În actuala declaraţie, Popenco arată că a obţinut în ultimii doi ani câştiguri salariale la locul de muncă de bază şi cel prin cumul  în valoare de cca 138 mii de lei. Această sumă este cu peste 46 de mii de lei mai mare decât câştigurile pe care Popenco le-a indicat în declaraţia din anul trecut, când candida la functia de consilier orsenesc Orhei.

Mai mult, în declaraţia prezentată la CEC, aspiranta la funcţia de preşedinte a inclus şi date noi faţă de anul precedent. Acuml, Inna Popenco informează că dispune şi de două carduri bancare, cu o sumă totală de cca 12 mii de lei.
În niciuna din cele două declaraţii, nu au fost înscrise proprietăţi sub formă de imobil şi automobil.

Inna Popenco este medic internist la Spitalul raional Orhei, unde lucrează din anul 2007. Aceasta este originară din Orhei, unde a absolvit Şcoala medie nr.1, cu predare în limba rusă, iar ulterior – Colegiul de Medicină.

În alegerile locale din vara anului trecut, Popenco a făcut parte din echipa omului de afaceri Ilan Shor, care conducea lista candidaţilor la funcţia de consilier orăşenesc Orhei din partea MSPR Ravnopravie.
Popenco era înscrisă pe penultimul, al 16-lea loc. Printre colegii săi ea este practic singura care, după alegeri, nu a acces în Consiliul orăşenesc sau  nu obţinut o funcţie publică.

În cursa prezidenţială din această toamnă,  Inna Popenco, de asemenea, este înscrisă ca reprezentantă a MSPR Ravnopravie, dar colegii şi susţinătorii  o prezintă ca pe candidat  din popor.

Declaratie Venit Inna Popenco Orhei

Vlad Amanescu

Siloci a declarat că împreună cu alţi doi consilieri care nu demult au părăsit fracţiunea liberal democrată, a decis să înfiinţeze o fracţiune care va fi condusă de Simion Cazacu care este şef al secţiei ORL din cadrul Spitalului Raional Orhei.

Însuşi Iurie Siloci este şef al Direcţiei Situaţii Excepţionale Orhei, iar al treilea consilier din fracţiunea nou creată este Ala Ştirbate, şefa Secţiei Evidenţă şi Documentare a Populaţiei din raionul Orhei.

La sfârşitul lunii octombrie, Ala Ştirbate, care este soţia deputatului Petru Ştirbate ( până nu demult, de asemenea, liberal-democrat, dar în prezent – neafiliat ) şi Simion Cazacu au făcut o declaraţie comună despre faptul că ies din PLDM. Declaraţia celor doi a fost difuzată de mai multe media din Capitală.

Peste aproape două săptămâni, a devenit cunoscut ca şi Iurie Siloci pleacă din PLDM. Despre scrisoarea publică a lui Siloci a scris site-ul Sputnik.md care face parte dintr-un  serviciu multimedia internaţional al  Rusiei.

Şi în Consiliul orăşenesc Orhei există fracţiunea “Pentru Orhei”. Aceasta a fost creată de 13 consilieri care au acces la guvernarea oraşului pe lista MSPR pro-ruse „Ravnopravie”, care este condusă de Valeri Klimenko,  şi de către un consilier socialist, reprezentant al partidului lui  de Igor Dodon.

La 8 octombrie 2015, Preşedintele Parlamentului a creat un Grup de lucru pentru reformarea şi relansarea sistemului anticorupţie, stabilind termenul de 30 noiembrie 2015 pentru „prezentarea propunerilor legislative ce vizează modificarea şi completarea cadrului juridic existent în domeniul anticorupţie”.

Până în prezent, în cadrul Grupului de lucru nu s-a discutat nici un proiect de lege, deşi mai mulţi membri ai acestuia au solicitat examinarea proiectului de lege privind modificarea cadrului legislativ conex necesar pentru aplicarea noii Legi cu privire la procuratură (care încă aşteaptă să fie votat în lectura a doua) şi a proiectelor de lege ce ţin de pachetul naţional de integritate (proiectele de lege cu privire la Centrul Naţional de Integritate (CNI), privind declararea averii şi intereselor personale şi proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative).

În cadrul Grupului de lucru s-au purtat discuţii generale. Discuţii punctuale au fost purtate doar cu privire la competenţa procuraturii anticorupţie, însă fără nicio finalitate. În schimb, a ieşit în evidenţă rezistenţa unor reprezentanţi ai Partidului Democrat şi ai Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) faţă de pachetul de legi cu privire la sistemul de integritate (în special privind reforma CNI).

La 22 octombrie 2015, Parlamentul a votat trecerea CNA din subordinea Guvernului în cea a Parlamentului. Proiectul respectiv de lege a fost adoptat în două lecturi într-o singură zi, fără nici o consultare publică. Subiectul nu a fost dezbătut nici în cadrul Grupului de lucru creat de Preşedintele Parlamentului. Transferul rapid al CNA în subordinea Parlamentului a creat impresia publică că s-a dorit împiedicarea demiterii directorului CNA, cerută de prim-ministrul de atunci al Moldovei.

Totodată, Ministerul Justiţiei continuă promovarea iniţiativei lansate de Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc care a propus crearea judecătoriei specializate anticorupţie şi investirea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu dreptul de a verifica averile şi interesele personale ale judecătorilor, cu dreptul de a propune eliberarea din funcţie a judecătorului în cazul depistării încălcărilor. Iniţiativele respective au fost criticate de reprezentanţii societăţii civile, inclusiv proiectul de lege propus spre avizare de Ministerul Justiţiei.

Volumul redus de dosare legate de faptele de corupţie nu justifică crearea unei instanţe specializate. Crearea unei instanţe specializate sau a completelor specializate vor mări considerabil riscurile de influenţe necorespunzătoare din partea terţilor. Investirea CSM cu dreptul de a verifica averile şi interesele personale ale judecătorilor va dubla competenţele CNI, ceea ce în practică poate duce la evitarea răspunderii pentru încălcarea regimului de declarare a averilor şi intereselor.

La 1 decembrie 2015, în presă au apărut informaţii cu privire la un proiect de lege care prevede fuziunea CNA cu CNI, prin absorbţia CNI de către CNA. Nu este clar cine a elaborat respectivul proiect de lege şi la ce etapă se află acesta. Proiectul nu a fost publicat, nu a fost discutat în cadrul Grupului de lucru creat de Preşedintele Parlamentului sau în cadrul altui for la care a participat societatea civilă.

Dacă acest proiect de lege este adoptat, CNA va obţine funcţii foarte largi, cumulând funcţii ce ţin de urmărirea penală şi constatarea contravenţiilor legate de faptele de corupţie, prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, efectuarea testelor de integritate în privinţa tuturor funcţionarilor publici (65,000 după unele estimări), depistarea bunurilor provenite din infracţiuni şi sechestrarea / confiscarea acestora, controlul averilor şi intereselor personale şi contestarea în instanţă a actelor încheiate/ adoptate cu încălcarea regulilor respective, efectuarea expertizei anticorupţie a actelor normative ale Guvernului şi altor acte prezentate în Parlament.

Concentrarea tuturor acestor funcţii în cadrul unei instituţii este periculoasă şi nu are precedent în Europa. În acelaşi timp, menţinerea unui asemenea organ sub control Parlamentar sau al executivului va ştirbi substanţial din eficienţa măsurilor anticorupţie, fapt confirmat implicit prin performanţa actualului CNA.

În acelaşi timp, din decembrie 2015 a început evaluarea instituţiilor cheie din domeniul justiţiei şi anticorupţie de către misiunile de evaluare ale Uniunii Europene. Dacă aceste evaluări contează cât de cât pentru factorii de decizie din Republica Moldova, atunci ultimii ar trebui să manifeste diligenţă maximă în punerea la dispoziţia experţilor a tuturor informaţiilor relevante şi abţinerea de la promovarea unor proiecte de legi care modifică substanţial sistemul actual şi care nu au fost supuse expertizelor şi consultărilor publice.

Reiterăm solicitările expuse anterior de societatea civilă către Guvernul şi Parlamentul Republicii Moldova:

a) adoptarea cât mai curând posibil a proiectului Legii cu privire la procuratură şi a legislaţiei conexe, în versiunea propusă de grupul de lucru care a elaborat respectivele proiecte;
b) adoptarea proiectelor de lege cu privire la Centrul Naţional de Integritate, privind declararea averii şi intereselor personale şi proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în versiunea propusă Guvernului de Ministerul Justiţiei în iunie 2015;
c) suspendarea celorlalte iniţiative anticorupţie până la obţinerea opiniilor Uniunii Europene şi/sau a Consiliului Europei;
d) respectarea de către autorităţile publice a legislaţiei privind transparenţa decizională.

Recomandăm Procurorului General şi directorului CNA să-şi dea demisia pentru că nu au luat la timp atitudinea necesară faţă de furtul din sectorul bancar, punând în pericol securitatea sectorului bancar şi financiar al Republicii Moldova, afectând masiv cursul valutei naţionale, preţurile la resursele energetice şi contribuind la pauperizarea continuă a populaţiei. Date fiind evenimentele din 2014 încoace, ambii nu mai au legitimitate să se afle în acele poziţii. Platforma Naţională din Moldova a Forumului Societăţii Civile din Parteneriatul Estic

1. Asociaţia Femeilor pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltarea Durabilă
2. Asociaţia Femeilor Profesioniste si de Afaceri din Moldova
3. Asociaţia pentru Democraţie Participativă
4. Asociaţia Presei Independente
5. Asociaţia Promo-LEX
6. BIOS
7. Centrul „DIALOG-Pro”
8. Centrul de Resurse Juridice din Moldova
9. Centrul de Resurse Tineri si Liberi
10. Centrul Independent de Jurnalism
11. Centrului Internaţional „La Strada”
12. Fundaţia Est Europeană
13. Institutul de Politici Publice
14. Institutul pentru Dezvoltare Urbană
15. Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova
16. REC Moldova
17. Tinerii pentru dreptul la viaţă
18. Transparency International Moldova
19. Uniunea Organizaţiilor invalizilor din RM

Cu depăşirea termenului prevăzut de legislaţia în vigoare, au prezentat declaraţiile 20 de radiodifuzori (pentru 11 posturi de radio şi 9 posturi TV).

În acelaşi timp, 12 radiodifuzori nu au prezentat declaraţiile cu privire la asigurarea transparenţei proprietăţii (pentru 3 posturi radio şi 9 posturi TV).

Ca urmare a analizei declaraţiilor înregistrate la  Consiliul Coordonator al Audiovizualului, s-a constatat că 62 au fost întocmite cu anumite omiteri sau neclarităţi, precum, neindicarea: semnalelor postului de radio/ simbolul postului de televiziune, paginii web, beneficiarilor finali, datelor privind cota de participare a beneficiarilor, numele realizatorilor/producătorilor de programe sau de emisiuni şi absenţa copiilor buletinelor de identitate a beneficiarilor finali.

În cadrul dezbaterilor, membrii CCA au avertizat public cei 12 radiodifuzori care nu au prezentat declaraţiile: posturile de radio – AQUARELLE-FM, KISS FM şi Vocea Basarabiei; posturile de televiziune: AICI  TV, Aiîn-Aciîc, Canal X, Fishing & Hunting Premium Channel, Gold TV, Ren Moldova, Stil TV, TV CĂLĂRAŞI şi Vocea Basarabiei TV. Totodată, întreprinderile audiovizuale sancţionate au fost obligate să prezinte aceste declaraţii în termen de  72 de ore de la aducerea la cunoştinţă a deciziei CCA.

De asemenea, CCA a atenţionat radiodifuzorii care au prezentat declaraţiile incomplete sau cu anumite neajunsuri ca în termen de 7 zile calendaristice să remedieze neclarităţile şi să prezinte informaţia completă.

]]> https://radioorhei.info/cca-a-sanctionat-radiodifuzorii-care-nu-au-prezentat-declaratiile-asupra-proprietatii/feed/ 0 https://radioorhei.info/cinci-primari-pldm-au-plecat-in-ziua-cand-guvernul-strelet-ar-putea-fi-plecat/ https://radioorhei.info/cinci-primari-pldm-au-plecat-in-ziua-cand-guvernul-strelet-ar-putea-fi-plecat/#comments Thu, 29 Oct 2015 11:07:57 +0000 http://radioorhei.info/?p=67926 În ziua când pe tapetul Parlamentului s-a pus moţiunea de cenzură contra Guvernului, mai mulţi analişti politici prognozând inevitabila cădere a excutivului care este condus de liberal-democratul Valeriu Streleţ, cinci primari din raionul Orhei şi-au anunţat plecarea din PLDM. Cei cinci şi-au motivat decizia prin faptul că nu pot face parte dintr-un partid, liderul căruia – aluzie la Vlad Filat – este cercetat pentru corupție, iar declaraţia lor a început să fie rapid tirajată de un şir  de surse media din Chişinău.

Cei cinci plecaţi din PLDM, partid pe listele căruia au candidat la alegerile din  vara acestui an,  sunt primarul de Piatra, Angela Cazac, primarul de Pohorniceni, Dumitru Cebotari, primarul de Trebujeni, Tudor Moraru, primarul de Step-Soci, Mihail Băcioi și primarul de Vîșcăuți, Iurie Ceban.

O parte din ei nu sunt la prima schimbare de partid în ultimii ani. Tudor Moraru din Trebujeni a devenit în anul 2011 primar din partea PL, dar la scurt timp a trecut la PLDM. Primarul de Step-Soci, Mihail Băcioi, la alegerile locale din 2011 a devenit primar din partea PD, dar la alegerile locale recente a candidat din partea PLDM.

De notat că în ajunul dezbaterii moţiunii de cenzură în plenul Parlamentului,  preşedintele PDM, Marian Lupu, i-a cerut lui Valeriu Streleţ să-şi prezinte demisia, condiţie care nu a fost însă îndeplinită de Streleţ.

PLDM  nu a comentat deocamdată declaraţiile primarilor plecaţi.

DECLARAțIE
Stimați colegi consilieri, onorată asistență și reprezentanți mass-media,
Fracțiunea PLDM în Consiliul Raional Orhei, apreciază înalt organizarea și desfășurarea scrutinului electoral din 14 iune, în care cetățenii raionului Orhei, în mod democratic și-au ales reprezentanții legali în Consiliul Raional, chemați să respecte legea și buna administrare a treburilor locale în folosul cetățeanului .
În urma acestui scrutin și-a început activitatea Consiliul Raional Orhei, care cu mare regret, a început-o cu stîngul, încălcînd prevederile legale comise de fracțiunile PDM, PL, şi PPE, astfel uzurpînd puterea în administrarea raionului Orhei.
În acest context ținem să menționăm că fracțiunea PLDM consideră că atît președintele raionului cît și vicepreședinții raionului Orhei au fost aleși cu încălcarea prevederilor legale, or, prevederile art. 13 al.31 al Legii cu privire la administrația publică locală nr.436-XVI din 28.12.2006, expres prevede procedura de alegere a președintelui dar și vicepreședinților de raion.
De asemenea, este regretabil faptul că persoana care pînă mai ieri era obligată, în virtutea funcției deținute să monitorizeze activitatea administrației publice de nivelul unu și doi, precum și a instituțiilor desconcentrate din patru raioane, a admis el însuși inginerinţe în lege, persoana care pretinde a fi la o funcție înaltă în raion încălcă normele de drept, or, asta nu este uzurparea puterii?
Desigur, este regretabil şi faptul că în fruntea raionului au fost propuse persoane, care în viziunea noastră, locul lor este la muzeu, între fosilele istoriei, sau persoane ce sunt lipsite de experienţă administrativă și cu viziuni antistatale. Calificativul fiecare şi-l alege!
Totodată, cetățenii ar fi salutat ideea schimbării la “față” a Consiliului raional Orhei, cu persoane noi, tineri și energici, trecute prin scoli cu renume, posesori ai limbilor de comunicare internațională, dar și cu capacitate indispensabilă de administrare, dar asta sperăm abia urmează, or, Consiliul raional Orhei are nevoie de un președinte care ar avea măiestria și abilitatea de atragere a investiţiilor şi crearea noilor locuri de muncă, nu doar vizita sălilor de muzeu, avînd abreviatura de „doctorand veșnic”. E vorba de fonduri europene pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură, gazificare, apeduct și canalizare. Crearea locurilor de muncă în diverse domenii, precum industrie dar și industrie de prelucrare. Relansarea agro-industrială și zootehnie, agricultură, comerţ și turism. Promovarea businessului mic şi mijlociu care este un pilon important în dezvoltarea economiei naționale și nu un președinte de ”buzunar”.
Noi, fracțiunea PLDM din Consiliul raional Orhei în nici un caz și sub nici o formă nu admitem venirea la putere prin „cumpărarea de voturi” a unei fracțiuni incorpore, dar nici prin șantaj politic. Cum am mai arătat și cu alte ocazii nu am admis cumpărarea masiva a voturilor cu sume enorme de bani în localitățile raionului sau a primarilor.
Ținînd cont de cele expuse, stimați colegi, solicităm sistarea oricărei activități a presupusului președinte de raion și vicepreședinților, pînă la elucidarea tuturor circumstanțelor în vederea alegerii conducerii raionului Orhei conform normelor de drept.
Prezenta declarație, dar și demersul anexat solicităm a fi examinat drept cerere prealabilă pentru un eventual litigiu de judecată, avînd în vedere ca organul emitent al fărădelegilor sunt cei consilieri care au admis aceasta.
Totodată, fracțiunea PLDM din Consiliul raional Orhei, salută crearea noi Alianțe pentru Integrare Europeană 3 la nivel central și, ține să amintească celor prezenți că, raionul Orhei a fost mereu un etalon, un exemplu pentru întreaga republică, ceia ce de fapt ne dorim și în continuare.

Oleg Cociug a vorbit şi despre inspectorul Poliţiei Rutiere din Orhei , Vasile Cojocaru, care a fost reţinut, fiind suspectat de implicare în omorul de sâmbăta trecuta.  Cociug a precizat, referindu-se la  Vasile Cojocaru ca acesta a depus  „cerere de eliberare de la data de 27 aprilie 2012, zi în care s-a întâmplat incidentul”, scrie publika.md , citandu-l pe comisarul de la Orhei.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, la parcarea unei cafenele-bar din apropierea orasului Orhei un barbat a fost impuscat mortal,  iar altul a ajuns in  stare gravă la spital. Persoana decedată este Alexei Veretco, de 42 de ani, din satul Selişte, Orhei, o presupusă autoritate criminală, iar cel rănit este Iurie Matcovschi, fost angajat al Politiei Rutiere Orhei.

Luni, asasinul lui Veretco s-a predat benevol organelor de drept. Potrivit unor surse, acesta ar fi un barbat de 39 de ani originar din Calarasi, iar din alte surse –  un barbat de 30 de ani din raionul Telenesti.  Banuitul s-a prezentat la Procuratura Generala, care gestioneaza cazul, impreuna cu avocatul sau si a declarat ca l-a impusccat pe Veretco, aflandu-se in legitima aparare, dupa ce victima a fi tras in directia lui.