Ministerul Justiţiei informează că a constatat unele abateri de la exigenţele legale urmare a solicitării din 23 decembrie 2015 cu privire la înregistrarea modificărilor la statutul şi organele de conducere şi control ale Partidului Politic „Partidul Forţa Poporului”. „Aceste abateri au fost descrise în scrisoarea Nr. 05/595 din data 22.01.2016, care a fost trimisă în adresa Partidului Forţa Poporoului. Ca urmare a acelei scrisori, în data de 2 februarie 2016 reprezentanţii Partidului Forţa Poporului au depus spre înregistrare setul de acte în care au fost remediate abaterile constatate anterior”, menţionează Ministerul.

Astfel, potrivit documentelor depuse, au fost înregistrate modificările la statutul şi organele de conducere şi control al formaţiunii politice, aceasta fiind redenumită în Partidul politic „Platforma Demnitate şi Adevăr”, preşedintele formaţiunii fiind Andrei Năstase.

Anterior, reprezentanţii formaţiunii nou create declarau că Ministerul Justiţiei tergiversează deliberat înregistrarea modificărilor şi că pune piedici acestui proces.

În prezent la Ministerul Justiţiei sunt înregistrate 43 de partide politice.

Din grupul de iniţiativă fac parte 775 de persoane. Pentru iniţierea unui referendum sunt necesare 360 de mii de semnături. În cazul de faţă trebuie colectate câte 360 de mii de semnături pentru fiecare dintre cele patru întrebări care se propune a fi puse la referendum. Este vorba de reducerea numărului deputaţilor de la 101 la 71, reducerea imunităţii deputatului, dar şi două întrebări privind alegerea şi demiterea preşedintelui de către popor.

Andrei Năstase a comunicat că legea permite deschiderea unui cont pentru a colecta fonduri de la cetăţenii care doresc să finanţeze desfăşurarea referendumului şi acest cont va fi deschis în următoarele zile. Membrii grupului de iniţiativă fac apel la autorităţile publice locale şi centrale să asigure spaţiu pentru afişarea informaţiilor despre referendumu, dar şi spaţiu pentru organizarea întrevederilor cu cetăţenii.

Nicolae Gârbu, membru al grupului de iniţiativă, a comunicat că listele de subscripţie eliberate de Comisia Electorală Centrală vor fi repartizate prin raioane începând de astăzi. Totodată, în Piaţa Marii Adunări Naţionale a fost deschis un centru de colectare a semnăturilor. Membrii grupului de iniţiativă estimează că cele 40 de mii de liste acordate de CEC sunt insuficiente şi ar mai fi nevoie tot de atâtea.

Liviu Vovc, membru al grupului de iniţiativă, a menţionat că este important ca cetăţenii să comunice între ei despre referendum, să aibă mereu la ei buletinul de identitate pentru a fi gata oricând să semneze, să completeze listele la un singur colector de semnături pentru a nu dubla semnăturile.

Grupul de iniţiativă îşi propune să colecteze numărul necesar de semnături mai devreme decât în cele 3 luni rezervate, astfel încât să se încadreze în mandatul actualului şef al statului.

Igor Boţan: „Întrebarea este legitimă şi cred că există interes pentru explicaţii. O treime dintre reprezentanţii Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr” au aderat la o forţă politică şi au îmbrăţişat denumirea „Demnitate şi Adevăr”. La prima vedere este o problemă, iar dacă ne uităm atent, atunci trebuie să recunoaştem că în noul partid au plecat cei care au fost foarte activi. De exemplu, au plecat tinerii, a plecat fostul lider al „Tinerilor Moldovei”, care a început protestele în luna ianuarie, au plecat doi tineri care în luna februarie au organizat proteste, reprezentând businessul mic şi mijlociu promovat de către tineri, şi a plecat Andrei Năstase, care, să zicem aşa, este puntea de legătură între aceşti tineri, care au început protestele în ianuarie şi februarie, şi segmentele sociale care au preluat iniţiativa în luna septembrie de la Platforma DA.”

Europa Liberă: O paranteză aici, de ce Andrei Năstase a fost „catapultat” direct în funcţia de preşedinte? Prin ce şi-a probat virtuţile?

Igor Boţan

Igor Boţan: „Andrei Năstase a fost liderul Consiliului Marii Adunări Naţionale, care a întrunit exponenţii segmentelor sociale, ai veteranilor, ai tinerilor, ai luptătorilor în Afganistan şi Nistru. Ei au o experienţă de trei luni de zile, cât au protestat în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Ei au fost cei care au organizat orăşelul corturilor, aşa-zisul „Orăşel al Demnităţii”. Este un lucru, din punctul meu de vedere, firesc. Eu nu am participat la constituirea acestei forţe politice, pentru că din start am anunţat că nu voi participa la un proiect politic. Dar pentru radioascultători este foarte important să înţeleagă că de fapt misiunea Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr” s-a terminat la 7 iunie. A fost o perioadă de la constituire până la 7 iunie, când a existat acea contrapunere cu Partidul Liberal, după care a fost o perioadă în care tinerii care au plecat în partid au organizat practic toată vara flashmob-uri şi s-au manifestat ca cei mai activi exponenţi ai mişcării protestatare. După care în toamnă a început o altă etapă, cea de a treia etapă în mişcarea protestatară, în care au venit segmentele sociale.”

Europa Liberă: În câteva cuvinte, puteţi să ne spuneţi care e deosebirea între platformă şi partidul deja existent? Andrei Năstase a spus în interviul la Europa Liberă cel mai recent că platforma va funcţiona în continuare. Nu cumva partidul îşi creează o pepinieră sau, dacă vreţi, o forţă de sprijin la care să facă apel, prin care să recruteze şi luptători, dar şi idei, dar şi resurse? Care va fi relaţia între aceste două entităţi şi deosebirea între ele?

Igor Boţan: „Cei care au protestat zece luni de zile au ajuns la condiţia în care spun că mai departe lucrurile pot fi atinse printr-un efort politic. A propos, nu trebuie să uităm că partidele extraparlamentare sunt elemente ale societăţii civile şi au misiunea să aducă oamenii din societatea civilă în societatea politică. Aşa este în teorie. În privinţa relaţiilor cu noul partid al platformei, eu cred că lucrurile aici sunt foarte vagi, nimeni nu ştie cum vor evolua lucrurile şi nimeni nu ştie, după ce au plecat cei mai activi din Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr”, ce viitor are aceasta.”

Europa Liberă: De exemplu, platforma va putea furniza politicieni meseriaşi profesionişti şi pentru alte partide?

Igor Boţan: „Eu nu cred că platforma răspunde la această întrebare. Oamenii buni din societatea civilă trebuie să folosească vehiculul, care sunt partidele politice, pentru a ajunge în societatea politică.”

Europa Liberă: Am înţeles. Dar partidul cu aceeaşi denumire va deţine monopol asupra platformei?

Igor Boţan: „După ce denumirea a trecut la partid, eu nu cred că platforma civică poate să-şi menţină aceeaşi denumire, ar fi o confuzie, din punctul meu de vedere.”

Europa Liberă: Deci, platforma trebuie să-şi schimbe denumirea?

Igor Boţan: „Exact. Din punctul meu de vedere, platforma nu mai poate fi „Demnitate şi Adevăr”. Cei care au rămas pe platforma civică nu au putut să procedeze ca și câinele grădinarului. Dacă în sondaje s-a atestat că cetăţenii, care au protestat vor ca noul partid să se numească sau îl recunosc ca „Demnitate şi Adevăr”, ar fi absurd şi nu ar fi corect ca cei care nu au mers în proiectul politic să se opună şi să se comporte ca și câinele grădinarului. Dar eu nu admit să existe o platformă civică „Demnitate şi Adevăr” şi un partid politic „Demnitate şi Adevăr’.”

Europa Liberă: Riscă „Demnitatea şi Adevărul” să moară ca platformă?

Igor Boţan: „Eu nu ştiu dacă riscă să moară. Şi eu mă tem să nu fi murit Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr” după 7 iunie. Pentru că, aşa cum spuneam, iniţiativa a trecut pe perioada de vară la grupul de tineret care a protestat în cadrul flashmob-urilor, iar din toamnă, trei luni de zile, s-a manifestat…”

Europa Liberă: Transformarea larvei în fluture… Ce garanţii are societatea că noua formaţiune politică nu va ajunge în condiţia guvernanţilor de azi, care au sărăcit poporul?

Igor Boţan: „Dar cine în ţara aceasta dă garanţii, în afară de cetăţean? Cetăţeanul activ poate da note, inclusiv acestei noi formaţiuni care a preluat denumirea „Demnitate şi Adevăr”. Eu cred că ei au avut tot dreptul să facă acest lucru şi eu cred că noi, cei care consimţim ca să-şi ia denumirea, pentru că au fost cei mai activi, dar garanţii nimeni nu poate da. Pot da garanţii doar cetăţenii activi, cei care au crezut în această platformă, cei care au participat la manifestări, alţi cetăţeni care pot fi nemulţumiţi şi care pot fi extrem de exigenţi.”

Europa Liberă: Deci, garanţia o oferă competiţia. Puteţi spune dumneavoastră că acum realmente se începe o competiţie politică onestă, fără de aranjamente în culise?

Igor Boţan: „Eu cred că da şi sper foarte mult. Eu sper că şi Maia Sandu îşi va lansa proiectul politic. Eu cred că şi partidul lui Iurie Leancă şi Oazu Nantoi poate fi privit ca o speranţă pentru schimbare, pentru găsirea unor substituenţi pro-europeni în situaţia care s-a creat în Republica Moldova. Ceea ce este încurajator, trebuie să subliniem, criticile care s-au adus platformei iată că nu s-au adeverit, că în noul partid vor intra frontişti. Niciun fost frontist, care a protestat activ, nu se regăseşte în noua formaţiune, nu sunt oameni cu un trecut dubios. Mai mult decât atât, ştiu că liderii care au mers în această garnitură politică s-au adresat către jurnaliştii de investigaţie, către „Ziarul de Gardă”, ca să le facă screening-ul. Ceea ce a apărut în presă şi a fost dat publicităţii s-a făcut la rugămintea acestor lideri care au venit în platformă.”

Europa Liberă: Dar aceşti lideri au fost oarecum nemulţumiţi de acest screening.

Igor Boţan: „Eu pot să fie nemulţumiţi. Dar dacă a fost iniţiativa lor, trebuie să-şi asume riscurile. Ei trebuie în permanenţă să fie supuşi presiunii. Dacă ceea ce a rămas din partea civică a platformei se va reconstitui într-o nouă formaţie, există iniţiative din partea unor tineri pentru a reface platforma cu o altă denumire, cred că altfel nici nu poate fi, din punctul meu de vedere, atunci Partidul „Platforma Demnitate şi Adevăr” va fi unul din mulţii subiecţi politici electorali care va trebui să treacă prin acest screening.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, care aţi urmărit istoria constituirii formaţiunilor politice…

Igor Boţan: „…a tuturor.”

Europa Liberă: …fără excepţie. Totuşi, unii se întreabă dacă nu cumva există o uşoară perfidie în metoda „puiului de cuc”, practicată, e adevărat, frecvent în Republica Moldova, o formaţiune care vrea pe bune o ascendenţă politică serioasă, cu propria biografie, ar trebui să meargă pe o construcţie de celule în teritoriu. Or, partidul condus de Andrei Năstase a preferat să ia scheletonul altei formaţiuni, să-l fortifice, să-l umple cu conţinut, cu „muşchi”, dar totuşi parcă e ceva dubios în acest dribling politic.

Igor Boţan: „Nu cred că aveţi dreptate. Pentru că unul dintre liderii cei mai importanţi în cea de a treia etapă a protestelor a fost Alexandru Slusari, care a fost vicepreşedinte al Partidului „Forţa Poporului”. Nu este întâmplător că liderii din Platforma Civică au acceptat convergenţa cu Partidul „Forţa Poporului’.”

Europa Liberă: E vorba de afinităţi. Dar construcţia unei formaţiuni politice ar trebui să înceapă de la pregătirea „mortarului”, de la „schele”.

Igor Boţan: „Să vă dau un exemplu. Anul trecut Partidul „Patria” a fost înregistrat de către domnul Emil Ciobu foarte-foarte discret, nimeni nu ştie cum a organizat congresul domnul Emil Ciobu, ca ulterior să ne trezim că lider al partidului din spate este Renato Usatîi. Colegii mei de fapt au putut să procedeze la fel. Dacă la mitingurile platformei vin zeci de mii de cetăţeni care acceptă că trebuie să existe o ofertă politică în care să fie concentrate speranţele, ar fi fost foarte dificil ca să se urmeze calea clasică? Nu este mai binevenit ca un lider cum a fost Alexandru Slusari, care a adus fermierii în piaţă, care s-a manifestat, din toate punctele de vedere în mod pozitiv, să ofere această simbioză? Mai cu seamă că s-a spus din start.”

Europa Liberă: Răspunsul este că nu ar fi fost mai simplu. Şi se conţine în discursul lui Andrei Năstase, care lasă să se înţeleagă că formaţiunea nu a mers pe calea lungă a urcuşului clasic, pentru că acolo ar fi putut fi „cotonogit foarte uşor de către puterea actuală prin diferite metode”. În sensul acesta personal i-aş da dreptate noii formaţiuni, a mers pe scurtătură, ca să aibă mai multă certitudine că va intra în competiţie şi că Ministerul Justiţiei nu va găsi tot felul de chichiţe.

Igor Boţan: „Cred că acest argument nu este adevărat. Pentru că Renato Usatîi, dacă vine vorba de comparaţii paralele, de asemenea a încercat să preia Partidul Republican şi a fost respins. Dacă e vorba de chichiţe, pot găsi o sută.”

Europa Liberă: Este vulnerabil în faţa Ministerului Justiţiei?

Igor Boţan: „Dacă există intenţii de a opri înregistrarea acestui partid şi modificările care s-au făcut, eu cred că ele pot fi servite pe tava.”

Europa Liberă: Următorul test politic pe care îl va susţine Platforma „Demnitate şi Adevăr” în ipostază de partid politic care va fi?

Igor Boţan: „Pe termen scurt, exact ceea ce menționați dumneavoastră, dacă are capacități să iasă în teritoriu și să atragă simpatia cetățenilor. Este vorba despre colectarea semnăturilor, aproximativ 400 de mii, pentru…”

Europa Liberă: …anunțatul referendum.

Igor Boțan: „…scrutin. Acum imaginați-vă că, dacă o formațiune se ambiționează să colecteze 400 de mii de semnături, de ce nu ar putea colecta 4000 de semnături ca să înregistreze un partid nou? Nu frica de Ministerul Justiției, de imposibilitatea de a aduna semnături i-au ghidat pe cei care au decis să converge cu o mișcare. Al doilea lucru ține de refacerea profundă a acestei formațiuni. Eu mă refer la problemele de ordin doctrinar, de afiliere cu marile familii europene, și comportamentul în privința realizării rezoluțiilor la adunările care s-au făcut.”

Europa Liberă: Dacă veni vorba de familiile europene, ce performanță credeți că trebuie să obțină un scrutin, un referendum, care va fi acest prim Rubicon, pe care va trebui formațiunea să-l treacă pentru ca să fie recunoscută ca atare și în interior, și în exterior?

Igor Boțan: „Eu cred că ține nu doar de realizări, dar și de așteptări pentru realizări, de exemplu, partidul lui Iurie Leancă are o relație foarte strânsă cu PPE.”

Europa Liberă: E adevărat, dar Iurie Leancă a mai deținut niște funcții, spre deosebire de Andrei Năstase.

Igor Boțan: „Da, dar Platforma „Demnitate și Adevăr” protestează de zece luni de zile și…”

Europa Liberă: Deci, aceasta deja e o performanță, e o carte de vizită?

Igor Boțan: „Este o performanță pentru că mișcarea protestatară a fost inhibată după 7 aprilie și iată că acum…”

Europa Liberă: Am înțeles, dar acesta e meritul Platformei „Demnitate și Adevăr”. În ipostază de partid politic, ce barem va trebui să treacă; ce etapă; test, numiți-o cum vreți, astfel încât formațiunea să obțină „pașaport” de partid recunoscut în exterior, și îi interior?

Igor Boțan: „Eu cred că dacă formațiunea care se angajează să adune 400 de mii de semnături reușește să facă acest lucru, va fi un indicator greu de combătut.”

Europa Liberă: Deci, primul test – colectarea semnăturilor?

Igor Boțan: „Sigur. Aceasta este absolut evident. Și cred că, dacă reușește să treacă acest examen, atunci lucrurile vor arăta altfel. Și există al doilea test – sondajele de opinie, diverse sondaje de opinie, pentru a depăși orice fel de speculații răutăcioase. Pentru că trebuie să recunoaștem că această platformă politică, care s-a lansat ieri, este într-un război mediatic cu cel mai puternic media holding de aici, din Republica Moldova. Așa că există destule provocări pentru noua formațiune pentru a încerca să se manifeste.”

Europa Liberă: Următoarea etapă este eventuala alegere a președintelui?

Igor Boțan: „Să vedem care este  breșa în care această nouă formațiune poate intra în competiția pentru alegerea șefului statului.”

Europa Liberă: O breșă poate fi scrutinul anticipat.

Igor Boțan: „Da. Se are în vedere, din câte înțeleg eu, și dacă ne uităm la cerințele pe care le-au formulat Andrei Năstase și cei care au participat în data de  14 octombrie la așa-zisul Forum Civic, cerințele, care au fost transmise organelor de conducere ale Republicii Moldova, trebuie pas cu pas să fie implementate pe cale politică, fiindcă am văzut că protestele și-au epuizat potențialul. Nu poți sta zece luni în stradă, fără să obții rezultate palpabile, dar nu poți dezamăgi speranțele cetățenilor care au participat la aceste proteste.”

Europa Liberă: Andrei Năstase se mai face cumva responsabil de proteste, a propos? Pentru că, întrebat dacă vor mai continua protestele, oamenii vor mai sta în corturi, dânsul nu a zis: „Nu e treaba mea de acum încolo”. A zis că va fi o resursă de colectare a semnăturilor. Deci, entitate administrativă deja, nu doar protestatară. E treaba lui Năstase în continuare?

Igor Boțan: „Eu cred că da, pentru că cei mai pro-activi membri ai platformei civice au mers în noul partid.”

Europa Liberă: Orășelul acesta e al partidului deja sau e al platformei?

Igor Boțan: „Este al Consiliului Marii Adunări Naționale care a fost o structură tranzitorie, etapa de aur, să-i zicem, de activitate a Platformei „DA” este 24 februarie-7 iunie.”

Europa Liberă: După, a reapărut Consiliul Marii Adunări Naționale.

Igor Boțan: „Până la Consiliu este o etapă care e criticată, că platforma nu a fost activă, ceea ce nu este adevărat. A fost etapa flashmob-urilor în care s-au manifestat tinerii care au început protestele în ianuarie și februarie, până la platformă. După care a apărut Consiliul Marii Adunări Naționale, care a preluat toată inițiativa. Platforma și denumirea de „platformă” a fost invocată pentru că platforma a fost cea care s-a manifestat de la bun început. Dar inițiativa deja era la consiliu, dar consiliul cu segmentele sociale au și rezolvat această problemă cu perspectiva politică.”

Europa Liberă: Deci, al cui este orășelul acum?

Igor Boțan: „Este al Consiliului Marii Adunări Naționale și al liderilor care au format partidul.”

Europa Liberă: Și dânșii sunt în drept să le scrie caietul de sarcini? Întrebarea răutăcioasă, care vine întotdeauna de la unii ascultători: Andrei Năstase, care a lăsat să se înțeleagă că o țintă ar putea fi modificarea Constituției, cât de legitimă este cererea unui partid cu o biografie foarte modestă să țintească în Constituție, în lucruri care se fac oarecum altfel, într-un consens maxim social?

Igor Boțan: „Eu nu cred că aceasta este o problemă că formațiunea e abia constituită. Formațiunea este constituită în urma protestelor cetățenilor. Zeci de mii de cetățeni au ieșit în stradă.”

Europa Liberă: Replica vine de la oamenii care spun că nu toți trei milioane sau câți cetățeni au mai rămas, două milioane, cu drept de vot…

Igor Boțan: „Eu pot să răspund la această întrebare: sunt partide consacrate care au zeci de ani stagiu de activitate politică, să încerce să organizeze măcar un miting la care ar participa o mie, două mii de cetățeni.”

Europa Liberă: Dar Constituția trebuie să fie produsul unui consens, nu?

Igor Boțan: „Eu cred că da.  Și cererea pentru modificarea Constituției o vedem din rezultatele sondajelor și o vedem din rezultatele referendumului din 5 septembrie 2010.”

Europa Liberă: Adică, o eventuală nouă Constituție pe care și-a dorit-o și liberalul Mihai Ghimpu nu poate fi adoptată prin ridicarea mâinilor în Piața Marii Adunări Naționale?

Igor Boțan: „Dar există legislația care spune că poți să inițiezi referendumul, dar până la urmă se declară referendumul de către Parlament. Cetățenii pot doar iniția, dacă vor aduna 400 de mii de semnături și semnăturile vor fi considerate valabile. Problema încă nu este soluționată. Parlamentul este cel care trebuie prin vot să decidă declanșarea propriu-zisă a referendumului.”

Europa Liberă: Adică, oamenii care se tem că „vai de mine, noua formațiune va răsturna total societatea” nu trebuie să se alarmeze înainte de vreme?

Igor Boțan: „Evident că nu, mai cu seamă că există, așa cum spuneam, rezultatele sondajului din 5 septembrie 2010: 90 la sută au votat „pentru”. Atunci comuniștii au fost împotrivă. Dar emanația comuniștilor, Igor Dodon, este în favoarea referendumului. Emanația comunistă Renato Usatîi este în favoarea referendumului.”

Europa Liberă: Referendumul privind alegerea directă a președintelui aveți în vedere?

Igor Boțan: „Da. La fel, cele trei partide care actualmente încearcă să refacă alianța au fost cele care au pledat pentru scoaterea imunităților pentru…”

Europa Liberă: …dar le-a trecut, între timp…

Igor Boțan: „Le-a trecut, între timp, dar aceasta nu înseamnă că cetățenilor le-a trecut. Ceea ce înțeleg eu este că rezoluțiile mitingurilor de protest au suport popular și ar fi o greșeală, dacă acest suport popular nu ar fi valorificat de către noua formațiune.”

Europa Liberă: Ar fi o și mai mare greșeală, dacă cei care valorifică acest protest s-ar comporta la fel ca cei care deja au experiența aceasta tristă de guvernare pretins pro-europeană.

Igor Boțan: „Categoric da. Vreau să subliniez, pentru că am protestat timp de zece luni, vreau să le transmit colegilor mei care au constituit partidul, că ei nu au dreptul să dezamăgească. Dacă dezamăgesc de această dată, vor fi responsabili pentru apatia socială care poate apărea în Republica Moldova.”

sursa: europalibera.org

sursa: europalibera.org

Valentin Dolganiuc, membru al platformei, a spus, într-o conferinţă de presă, că tineretul este forţa motrice a progresului şi printr-un apel public tinerii sunt chemaţi „să se implice civic şi să ajute la schimbarea clasei politice corupte”.
Un alt membru al platfotmei, Dinu Plângău, a menţionat că tinerii trebuie să aibă milă de părinţii care lucrează din greu peste hotare pentru a le asigura o viaţă mai bună acasă. Pe 6 septembrie tinerii sunt aşteptaţi în Piaţă „pentru a apăra sacrificiile părinţilor”.

Membrii platformei civice au subliniat că nu se afiliază niciunui partid politic şi că printre ei nu se regăsesc oameni cu interese obscure.

sursa: europalibera.org

Fostul ambasador al Republicii Moldova la ONU, Alexei Tulbure, a declarat că acţiunile poliţiei de săptămâna trecută, în cadrul căreia au fost descoperite obiecte şi substanţe explozibile în două clădiri fără stăpân din Chişinău, a fost o înscenare a poliţiei la comanda guvernării pentru a înfricoşa populaţia ca să nu participe la acţiuni de protest. „Guvernanţii se tem de alegeri şi de proteste. PDM şi PLDM nu vor obţine la alegerile locale nici zece procente împreună. Astfel se încearcă discreditarea alegerilor şi a protestelor şi organizarea farselor cu pericolul terorist”, a spus Tulbure

Analistul politic Igor Boţan, de asemenea, crede că guvernarea încearcă să determine populaţia să nu vină la proteste. „Puterea încearcă prin intermediul instituţiilor de forţă să sperie populaţia. Dar populaţia trebuie să protesteze, mai ales după ce am fost jefuiţi de un miliard de dolari. Prin diferiţi mesageri ai săi, puterea încearcă să sperie cetăţenii cu pericolul unui maidan sângeros la Chişinău. Nu trebuie să ne sperie cu un maidan. Oamenii vor ieşi să protesteze paşnic. Există pericolul ca ei să provoace acest maidan, la fel cum s-a întâmplat în Kiev, când forţele de ordine afiliate puterii au deschis foc asupra oamenilor”, a declarat Boţan.

Un alt reprezentant al Platformei „DA”, Mariana Kalughin, a spus că deja se formează o tradiţie ca poliţia, la comanda guvernanţilor, să sperie populaţia pentru a determina cetăţenii să-i voteze. „Cum apar alegerile, apar şi diferite pericole cu aşa-zişi terorişti şi destabilizatori de situaţie. Trec alegerile şi dispar şi aceste pericole inventate de ei. Nu este exclus că vor folosi presupusele ameninţări teroriste pentru a scoate din cursa electorală anumiţi candidaţi”, a opinat Kalughin.

Platforma civică „DA” organizează pentru 7 iunie un protest antiguvernamental la Chişinău. Ultimul protest organizat de „DA” a avut loc la 3 mai. Potrivit mai multor estimări, acesta a întrunit între 40 şi 50 de mii de participanţi.

sursa: National.MD

Unul dintre membri, Andrei Năstase, a remarcat că acţiunea din 3 mai din centrul capitalei a demonstrat că oamenii nu mai vor să rabde, iar pentru platformă a început o nouă etapă. Platforma va încerca să atragă mai mulţi susţinători. Alte acţiuni de protest vor fi organizate la momentul oportun, însă membrii şi susţinătorii platformei se vor alătura tuturor acţiunilor legale şi paşnice.

Analistul Igor Boţan, membru al grupului de iniţiativă, a remarcat că scopul platformei „Demnitate şi Adevăr” rămâne neschimbat – consolidarea societăţii. Acesta a specificat că din cauza unei guvernări corupte suferă toţi, şi moldoveni, şi ucraineni, şi ruşi, şi găgăuzi, şi bulgari. În aceste condiţii, grupul de iniţiativă va lansa consultări cu reprezentanţii tuturor minorităţilor etnice din ţară, cu cei ai fermierilor, şi cu diferite asociaţii pentru atragerea acestora în cadrul platformei.

Valentin Dolganiuc, un alt membru al grupului de iniţiativă, a spus că platforma civică a reuşit să devină liantul societăţii, iar acest lucru a fost demonstrat de acţiunea din 3 mai. Potrivit acestuia, acum poporul se află într-un război direct cu oligarhii de la putere, spunând că aceşti oligarhi au mers prea departe, iar societatea nu a dorit să tolereze furtul miliardelor. Dolganiuc a adăugat că această guvernare a făcut cea mai mare crimă împotriva ţării – a compromis parcursul european al Moldovei.

Membrii platformei au mai spus că vor veni cu o adresare către cetăţeni ca aceştia să-şi arate poziţia civică în cadrul alegerilor locale generale din 14 iunie.

Comentatorul politic, Alexei Tulbure, a calificat acţiunea de protest dept o presiune paşnică asupra puterii. „Este ceva care nu poate să nu ne unească. Este şansa de realizare. Protestatarii au fost diferiţi după orientarea lor politică, însă uniţi de un scop comun. Oamenii au venit să critice puterea, care se declară europeană, dar are un comportament antieuropean. Este ceva normal ca într-un stat care pretinde a fi democratic puterea să fie criticată”, a spus Tulbure.

Angela Colaţchi, profesor de politologie în cadrul Universităţii de Stat din Moldova, consideră că protestul ar fi o dovadă a renaşterii naţionale. „Cred că protestele vor continua. Este necesar să se meargă mai departe. Indiferent de naţionalitate şi limba vorbită, cetăţenii sunt nemulţumiţi de guvernare”, a spus Kalaţki.

Avocatul Andrei Năstase, unul din fondatorii Platformei civice „Demnitate şi adevăr”, consideră că la protest au venit oamenii care doresc să fie schimbată guvernarea. „Nu m-am aşteptat ca să se adune atât de mulţi oameni la protest. Speram să vină, dar au venit mai mulţi decât m-am aşteptat. Ştiu că oamenii au devenit neîncrezători faţă de tot ce se întâmplă. Ei nu au fost impuşi şi nici plătiţi de cineva ca să vină. Au venit din propria dorinţă, din îndemnul inimii, din cont propriu. Au venit pentru adevăr. Este o aberaţie să se spună că au fost plătiţi şi că organizatorii protestelor au fost finanţaţi din exterior. Puterea trebuie schimbată, altfel lucrurile în ţară vor rămâne la fel”, a declarat Năstase.

Potrivit jurnalistului, acest raport tehnic a fost publicat de Andrian Candu, pentru ca Dodon sau altcineva să nu facă acest lucru.

Platforma Civică insistă să fie realizate toate revendicările oamenilor care au participat la protestele din 5 aprilie şi 3 mai, în termen de două săptămâni.

În continuare, membrul Platformei DA punctează că preşedintele Legislativului ar trebui să propună parlamentarilor demisia procurorului general şi al guvernatorului BNM, iar Guvernul să ceară eliberarea din funcţie a şefului Centrului Naţional Anticorupţie.

sursa: jurnal.md

Potrivit IPN, Igor Boţan a precizat că mesajele unioniste lansate în cadrul protestului ar fi fost accidentare. „ Scopul nostru este de a scăpa de guvernarea coruptă şi de fenomenul corupţiei în general. În timpul apropiat ne vom întâlni cu reprezentanţii minorităţilor etnice şi le vom explica scopul nostru şi că ar fi în interesul lor să fie cu noi. De asemenea, ne vom întâlni şi cu reprezentanţi ai mişcărilor unioniste”, a spus Boţan.

Reprezentantul platformei „DA” a infirmat acuzaţiile unor fruntaşi din coaliţia de guvernare, precum că protestul ar fi finanţat din exterior. „ Oamenii au venit să protesteze din îndemnul inimii. Este vorba de o trezire a populaţiei. Oamenii au venit pe cont propriu să spună ceia ce este confirmat şi în sondaje, că nu mai au încredere în guvernare şi în clasa politică”, a declarat analistul.