Decizia a fost luată în urma sesizării judecătoarei Viorica Puica de la Judecătoria sectorului Botanica, confruntată recent cu un caz în care prelungirea de 90 de zile cerută ar fi depășit cele 12 luni.

Totodată, Curtea a decis că pentru persoanele care s-au aflat în arest preventiv mai mult de 12 luni, în cazul unei sentinţe la închisoare, durata arestului preventiv se scade din termenul pedepsei. În cazul unei sentinţe de achitare sau neprivare de libertate, aceste persoane vor putea solicita despăgubiri în conformitate cu prevederile Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului.

sursa: europalibera.org

sursa: europalibera.org

Patru din cei cinci judecători ai actualului plen al Curții Constituționale nu și-au declarat toate afacerile la Comisia Națională de Integritate (CNI). Despre aceasta  scriu jurnaliştii de investigaţie din cadrul RISE Moldova.

Alexandru Tănase, aflat la al doilea mandat de președinte al Curții Constituționale, nu a inclus în declarația de venit și cea de interese personale faptul că este fondator și administrator al Întreprinderii Individuale Consulting Tănase. Potrivit extrasului companiei de la Camera Înregistrării de Stat, firma de consultanță juridică a fost fondată în 1997 și are sediul juridic într-un apartament ce aparține familiei Tănase.

Un alt judecător al Curții Constituționale cu interese nedeclarate este Tudor Panțîru. Acesta a fost numit în funcție în 2013, după ce la sfârșitul anului 2012 i-a expirat mandatul de deputat în Camera Deputaților a României.

RISE a descoperit că Panțîru a omis să indice în declarațiile de avere și de interese pentru anii 2012 – 2014, depuse la CNI, faptul că este asociat în compania Proera Grup SRL, careare un capital social de peste 6 milioane de lei..

Judecătorul constitutional Aurel Băieșu a fost desemnat de  Parlament în 2013. La momentul desemnării, Băieșu deținea funcția de ambasador al Republicii Moldova în Italia. În declarația de interese personale, el a omis să indice că este administrator al companiei de consultanță juridică Euro-IN Consulting Chisinau SRL.

Cel de-al patrulea judecător cu interese ascunse este Victor Popa, care activează în calitate de magistrat al Curții Constituționale din aprilie 2013. Anterior, el a fost timp de trei ani deputat în Parlamentul Republicii Moldova (2010 – 2013) din partea Partidului Liberal. Judecătorul Victor Popa nu a indicat în declarația de venituri și proprietate pe anul 2014 că este administrator și asociat, cu o cotă de participare de 34 %, în cadrul firmei „Secotra”.

Click AICI, pentru mai multe

Arcadie Barbăroşie a menţionat că lipsa de cvorum la şedinţă este responsabilitatea preşedintelui Parlamentului şi a deputaţilor. În opinia sa, parlamentarii pur şi simplu au dat dovadă de laşitate boicotând această şedinţă. „Trebuiau să vină la şedinţă şi să voteze contra, argumentând ce nu le place la Programul de Guvernare şi la componenţa executivului”, a accentuat analistul.

Arcadie Barbăroşie insistă că preşedintele Parlamentului ar trebui să convoace o nouă şedinţă specială la care să se asigure prezenţa a cel puţin 51 de deputaţi. Potrivit analistului, la începutul anilor 2000, Curtea Constituţională a emis o hotărâre privind lipsa de cvorum la o şedinţă în cadrul căreia urma să se aleagă preşedintele ţării. Totodată, în legislaţie nu se prevede că lipsa de cvorum înseamnă automat vot contra.

Contactat să comenteze care ar putea fi acţiunile de mai departe ale şefului statului, expertul constituţional, Nicolae Osmochescu, a spus că potrivit celei mai recente decizii a Curţii Constituţionale, Nicolae Timofti trebuie să desemneze la funcţia de premier candidatul unei majorităţi absolute formalizate. Totodată, şeful statului mai are doar o tentativă de a desemna un candidat la funcţia de prim-ministru. În caz de eşec, Parlamentul urmează a fi dizolvat chiar dacă se suprapune cu termenul de şase luni până la expirarea mandatului preşedintelui.

Pentru a nu se ajunge la alegeri anticipate Parlamentul trebuie să învestească un Guvern nou până cel târziu pe 29 ianuarie.

Corneliu Ciurea, expert IDIS „Viitorul”, consideră că ultimul cuvânt trebuie să revină şefului statului. „Ceea ce a făcut CC este că a oferit posibilitatea unor majorităţi parlamentare să atace preşedintele. Şeful statului trebuie să aibă poziţia sa”, a spus expertul.

Preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Justiţie şi Democraţie”, Pavel Midrigan, a afirmat că tot ce se întâmplă în legătură cu candidatul pentru funcţia de premier este rezultatul luptei pentru putere. „Se dă o luptă aprigă pentru acapararea puteri totale. În această luptă există doi factori esenţiali. În primul rând, este vorba despre poziţia şefului statului. Al doilea factor este cine se va regăsi în majoritatea parlamentară care se încearcă să se constituie”, a spus juristul.

Anatol Ţăranu, directorul Centrului de analiză şi consultanţă „Politicon”, consideră că în procesul de desemnare a premierului ar trebui să se pronunţe opoziţia socialistă şi Platforma Demnitate şi Adevăr. „Platforma DA are un cuvânt greu de spus şi dacă nu-l va spune în timpul apropiat, va avea de pierdut”, a opinat Ţăranu.

Fostul deputat comunist, Alexandr Petcov, consideră că totul se petrece după un scenariu pus la punct de un cerc restrâns. „Ceea ce se întâmplă este parte a unui scenariu pus la cale de nişte politicieni criminali. Suntem în faţa unui jaf politic”, a declarat Petcov.

Alexandru Arseni, doctor în drept, susţine că şeful statului poate să se opună unei anumite candidaturi la funcţia de premier. „Şeful statului este obligat să consulte toate partidele parlamentare şi să numească candidatul ales de către Parlament, dacă constată că acesta este o persoană integră. Dacă şeful statul are anumite bănuieli faţă de candidat, nu poate fi obligat să-l desemneze. Există Hotărârea Curţii Constituţionale din 2013, care nu permite desemnarea unui candidat pentru funcţia de premier, dacă în privinţa acestuia există suspiciuni de corupţie. În baza acestei hotărâri nu a mai putut fi desemnat pentru funcţia de premier Vlad Filat. Dar hotărârile CC nu se referă la anumite persoane. Preşedintele nu riscă nimic, dacă nu accepta candidatul desemnat de premier. Riscă Parlamentul, care trebuie dizolvat, dacă nu votează din a doua încercare candidatul desemnat de preşedinte ”, a argumentat expertul.

O poziţie similară are doctorul în drept Nicolae Osmochescu, fost judecător al CC. „Constituţia obligă şeful statului să consulte partidele parlamentare, dar nu şi să accepte candidatura pentru funcţia de premier. Preşedintele trebuie să aibă poziţia sa şi ultima decizie trebuie să aparţină preşedintelui”, a spus Osmochescu.

CC a respins marţi sesizarea a 14 deputaţi, care au părăsit săptămâna trecută PCRM, în care se contesta legitimitatea Decretului prezidenţial privind desemnarea lui Ion Sturza candidat pentru funcţia de premier. Potrivit Hotărârii CC, „în cazul constituirii unei majorități parlamentare absolute, președintele Republicii Moldova desemnează candidatul susținut de această majoritate. Majoritatea parlamentară urmează a fi formalizată, nu doar declarată, cu indicarea deputaţilor care o constituie şi notificarea oficială în adresa președintelui Republicii Moldova, cu specificarea disponibilităţii de a susţine o anumită candidatură pentru funcția de prim-ministru”.

Curtea Constituțională a statuat, fără valoare retroactivă dar cu valoare instructivă pentru viitoarele situații comparabile, că şeful statului înainte de a desemna candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să se consulte cu toate fracțiunile parlamentare, inclusiv cu grupurile de deputați neafiliați. Totodată, Curtea a stabilit că până la data de 21 decembrie, când a fost emis decretul prezidențial, nu a fost constituită majoritate parlamentară absolută, iar președintele a acționat în conformitate cu atribuțiile sale constituționale, chiar dacă propunerea sa nu a fost agreată de fracțiunile parlamentare.

Ce s-ar fi întâmplat dacă exista o majoritate? În condițiile unei republici parlamentare, ce trage mai greu: dreptul președintelui republicii de a nominaliza persoana care să formeze cabinetul de miniștri sau decizia a 50% + 1 din deputați de a sprijini propriul candidat? Preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, a ţinut să clarifice anume acest aspect:

Alexandru Tănase

„În cazul constituirii unei majorități parlamentare absolute președintele Republicii Moldova desemnează candidatul susținut de această majoritate. Majoritatea parlamentară urmează a fi formalizată, nu doar declarată, cu indicarea deputaților care o constituie şi notificarea oficială în adresa președintelui Republicii Moldova cu specificarea disponibilității de a susține o anumită candidatură pentru funcția de prim-ministru”.

Potrivit reprezentantului autorilor sesizării, Eduard Răducanu, şeful statului nu poate înainta candidatul la funcţia de prim-ministru contrar propunerilor fracțiunilor parlamentare. El afirmă că în cazul desemnării lui Ion Sturza președintele Nicolae Timofti a nesocotit candidaturile avansate de către grupurile parlamentare chemate la consultări. Reprezentanții Președinției s-au apărat susținând că majoritatea parlamentară absolută nu a fost creată până la data emiterii decretului, iar liderii politici convocați nu au convenit asupra vreunei candidaturi concrete, deci s-a operat cu candidați ipotetici.

Interpretarea Curţii Constituționale referitoare la prerogativa șefului statului de a face nominalizarea a trezit nedumeriri în mediul unor lideri de opinie şi editorialiști consacrați. În mare parte, aceștia au văzut îndărătul tălmăcirii date de Curtea Constituțională premisele unui foarte probabil „scenariu ce ar duce la acapararea totală a instituțiilor statului de către un anumit partid politic”. În opinia jurnalistei Natalia Morari, „președintele chiar dacă ar dori să se opună în turul doi, nu mai poate. Actorii sunt clari, regizorul este clar, tot el va fi şi beneficiarul”.

Victor Puşcaş

Din punctul de vedere al fostului președinte al Curţii Constituţionale, Victor Puşcaş, prerogativa șefului statului de a face nominalizări are prioritate. Fostul judecător la CC spune că legea supremă nu-i interzice președintelui să propună şi a doua oară aceeași candidatură sau a treia, dacă termenii constituționali îi permit.

„Președintelui Republicii Moldova îi aparține dreptul discreționar de a selecta candidatura, iar consultarea fracțiunii parlamentare nu îl obligă să se conformeze viziunilor acestora. Constituția nu prevede anumite condiții pe care trebuie să le îndeplinească candidatul la funcția de prim-ministru, drept rezultat președintele este liber în alegerea candidatului.”

Potrivit profesorului universitar Alexandru Arseni, specializat în dreptul constituțional, şeful statului are un avantaj. El poate respinge candidatul care are probleme de integritate sau asupra căruia planează suspiciuni de corupţie şi asta conform unei hotărâri a Curţii Consituţionale din 2013.

Alexandru Arseni

„Nu e vorba doar de domnul Filat, e vorba de aplicarea Constituției univoc. Înseamnă că domnul preşedinte este persoana care analizează candidatura, chiar dacă este o majoritate care asigură stabilitatea guvernului şi votul de încredere. Iar dacă președintele are bănuieli rezonabile că persoana înaintată la funcția de premier este undeva implicată în acte corupţie, el are dreptul s-o refuze şi să înainteze propria candidatură”.

Totuşi, experţi în drept constituțional recunosc că decizia finală va aparține majorității deputaților, care reprezintă voința poporului, oricare ar fi cota de popularitate pe care o mai au.

„Pentru realizarea atribuțiilor sale constituționale de a propune candidatul pentru funcția de prim-ministru Președintele R. Moldova care este alesul majorității Parlamentare trebuie să-și asigure prin consultare fracțiunilor parlamentare susținerea majorității parlamentare cât și posibila cooperare constructivă cu minoritatea aflată în opoziție.

În cazul în care nu este constituită o majoritate absolută, Președintele are obligația după consulatare fracțiunilor parlamentare de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru chiar dacă fracțiunile nu sunt deacord cu propunerea președintelui.

În cazul constituirii majorității parlamentare absolute, Președintele RM desemnează candidatul susținut de această majoritate. Majoritatea parlamentară urmează a fi formalizată nu doar declarată cu indicarea deputaților care o constituie și cu notificarea oficială în adresa Președintelui RM cu specificiarea disponibilității de a susține o anumită candidatură pentru funcția de prim-ministru. În sens constituțional, consultarea fracțiunilor parlamentare include grupurile deputaților neafiliați.”

sursa: timpul.md

„Dar o dată în viață trage și arma neîncărcată”, menționează Ciubașenco. Jurnalistul consideră că înaintarea de către președinte a candidaturii lui Ion Sturza la funcția de prim-ministru și organizarea pe 4 ianuarie a ședinței speciale pentru aprobarea noului guvern prezintă pericol pentru puterea lui Vlad Plahotniuc.

„Este clar că prima încercare de învestire a Guvernului Sturza va suferi eșec. Și atunci de ce ar trebui Plahotniuc să se teamă de un candidat fără șanse? Are de ce. Președintele îl poate înainta pe Sturza repetat, iar aceasta înseamnă undă verde pentru alegeri anticipate, în urma cărora sistemul creat de Plahotniuc riscă să se prăbușească. La putere pot accede forțe noi”, scrie Ciubașenco.

„Pentru a nu admite așa ceva, sînt bune orice mijloace, inclusiv Curtea Constituțională. Această instituție este demult afectată de coroziune, ce contează dacă va rugini și mai tare?”.

„Marți, 29 decembrie, la ora 10.00, CC se întrunește în ședință pentru a examina în regim de urgență sesizarea depusă de un grup de deputați cu privire la recunoașterea neconstituționalității decretului lui Timofti despre desemnarea lui Sturza la funcția de premier. Autorii sesizării (să vezi ce coincidență!) s-au dovedit a fi cei 14 deputați care săptămîna trecută au părăsit fracțiunea PCRM și au creat cu Plahotniuc «platforma social-democrată». În afară de anularea acestui decret, deputații solicită să fie interpretată prevederea din Constituție care stipulează că «după consultările cu fracțiunile parlamentare, președintele Republicii Moldova înaintează candidatura la funcția de prim-ministru».

Autorii sesizării doresc să primească răspuns la patru întrebări:

– Cum trebuie interpretată fraza „consultări cu fracțiunile parlamentare?

– Are șeful statului dreptul să înainteze de sine stătător candidatul la funcția de prim-ministru, indiferent de existența sau inexistența unei majorități parlamentare?

– Este șeful statului obligat în procesul de consultări să țină cont de existența unei majorități parlamentare dispuse să susțină candidatul la funcția de prim-ministru?

– Este președintele obligat să poarte consultări doar cu fracțiunile sau și cu grupurile parlamentare de deputați neafiliați?”.

În opinia lui Dmitri Ciubașenco, sînt posibile două variante de decizie a CC.

Prima – anularea decretului președintelui cu privire la desemnarea candidaturii lui Sturza și „interpretarea” Constituției astfel încît șeful statului nu are dreptul de sine stătător, fără a ține cont de recomandările majorității parlamentare, să emită decrete privind candidatura la funcția de premier”.

A doua – decretul rămîne în vigoare, însă pe viitor președintelui i se interzice să-și manifeste inițiativa personală, fiind obligat să înainteze candidații la funcția de prim-ministru doar de comun acord cu majoritatea deputaților. Avînd o asemenea decizie a CC, Plahotniuc îi va putea spune lui Timofti după torpilarea lui Sturza la 4 ianuarie: „Iată majoritatea care susține candidatura mea la funcția de premier, fiți amabil, domnul președinte, scrieți numele meu în decretul dumneavoastră”.

Potrivit lui Dmitri Ciubașenco, în acest caz Curtea Constituțională definitiv se va transforma „într-un bordel de prestare a serviciilor juridice de către șase cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene”.

„Juriștii sînt persoane strașnice, capabile să argumenteze «conform legii» orice. Și cu cît sînt mai experimentați juriștii, cu atît mai abil ei își împachetează «operele» în ambalaje frumoase

sursa: europalibera.org

Curtea Constituțională a dispus încetarea temporară a efectelor Hotărârii Parlamentului. Decizia este definitivă și irevocabilă intrând în vigoare la data adoptării.

La şedinţa Parlamentului din 3 decembrie mai mulţi deputaţi din Partidul Democrat, dar şi din Partidul Liberal Democrat s-au pronunţat împotriva demiterii conducerii ANRE.

Consiliul de Administraţie al ANRE este compus din patru directori, numiţi în funcţie în iulie 2013, pentru o perioadă de şase ani. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice realizată în parteneriat cu Ziarul de Gardă arată că directorii ANRE primesc salarii de cel puţin 50.000 de lei pe lună, gestionează afaceri, iar cel puţin doi dintre ei locuiesc în imobile de lux.

Sergiu Ciobanu, director general al ANRE, a indicat în declaraţia de avere pentru anul 2014 că are un venit anual de 700 de mii de lei şi îşi construieşte o casă după ce a luat un credit ipotecar. Potrivit investigaţiei, atât Ciobanu, cât şi soţia sa deţin automobile de lux.

Un alt director al ANRE, Octavian Lungu, fost consilier al ministrului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, dar și președinte al Consiliilor de Administrație ale „Air Moldova”, „MoldATSA” și „Aeroport Handling” locuieşte cu familia într-un imobil de lux, estimat la cinci milioane de lei. Lungu mai deţine în proprietate două terenuri pentru construcţii, două automobile şi cel puţin 800 de mii de lei în conturi bancare.

Ghenadie Pârțu, un alt director al ANRE, fost şef al Serviciului Operativ Centru al Moldtelecom, deţine un apartament de 90 de metri patraţi în Chişinău şi o casă cu teren aferent în Rezina.

Iurie Onică a venit la şefia ANRE din mediul de afaceri. Acesta deţine o casă de locuit de 200 de metri patraţi, cu valoarea cadastrală de un million de lei, şi un automobil de lux pe care l-a procurat imediat ce a ajuns la şefia ANRE.

sursa: anticoruptie.md

Un grup de deputaţi, în frunte cu preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, au solicitat magistraţilor constituţionali să se pronunţe pe marginea acestei hotărâri a Legislativului. Curtea se va expune în acest sens pe 8 decembrie.

Oficial, nu este vorba despre demitere, ci despre anularea numirii în funcţie. Pentru asta au votat deputaţii comunişti, socialişti şi liberali.

În cazul în care timp de trei luni Guvernul nu este format, iar această perioadă coincide cu ultimele şase luni ale mandatului preşedintelui ţării, acesta este obligat totuşi să dizolve Parlamentul. Este concluzia Curţii Constituţionale ca răspuns la o sesizare a trei deputaţi socialişti.

Curtea menţionează că interdicţia privind dizolvarea Parlamentului în ultimele şase luni din mandatul preşedintelui Republicii Moldova este o reminiscenţă din perioada în care preşedintele Republicii Moldova era ales prin sufragiu universal direct şi liber exprimat.

sursa: europalibera.org