste hotare au avut legătură cu afacerile vamale, se precizează în articol. Doar în aeroportul internațional „Mânaş” de la Bișkek, cu implicarea anturajului presedintelui Kîrgîzstanului, Şor a reuşit să deschidă în aprilie 2014 magazine duty free care au o suprafață de circa 2 mii de metri pătrați.
Businessmanul a mai  declarat că firma „Dufremol”, care îi aparţine,  planifică să mai deschidă șase magazine duty free în Kîrgîzstan, dar aceste proiecte ar putea fi zădărnicite din cauza problemelor lui lui Șor cu legea.

Aceste probleme erau cât pe ce să conducă la o moțiune de cenzură împotriva președintelui Kîrgîzstanului, Almazbek Atambaev. Şeful  acestei ţări  a fost obrăzat în Parlamentul Kîrgîzstanului pentru contacte dubioase, acuzat de acțiuni ilegale, de încălcarea eticii internaționale și discreditarea țării pe plan internațional. Asta, după ce anul trecut, Atambaev a zburat gratuit cu avionul personal al lui Șor Embraer Legacy 650 şi a făcut o escală la Chişinău, unde s-a întâlnit cu Vladimir Plahotniuc, scrie în articolul analitic „Persona non-grata: ce urme a lăsat Șor în Rusia și Kîrgîzstan”, publicat de portalul Noi.md.

Magistraţii au decis că cererea Dufrremol  ca vămile Ungheni şi Leuşeni să fie obligate să semneze procesele verbale de la începutul anului 2015, de  selectare a terenurilor pentru amplasarea unor stații de alimentare cu produse petroliere pe terenurile pe care firma le-a  primit anterior  în arendă pentru construcția magazinelor duty-free, nu este legală.

CSJ a examinat dosarul în cauză şi a decis că pretențiile companiei Dufremol sunt neîntemeiate, deoarece terenurile cu suprafaţa totală de cca 2 ha, care i-au fost transmise în arendă, pot fi utilizate doar pentru construirea, amplasarea și funcționarea unităților comerciale predestinate pentru comercializarea mărfurilor în regim duty-free, dar nu și pentru construcția unor stații PECO, indiferent dacă acestea urmau a funcționa în regim duty-free sau regim general.

De notat faptul că încă în anul 2012, Guvernul Filat a exclus produsele petroliere din lista acelora care pot fi comercializate în regim duty-free, aşa cum prevedeau până atunci  modificărie regulamentare permisive pe care acelaşi Guvern le aprobase cu doi ani mai înainte.

În autodenunțul din toamna trecută la CNA, Ilan Shor a scris că ar fi avut o înțelegere inițială cu fostul premier Vlad Filat că viitorul business al Dufremol cu produse petroliere în regim duty-free va fi avantajat. Mai târziu însă, Filat s-ar fi răzgândi din cauza că Shor ar fi refuzat să răscumpere o datorie de un miliard de lei de la Banca de Economii, scria autorul autodenunţului destinat procurorilor.

sursa: europalibera.org

În cadrul unui conferințe de presă susținută astăzi, 28 noiembrie, Ion Păduraru, avocat ce reprezintă Le Bridge Corporation Limitet a declarat că schema frauduloasă prin care compania franceză a fost deposedată de bunuri a fost elaborată de către concurenții comerciali, dar a fost implementată numai datorită concursului acordat din partea justiției!

Păduraru a precizat că Republica Moldova, în calitate de țară gazdă, a întreprins măsuri de expropriere față de Le Bridge Corporation Limited. „ Toate acțiunile sunt legate de domeniul Duty Free – în 2008 Guvernul a anunțat un tender de creare a magazinelor Duty Free. Câștigător a fost Le Bridge Corporation Limited, căreia ia fost acordat dreptul să construiască 5 magazine la frontiera terestră de stat precum și unul în pe teritoriul Aeroportului Internațional Chișinău și în cadrul portului Giurgiulești. Au fost construite 4 magazine, excepție fiin Ungheni unde fizic nu era posibilă construcția unui magazin. Locațiile au fost – Cahul, Leușeni,Sculeni și Costești Stânca și magazinul de la aeroport”. Avocatul susține că investițiile totale s-au cifrat la circa 10 milioane euro.

Magazinul de la aeroport a fost pregătit de lansare la 12 noiembrie 2009, în cadrul acestuia fiind depozitată marfă de 1,5 milioane euro. Actul de expropriere a început la 10 noiembrie 2009, fiind blocată deschiderea magazinului, în incinta cărui și până în prezent reprezentanții companiei nu au acces. 

Păduraru susține că fiind în arbitraj internațional statul aflat în litigiu e „obligat să se abțină de la orice acțiune care ar agrava situația. Din 10 iunie până în prezent am scris mai mult de 10 cereri prin care solicităm să ni se permită scoaterea mărfii din cadrul magazinului, în incinta acestuia aflându-se și produse perisabile – nu ne-au permis.”

Despre situația conflictuală Guvernul a fost notificat la 14 mai 2010. „Dacă un Guvern este responsabil, ar fi reacționat imediat. Dupa adresare atacurile și expropierea au continuat.”, susține Păduraru.

O istorie dubioasă se atestă și pentru cele 4 magazine deschise la frontiera de stat.
Investițiile totale pe care le-au făcut francezii se ridică la circa 10 milioane euro, în cadrul procesului aceștia solicită, fără daune morale, un prejudiciu de 50 milioane euro, fiind incluse și prejudiciile din venitul ratat.

 sursa: eco.md