sursa: europalibera.org

Din grupul de iniţiativă fac parte 775 de persoane. Pentru iniţierea unui referendum sunt necesare 360 de mii de semnături. În cazul de faţă trebuie colectate câte 360 de mii de semnături pentru fiecare dintre cele patru întrebări care se propune a fi puse la referendum. Este vorba de reducerea numărului deputaţilor de la 101 la 71, reducerea imunităţii deputatului, dar şi două întrebări privind alegerea şi demiterea preşedintelui de către popor.

Andrei Năstase a comunicat că legea permite deschiderea unui cont pentru a colecta fonduri de la cetăţenii care doresc să finanţeze desfăşurarea referendumului şi acest cont va fi deschis în următoarele zile. Membrii grupului de iniţiativă fac apel la autorităţile publice locale şi centrale să asigure spaţiu pentru afişarea informaţiilor despre referendumu, dar şi spaţiu pentru organizarea întrevederilor cu cetăţenii.

Nicolae Gârbu, membru al grupului de iniţiativă, a comunicat că listele de subscripţie eliberate de Comisia Electorală Centrală vor fi repartizate prin raioane începând de astăzi. Totodată, în Piaţa Marii Adunări Naţionale a fost deschis un centru de colectare a semnăturilor. Membrii grupului de iniţiativă estimează că cele 40 de mii de liste acordate de CEC sunt insuficiente şi ar mai fi nevoie tot de atâtea.

Liviu Vovc, membru al grupului de iniţiativă, a menţionat că este important ca cetăţenii să comunice între ei despre referendum, să aibă mereu la ei buletinul de identitate pentru a fi gata oricând să semneze, să completeze listele la un singur colector de semnături pentru a nu dubla semnăturile.

Grupul de iniţiativă îşi propune să colecteze numărul necesar de semnături mai devreme decât în cele 3 luni rezervate, astfel încât să se încadreze în mandatul actualului şef al statului.

sursa: europalibera.org

Andrei Năstase, liderul Platformei „Dreptate şi Adevăr”, locuieşte într-o casă de milioane din or. Codru, mun. Chişinău, înregistrată pe numele mamei sale, pensionară. „Chiar acum eu mă aflu într-un proces de judecată privind încălcarea onoarei şi demnităţii şi nu aş vrea să mă trezesc cu vreun sechestru pe casă, într-o ţară în care justiţia este controlată. Nu am ascuns niciodată că imobilul e înscris pe mama mea”, declară viitorul politician.

CV-ul şi casa lui Andrei Năstase

Andrei Năstase, liderul acestui grup, are 40 de ani. Este de profesie jurist. Din 2002, este avocat. Înainte de a deveni avocat, în 1997, a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, la scurt timp a fost angajat în funcţia de ajutor interimar al procurorului, iar peste un an a devenit ajutor al procurorului de Transport. A fost procuror până în aprilie 2000, când este numit vicedirector al Air Moldova, companie de stat care, în 2000, este reorganizată. În urma unui contract cu Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile, o companie înregistrată în Germania, Unistar Ventures Gmbh, a preluat 49% din AIR Moldova contra sumei de 2,3 milioane USD. Celelalte 51% erau deţinute de Guvern. Compania nou-creată a fost declarată succesoare de drept a Air Moldova. Năstase a lucrat la Air Moldova până în august 2002, când instanţele de judecată au decis desfiinţarea întreprinderii moldo-germane AIR Moldova. Între părţi, respectiv firma din Germania şi Guvernul R. Moldova, a urmat un proces. Punctul final l-a pus CEDO, care, în decembrie 2008, a decis despăgubirea firmei fondate în Germania cu 6,7 milioane de euro. În faţa magistraţilor de la Strasbourg, Unistar Ventures Gmbh a fost reprezentată de avocaţii Vitalie Nagacevschi şi Andrei Năstase, cel care, din noiembrie 2002, deţine licenţă de avocat. Năstase este şi astăzi avocat, fiind cunoscut ca apărătorul lui Viorel şi Victor Ţopa (proprietarul postului Jurnal TV), condamnaţi de justiţia din R. Moldova la închisoare. Victor Ţopa este şi naşul lui Andrei Năstase. Acesta, de altfel, a fost avocat şi în alte dosare de rezonanţă, dezvăluind de-a lungul timpului mai multe scheme dubioase din justiţie.

Viitorul politician locuieşte într-o casă de lux din or. Codru, mun. Chişinău, care a fost, oficial, dată în exploatare în 2014. Casa este însă înregistrată pe numele mamei sale, Anna, de 76 de ani. Pensionara stă însă în satul ei de baştină, Mândreşti, Teleneşti, şi nu în casa din or. Codru. Oficial, conform datelor cadastrale, imobilul valorează 2,23 milioane de lei şi are o suprafaţă de 156 m. p., deşi pare mult mai spaţios. Preţul de piaţă al casei este şi el mai mare decât valoarea sa cadastrală. Mama lui Năstase a intrat în posesia terenului în 2012. În 2007, o parte din acesta îi mai aparţinea lui Gheorghe Mustea, un văr al fraţilor Andrei şi Vasile Năstase. Din 2010, Andrei, împreună cu soţia sa, Angela, mai deţin oîncăpere de 31 m. p. pe str. Grădescu, iar până în 2012, când l-a vândut, Andrei Năstase a avut un apartament de 51 m. p. pe str. Hristo Botev, Chişinău.

„Am făcut asta pentru a evita eventuale probleme”

Solicitat de ZdG, Andrei Năstase a admis că locuieşte în imobilul înregistrat pe numele mamei sale, pensionară. „Nicicând nu am ascuns că am casă. Imobilul a fost dată în exploatare în 2014, dar a fost construit mai devreme. Cred că, la vârsta mea, pot spune că sunt realizat, inclusiv financiar, după 13 ani de activitate în calitate de avocat şi consultant, la zeci şi sute de persoane din ţară şi din străinătate. Am acumulat surse financiare necesare pentru a-mi cumpăra terenul şi a-mi construi o casă. Am trecut în ea acum patru ani, când încă nu era gata, după mai mulţi ani de trai într-un cămin, împreună cu familia şi doi copii. Dacă am fi avut o justiţie corectă, cred că aş fi reuşit să am mai multe. De ce casa nu e înscrisă pe mine? Chiar acum sunt într-un proces de judecată privind încălcarea onoarei şi demnităţii şi nu aş vrea să mă trezesc cu vreun sechestru pe casă, într-o ţară în care justiţia este controlată. Nu am ascuns nicicând că imobilul e înscris pe mama mea. Am făcut asta pentru a evita eventuale probleme”, spune Andrei Năstase. El susţine că nu deţine casă în Germania, aşa cum, recent, s-a vehiculat în presă. „Am casa din s. Mândreşti, lăsată ca moştenire, unde trăieşte mama mea. Pe str. Grădescu, apartamentul cu o cameră, e de fapt al socrilor. Acolo trăiesc ei. Tot timpul a fost casa lor, deşi ne-au donat-o”, precizează Năstase. Acesta admite că este finul lui Victor Ţopa, proprietarul postului Jurnal TV, tot el, condamnat la 7 ani de închisoare pentru şantaj şi estorcare a acţiunilor deţinute de o persoană la Victoriabank.

„Da, sunt finul lui Victor Ţopa. L-am cunoscut în 1998, iar în 1999 mi-a devenit naş de cununie. De atunci, suntem într-o relaţie foarte bună. Nu sunt însă dependent de el sau de altcineva. Mă ghidez de propriile principii. Victor Ţopa şi Viorel Ţopa sunt însă doar victime ale regimului şi nu sunt nici pe departe oamenii pe care-i prezintă o parte din presă”, susţine Andrei Năstase.

Continuarea articolului o puteți citi aici.

Chiril Moțpan, membru al Consiliului Marii Adunări Naționale, spune că a fost un protest pașnic pentru „a alunga oligarhii de la guvernare, iar în Parlament să fie oameni demni care reprezintă cetățenii”.

Comparativ cu mitingurile din perioada călduroasă a anului, în această duminică s-au adunat mai puține persoane. Mercurul din termometre arăta maxim +4 grade Celsius.

Printre sloganele scandate de protestatari au fost „La pușcărie!” și „Jos guvernarea!”. Clădirea Guvernului a fost încercuită de sute de polițiști de la orele 13:00, când a început protestul platformei DA.

Alexandru din Ialoveni protestează în fiecare zi, din 6 septembrie, pentru că vrea schimbări: „Noi vrem să stăm până la urmă. Am ajuns la grevă (a foamei) și dacă acum o rupem – gata, am căzut înapoi în râpă”.

Protestatarii au afirmat că nu au de gând să demonteze corturile din PMAN. Vor schimbarea clasei politice și alegerea directă a președintelui de către popor. În Piață au apărut primele construcții cu sisteme rudimentare de încălzire, în care protestatarii „ar putea supraviețui frigul iernii”.

Ion spune că nu îi este frică de temperaturile joase: „Ne va fi frig tuturor, când va veni timpul să plătim pentru căldură și gaz la tarife noi, dar nu vom avea bani, fiindcă pensiile și îndemnizațiile sunt prea mici”.

Astăzi, Platforma „DA” a venit cu o rezoluție prin care se cere, printre altele, întoarcerea banilor furați și organizarea unui referendum pentru alegerea președintelui prin vot direct.

Recent, Platforma Civică a anunțat despre crearea unui partid politic, în care se pot implica toți doritorii, inclusiv cetățenii de peste hotare.

Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr” a organizat din aprilie până în prezent mai multe acțiuni de protest în capitală și în raionale Republicii Moldova. Din 6 septembrie, susținătorii Platformei „DA” protestează non-stop în fața clădirii Guvernului, într-un așa zis „orășel” de corturi.

sursa: europalibera.org

sursa: europalibera.org

Din grupul de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican constituţional fac parte 775 de persoane, care urmează să colecteze semnături timp de 3 luni.

Preşedintele grupului a fost desemnat membrul Platformei DA, Andrei Năstase, vicepreşedinte – un alt membru Nicolae Gârbu, iar secretar – activistul Liviu Vovc.

Grupul de iniţiativă va începe să culeagă semnături din ziua în care CEC va elibera legitimaţiile pentru colectori şi listele de subscripţie.

Pentru iniţierea unui referendum privind modificarea Constituţiei în vederea alegerii şefului statului prin vot direct sunt necesare 360 de mii de semnături.

Potrivit preşedintelui CEC, Iurie Ciocan, 147 de persoane nu au fost acceptate din motive ce au inclus neconcordanţe la datele prezentate cu cele din actele de identitate, date incomplete sau dubluri de nume a persoanelor etc.

Recent, Curtea Constituţională a statuat că după adoptarea de către CEC a hotărârii cu privire la iniţierea referendumului, Parlamentul are obligaţia constituţională de a stabili neîntârziat data şi de a aloca mijloacele financiare necesare desfăşurării referendumului republican. Astfel, Parlamentul nu poate cenzura sau bloca posibilitatea poporului de a decide prin referendum revizuirea Constituţiei.

Astfel, la referendum se intenţionează să se pună următoarele întrebări:

„1. Sunteţi pentru modificarea art. 60 alin. (2) al Constituţiei în vederea reducerii numărului deputaţilor, prin substituirea cifrei 101 cu cifra 71? – Pentru. – Contra”;

„2. Sunteţi pentru excluderea alineatului (3) al art. 70 din Constituţie, care stipulează că deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea Parlamentului, după ascultarea sa? – Pentru. – Contra”;

„3. Sunteţi pentru modificarea şi completarea art. 78 din Constituţie în vederea alegerii Preşedintelui Republicii Moldova prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat? – Pentru. – Contra”;

„4. Sunteţi pentru expunerea articolului 89 din Constituţie într-o nouă redacţie, care să prevadă că, în cazul săvârşirii de către Preşedintele Republicii Moldova a unor fapte prin care se încalcă Constituţia, Parlamentul poate aproba iniţiativa a cel puţin o treime din deputaţi, de suspendare din funcţie, cu organizarea în cel mult 70 de zile a unui referendum privind demiterea Preşedintelui? – Pentru. – Contra”.

sursa: europalibera.org

sursa: europalibera.org

sursa: europalibera.org

Liderul PD, Marian Lupu, a declarat pe de altă parte vineri, într-o emisiune de televiziune, că în perioada care a rămas până la expirarea mandatului actualului președinte nu mai poate fi modificată Constituția, nici prin vot în Parlament, nici prin referendum, astfel că va trebui să fie ales cu votul a 61 de deputați. Următoarele alegeri prezidențiale ar trebui să aibe loc în martie 2016.

Constituția a fost amendată în anul 2000 de majoritatea comunistă, când s-a trecut de la alegerea directă la alegerea președintelui în Parlament. Această modificare a provocat alegerile anticipate din 2009 si 2010 și referendumul eșuat din septembrie 2010, când participarea la vot a fost prea mica.

sursa: europalibera.org

Printr-o scrisoare adresată Procuraturii Generale,Renato Usatîi îi cere procurorului Corneliu Gurin sa fie publicate informaţii despre toate „dosarele penale” intentate pe numele său. Primarul de Bălţi se arată sigur că acestea nu au temei, prin urmare, cere, citez „să fie făcută publică toată informația despre aceste cauze penale pentru a permite societății să tragă concluzii proprii despre temeinicia acestora”.

În ce priveşte protestele antiguvernamentale, la scurt timp după eliberarea sa din arest, Renato Usatîi a declarat ca va instala mii de corturi în toată ţara, exact ca cele din faţa Parlamentului, dacă până joi nu va fi demis Guvernul.

Între timp, liderii Platformei Demnitate şi Adevăr anunţă pentru finele acestei săptămâni, constituirea grupului de iniţiativă care să se ocupe de adunarea semnăturilor pentru desfăşurarea unui referendum. Miza plebiscitului ar fi alegerea şefului statului direct de către cetăţeni şi nu numai, explică unul dintre liderii platformei, Andrei Năstase:

„Acest referendum urmăreşte: unu, modificarea Constituţiei sub aspectul alegerii preşedintelui statului şi noi ne dorim ca acest preşedinte să fie al poporului şi nu al huntei, să fie ales de toată populaţia prin vot direct, secret, universal etc. Doi, urmărim limitarea numărului de deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova de la 101 până la 71 de deputaţi, restul pot fi consultanţi, jurişti etc. Trei, limitarea imunităţii parlamentare, altfel spus, deputaţii să nu mai poată beneficia de imunitate atunci când încalcă legea sub aspect penal, civil. Să răspundă pentru toate ilegalităţile pe care le comit şi să nu se mai ascundă după această imunitate parlamentară”.

Pentru iniţierea referendumului, Platforma DA ar avea nevoie de peste 300 de mii de semnături, explică secretarul Comisiei Electorale Centrale, Andrei Volentir.

După ce listele vor fi verificate de CEC, iniţiativa va ajunge pe masa deputaţilor care vor avea la dispoziţie şase luni pentru a decide dacă o acceptă sau nu, spune Andrei Volentir:

„A nu se uita că în 2003, fostul lider politic Dumitru Braghiş a adunat semnături într-o chestiune similară, dacă nu greşesc. S-a conformat legii, a adunat numărul necesar de semnături, acestea au fost confirmate de Comisia Electorală Centrală, au fost depuse în Parlament, dl Braghiş atunci era parlamentar, a avut tribuna Parlamentului pentru a susţine această iniţiativă şi, totuşi, nu a izbutit să o ducă până la un final logic. Iniţiativa respectivă s-a prăfuit timp de şase luni în Parlament, iar după expirarea termenului de şase luni parlamentarii s-au frecat pe mâni şi au spus că nu mai este actuală tema. Până la urmă, totul va decide Parlamentul. Această iniţiativă este doar o iniţiativă. Ea se va încununa cu succes doar dacă parlamentarii vor considera că este oportun desfăşurarea acestui referendum.”

Şi Partidul Socialiştilor anunţă un amplu protest pentru ziua de mâine. De această dată, în vizor este Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică. În scurt timp, expiră moratoriul instituit de ANRE la începutul lunii septembrie, când a fost suspendată pentru 60 de zile scumpirea energiei electrice şi a gazului. Atunci, reprezentanţii Agenţiei au spus că doresc un audit extern la companiile energetice ca să verifice cât de justificate au fost scumpirile operate de Agenţia de reglementare, rezervându-şi dreptul să revină la decizie după expirarea celor două luni de moratoriu.

sursa: europalibera.org

„Pe parcursul săptămânii vom pregăti sub aspect tehnic şi procedural procesul de iniţiere şi organizare a referendumului constituţional cu privire la modificarea Constituţiei la capitolul alegerea preşedintelui de întreg poporul”, a declarat peşedintele consiliului, Andrei Năstase.

Preşedintele CMAN a mai spus că miercuri, 28 octombrie, va fi organizată o nouă acţiune de protest la Reşedinţa de Stat a șefului statului. Manifestanţii vor insista ca şeful statului să semneze demersul premierului privind demiterea directorului Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru.

Acesta a mai spus că acţiunile de protest vor fi extinse şi amplificate pentru a face presiuni pe guvernarea să purceadă la implementarea revendicărilor protestatarilor.

Cerinte DA by Orhei