Relatam cu un an in urma ca rezultatele alegerilor locale din oraşul Orhei denotă că majoritatea candidaţilor pentru funcţia de primar se bucură de o popularitate mai scăzută decât cadidatii consilierii formaţiunilor pe care le reprezintă. Au existat doar doua exceptii: mai multe voturi decat listele consilierilor din propriile partide au obtinut Ilan Shor, MSPR Ravnopravie, si Vitalie Colun, PLDM.
Doar doi candidaţi la Primăria din Orhei sunt mai populari decât partidele pe care le reprezintă

Despre proaspat alesul primar de Orhei, Ilan Shor, cu un an in urma aparea informatia ca numele sau este pomenit de Serviciul de Informatii si Securitate in legatura cu casinourile de la Aeroprtul International Chisinau, administrat de Shor, unde prin intermediul jocurilor de noroc  s-ar putea face spalarea banilor persoanelor care vin din Israel.
Numele primarului ales de Orhei apare într-un presupus raport SIS/ DOC

Analistul politic american, Vladimir Socor, comenta acum un an rezultatele alegerilor primarului orasului Orhei, care au fost castigate de o persoana suspectata ca  ar fi autor al furtului masiv din trei banci, ca triumf al coruptiei in R.Moldova.
Socor: La Orhei avem de-a face cu triumful coruptiei în R.Moldova

„Problema corupţiei este una gravă şi există voci care susţin că lupta cu flagelul a fost pierdută, iar autorităţile nu fac nimic în acest sens. Republica Moldova are probleme economice mai mari decât alţii”, a declarat europarlamentara, citată de IPN.

Totodată, Norica Nicolai, care a fost procuror,  consideră că nu este normal ca o persoană, avându-l în vedere pe Vlad Filat, să se afle în arest pentru furtul din sistemul bancar, iar complicele său – avându-l în vedere pe Ilan Şor,  să fie lăsat în libertate. „Ceva nu este în regulă. Nu este normal că o singură persoană să fie arestată în furtul miliardului”, a spus europarlamentara care face parte din delegaţia Parlamentului European din cadrul Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Moldova, care s-a aflat la  Chişinău în perioada 17-19 mai.

Fostul preşedinte al Consiliului de Administrare al Băncii de Economii, actualul primar de Orhei, Ilan Şor, a declarat în cadrul celui mai recent briefing de presă pe care l-a susţinut în lună martie, că nu se consideră vinovat în dosarul miliardului şi că suma prejudiciului adus Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank a fost mult mai mică  de un miliard, iar el a fost impus să-i transmită  lui Vlad Filat  250 de milioane de dolari.

Țara cam seamănă acum cu Rusia, dacă n-ar fi două diferențe notabile: discursul politicienilor de la Chișinău, care totuși se declară pro-occidentali, și libertatea presei și a funcționării organizațiilor non-guvernamentale. Guvernarea „pro-europeană” are însă un merit incontestabil: semnarea acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană. După 1991, mai arată analiza de la contributors.ro, în Republica Moldova schimbările politice au avut loc numai pe fondul eșecurilor economice ale diverselor guvernări. Manifestațiile anti-corupție care au loc în prezent sunt primul semn că s-ar putea coagula treptat un deziderat comun: să se pună capăt domniei oligarhilor.

Noua ediție a săptămânalului 22 publică un articol semnat de Răzvan Dumitru (apărut într-o formă mai restrânsă pe site-ul moldovenesc platzforma – se precizează). Potrivit autorului, comunitatea de afaceri din Republica Moldova s-a format „ca parte din stat”. Până acum vreo șase ani, mare oligarh era Oleg Voronin, fiul fostului președinte comunist. Dar „mai puțini știau atunci că partenerul său era Vladimir Pla­hotniuc”. Articolul îi urmărește parcursul acestuia din urmă, după momentul 2009. Teoria analistului este că Republica Moldova s-a complăcut să fie doar o punte între est și vest, să fructifice oportunități de moment, comerciale mai ales, dar condițiile s-au schimbat: „Războiul din Ucraina a închis în mare parte rolul de intermediar ocupat de Moldova pe di­ver­se piețe și a obligat elitele politice de aici să apeleze la ultima resursă dis­po­ni­bilă – depozitele bancare”.

Rodica Culcer semnează în revista 22 o analiză care atinge același punct nevralgic – corupția. Atrage atenția că, în ciuda suportului public și a rezultatelor concrete, Direcția Națională Anticorupție nu poate învinge singură „rezistența acerbă a sistemului tic­ă­loșit, care dispune de ample complicități po­litice și de suport în mass-media”. În România, „tabăra anticorupție este prea puțin numeroasă”.

sursa: europalibera.org

sursa: europalibera.org

Potrivit datelor, ţara noastră s-a poziţionat în partea de jos a clasamentului, înregistrând un scor al IPC de 33 puncte din 100, cu două puncte mai puţin decât în anul 2014, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie. Totuşi, Moldova a rămas pe locul 103 din 168 ţări incluse în clasament, de rând cu Etipia, Kosovo şi republica Dominicană.

Autorii studiului menţionează că, dat fiind faptul că mai multe surse care stau la baza calculului IPC nu au reuşit să acopere ultimele luni ale anului, marcate de o serie de evenimente alarmante, căderea indicelui în 2015 pare relativ lentă. Totuşi, situaţia este gravă.

„Ca niciodată, a devenit vizibilă legătura dintre fenomenele corupţiei şi capturarea instituţiilor statului. Tergiversarea adoptării pachetului de legi privind sistemul de integritate, lipsa unei atitudini prompte faţă de persoanele responsabile de supravegherea securităţii sectorului bancar care au admis furtul de un miliard de dolari, corupţia politică exprimată prin cooptarea deputaţilor din Parlament pe căi obscure neparlamentare, promovarea nemeritocratică a judecătorilor şi justiţia selectivă aplicată concurenţilor politici, şantajul Preşedintelui ţării pentru a numi în funcţia de Prim-ministru o persoană compromisă – toate au discreditat bunele intenţii din domeniul anti-corupţie declarate societăţii şi partenerilor de dezvoltare”, spun experţii.

În ceea ce privește corupţia, unul din subiectele care au scos mii de moldoveni în stradă în ultimele două luni, Transparency International plasează Moldova pe poziția 103, mai aproape de Federaţia Rusă – 119, decât de Georgia – 48. Ucraina este plasată pe poziția 130. Raportul a analizat în acest an 168 de tari și teritorii și clasamentul este alcătuit din opiniile experților care se referă la corupţia din instituţiile statului.

Țările care sunt în fruntea clasamentului – Danemarca, pe locul întâi – sunt ţări în care percepţia publică este că un act de corupţie este descoperit și pedepsit de justiţie, iar cei vinovaţi sunt traşi la răspundere. Un scor slab înseamnă că darea şi luarea de mită sunt fenomene frecvente, iar persoanele vinovate de corupţie rămân nepedepsite, iar instituţiile publice nu răspund nevoilor cetăţenilor.

sursa: europalibera.org

Autorul mesajului susţine că Lilian Popescu a fost văzut la 15 ianuarie, în timp ce lua masa la un mall. „Poliţia îl caută. Cine are informaţii despre locul aflării acestuia, vă rog să contactaţi Poliţia pentru a fi reţinut. CNA vă va fi foarte recunoscător”, a scris Angela Starinschi, purtătoarea de cuvânt a instituţiei, pe pagina sa de Facebook, după ce în presă au apărut imaginile.

sursa: anticoruptie.md

Conform administratiei penitenciarelor, 415 lucrari stiintifice au fost scrise in inchisoare din 2013 pana la data de 9 decembrie 2015. In anul 2012, au fost semnalate doar 7 lucrari stiintifice.

In iunie, Universitatea Bucuresti a declarat ca urmeaza sa formeze o comisie de experti pentru a analiza daca o carte scrisa de Copos a fost plagiata, dar pana in acest moment nu a aparut o decizie.

In total, George Copos a scris cinci carti in 400 de zile in inchisoare, Gigi Becali a scris doua carti, fostul deputat Nicolae Vasilescu a scris noua carti din 2014 si Dinel Staicu a scris sapte carti intr-o perioada similara.

„Nimeni nu verifica valoarea stiintifica a cartilor sau daca ar avea timp sa scrie cartile. Oamenii scriu opt, noua, zece carti fara valoare stiintifica dar tot isi pot reduce pedeapsa. Asta afecteaza indirect lupta anticoruptie” a declarat Laura Codruta Kovesi.​

COMBATEREA CORUPȚIEI
A. Politici anticorupție, independența și eficiența instituțiilor
1.Consolidarea sistemului instituțional anticorupție prin excluderea conflictelor
de competențe oferirea competențelor necesare și fortificarea capacităților instituțiilor
responsabile de prevederea și combaterea corupției.
2.Implementarea recomandărilor misiunii de experți ai Uniunii Europene pentru
fortificarea mecanismelor anticorupție și combaterea corupției.
3. Delimitarea clară a atribuțiilor de combatere a cazurilor de mare corupție.
Consolidarea Procuraturii Anticorupție în calitate de organ cu competență exclusivă
de investigare a cauzelor de mare corupție, inclusiv prin mărirea numărului de
procurori și personal care asistă procurorii anticorupție și instituirea unor relații
strânse între Procuratura Anticorupție și Direcția Naționale Anticorupție (DNA) din
România.
4. Revizuirea legislației în vederea înlăturării impedimentelor formale pentru
investigarea cu succes a actelor de corupție, în baza expertizei Consiliului Europei.
Adoptarea în mod prioritar a proiectelor pentru reorganizarea sistemului național de
integritate (proiectele cu privire la Centrul Național de Integritate și cu privire la
declararea averii și a intereselor personale) în conformitate cu cele mai bune practici
europene;
5. Înăsprirea sancțiunilor pentru corupție și crimele conexe și aplicarea uniformă
a acestora;
6. Alocarea resurselor necesare pentru reorganizarea cât mai curând posibilă a
Comisiei Naționale de Integritate în Centrul Național de Integritate;
7. Adoptarea cadrului legal și instituțional pentru recuperarea bunurilor produse
din infracțiuni și a altor bunuri legate de infracțiuni;
8. Îmbunătățirea și respectarea strictă a codurilor de etică de către exponenții
statului;
9. Extinderea serviciilor publice prestate prin sistemul electronic național;
10. Evaluarea implementării Strategiei naționale anticorupție pe anii 2011-
2015 și adoptarea noii Strategii anticorupție în baza prevederilor prezentului Program.

B. Combaterea corupției politice
1. Revizuirea cadrului legal cu privire la finanțarea partidelor politice și a
campaniilor electorale, în baza consultării cu experții europeni și societatea civilă,
inclusiv prin reducerea drastică a cotei maxime de contribuție per persoană.
2. Crearea unui mecanism de implementare uniformă a formulei de stabilire a
plafonului mijloacelor financiare ce pot fi virate în fondul electoral al concurentului
electoral, precum și instituirea răspunderii juridice pentru nedeclararea sau depășirea
cheltuielilor de plafon.
3. Adoptarea de către organele competente pentru instituțiile specializate (fisc,
organe de drept etc.) a normelor metodologice referitoare la modul și procedurile de
verificare a rapoartelor privind veniturile și cheltuielile partidelor politice, inclusiv în
perioada campaniei electorale, de reflectare și raportare a cheltuielilor.
4. Dezvoltarea normelor metodologice și instruirea organelor de urmărire penală
în vederea examinării uniforme și sub toate aspectele a cazurilor de corupere
electorală.
C. Combaterea corupției în organele de drept
1. Verificarea prioritară și minuțioasă a veniturilor, proprietăților și intereselor
tuturor judecătorilor și procurorilor, cu concedierea celor care nu pot justifica
veniturile și proprietățile;
2.Clarificarea cadrului legal pentru limitarea marjei de discreție a angajaților
organelor de drept și de control, în scopul prevenirii corupției și asigurării
previzibilității legii.
3.Implementarea mecanismului de rotație în ocuparea funcțiilor manageriale din
sistemul judiciar și procuratură, precum și a altor măsuri menite să prevină crearea
relațiilor corporatiste în interiorul sistemului judiciar și în procuratură.
4. Asigurarea funcționalității depline a sistemelor de repartizare aleatorie a
dosarelor în instanțele judecătorești și de înregistrare audio a ședințelor de judecată,
precum și introducerea sistemului de repartizarea aleatorie a cauzelor în procuratură
5. Verificarea de către organele competente a legalității provenienței averilor
judecătorilor și procurorilor, cu confiscarea acestora în cazuri în care legalitatea
provenienței averilor nu poate fi demonstrată.
6. Dezvoltarea normelor metodologice specifice actorilor din sectorul justiției cu
privire la denunțarea eficientă a faptelor de corupție.
D. Combaterea îmbogățirii ilicite și confiscarea produselor infracțiunilor de
corupție și conexe
1. Implementarea eficientă a legislației cu privire la îmbogățirea ilicită,
confiscarea specială și confiscarea extinsă a bunurilor provenite din infracțiuni de
corupție și conexe acestora, precum și crearea mecanismului de confiscare civilă.
2. Crearea cadrului legislativ necesar pentru organizarea activității de investigare
financiară, depistare, urmărire și conservare a bunurilor provenite din infracțiuni
pentru asigurarea confiscării acestora, inclusiv pentru recuperarea prejudiciului
cauzat prin infracțiuni, în special prin infracțiuni de corupție și conexe.
3. Crearea unei structuri cu competențe de identificare, recuperare și administrare
a bunurilor provenite din activități infracționale și aflate pe teritoriul Republicii
Moldova sau peste hotarele ei.
4. Instruirea judecătorilor, a procurorilor și a ofițerilor anticorupție, în vederea
aplicării corecte și uniforme a prevederilor referitoare la îmbogățirea ilicită,
confiscarea produselor infracțiunilor de corupție și conexe și repararea prejudiciului
cauzat prin aceste infracțiuni.
E. Combaterea fraudării utilizării fondurilor externe
1. Semnarea acordurilor bilaterale de colaborare între Centrul Național
Anticorupție și Procuratură, pe de o parte, și Oficiul European Antifraudă (OLAF),
pe de altă parte.
2. Dezvoltarea cadrului național de incriminare a utilizării contrar destinației, în
situație de conflict de interese și a delapidării fondurilor europene și internaționale, în
conformitate cu prevederile Convenției privind protejarea intereselor financiare ale
Comunităților Europene din 1995 și altor convenții internaționale în materie, potrivit
cerințelor Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
3. Investigarea și tragerea la răspundere penală a vinovaților pentru utilizarea
neconformă a fondurilor oferite Republicii Moldova din asistență externă, în
conformitate cu prevederile Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și altor
convenții internaționale în materie.
F. Controlul averilor, intereselor personale și al conflictelor de interese
1. Adoptarea în mod prioritar a proiectelor pentru reorganizarea sistemului
național de integritate (proiectele cu privire la Centrul Național de Integritate și cu
privire la declararea averii și a intereselor personale) în conformitate cu cele mai bune
practici europene;
2.Înlăturarea neconcordanţelor din cadrul național de reglementare a cadourilor,
a conflictelor de interese, a restricțiilor și incompatibilităților pentru diferite categorii
de agenți publici, precum și asigurarea implementării lui.
3. Perfecționarea mecanismului de declarare a veniturilor și proprietăților, a
intereselor și conflictelor de interese, excluderea fenomenului de deținere a bunurilor
prin intermediul persoanelor interpuse, introducerea mecanismului confiscării civile.
4. Dezvoltarea mecanismului de verificare a provenienței averilor persoanelor cu
funcții de demnitate publică și întreprinderea măsurilor corespunzătoare față de cei
care nu își pot justifica proprietățile.
G. Integritatea instituțională și servicii publice pe platforme electronice
1. Clarificarea cadrului legal privind asigurarea integrității în sectorul public,
ajustarea prevederilor legii privind testarea integrității profesionale la principiile de
constituționalitate, precum și ajustarea cadrului legislativ în vigoare ce reglementează
activitatea diferitor categorii de agenți publici la noile prevederi referitoare la
cerințele minime de integritate în sectorul public.
2. Adoptarea unei legi privind protecția avertizorilor de integritate, în
conformitate cu cele mai bune practici și recomandări ale Consiliului Europei.
3. Dezvoltarea codurilor deontologice și asigurarea mecanismelor instituționale
viabile de respectare a normelor de etică profesională în sectorul public.
4. Instruirea agenților publici în vederea respectării cerințelor de integritate
profesională în sectorul public și desfășurarea campaniilor de informare a populației
cu privire la riscurile la care se expun în cazul coruperii agenților publici, al oferirii
ilegale a cadourilor și al exercitării influențelor necorespunzătoare asupra lor.

Igor Popa mai afirma ca dosarul Filat a fost trimis in judecata surprinzator de repede, fara sa acorde timp avocatilor sa studieze materialele, adica 22 de volume a cate 250 de pagini.

„Procurorii nu au informat publicul asupra faptului că avocaţii au solicitat un termen rezonabil pentru a studia materialele dosarului (22 de volume, a cîte 250 pagini fiecare)

Procurorul Adriana Beţişor a denaturat declaraţiile deputatului Vlad Filat, violând în mod repetat prezumţia de nevinovăţie de care acesta beneficiază. Astfel, precizăm că Vlad Filat nu a recunoscut faptul că a primit bani din partea omului de afaceri Ilan Şor.

În cadrul conferinţei de presă, procurorul Adriana Beţişor a expus anumite presupuneri şi învinuiri drept fapte deja probate. Or, pe marginea fiecărei afirmaţii făcute de aceasta urmează a se expune instanţa de judecată. Constatăm că procurorul nu a informat publicul asupra acestui fapt, inducând opinia publică în eroare asupra vinovăţiei d-lui Vlad Filat. „

sursa: protv.md

Guvernatorul regiunii Odesa a apreciat faptul că cetăţenii moldoveni au, în mare parte, orientare pro-europeană şi vor să scape de demnitarii corupţi. “Guvernarea coruptă trebuie să plece şi asta se va întâmpla doar într-un cadru de alegeri democratice. Până la urmă, oamenii vor alege persoane necorupte”, şi-a exprimat speranţa Mihail Saakaşvili.

El a recunoscut că nu i-a reuşit încă să stabilească o colaborare bună cu autorităţile de la Chişinău, deoarece “guvernele se schimbă cu o viteză ameţitoare”. “Abia de reuşesc să stabilesc o relaţie cu noul prim-ministru, aflu că a fost demis”, a comentat politicianul.

“Noi nu luptăm cu cetăţenii Republicii Moldova”

Referindu-se înăsprirea controlului vamal pe segmentul transnistrean, Mihail Saakaşvili a negat că vrea să impună măsuri drastice aşa-ziselor autorităţi de la Tiraspol, aşa cum sugereză presa rusă. “Le dorim tuturor cetăţenilor Moldovei doar binele, dar acest bine nu trebuie să se facă din contul Ucrainei”, a precizat el, lăsând să se înţeleagă că aceste măsuri sunt menite să contracareze contrabanda în regiune. “Noi nu luptăm cu cetăţenii Republicii Moldova”, a conchis guvernatorul regiunii Odesa.

Cât despre activitatea sa anticorupţie în regiunea Odesa, guvernatorul a declarat că există o rezistenţă puternică în interiorul sistemului. Pe de altă parte, potrivit lui, măsurile anticorupţie din regiune sunt dur criticate de unii politicieni de la Kiev. “Mulţi funcţionari corupţi pe care încerc să-i demit, îşi găsesc sprijin la autorităţile de la Kiev”, a mărturisit oficialul jusrnaliştilor. El a numit mai mulţi oficiali de la Odesa pe care îi consideră corupţi şi a spus că a lăsat la latitudinea organelor de drept să acţioneze în cazul fiecăruia dintre ei.

Școala de iarnă pentru schimb de experiență în jurnalismul de investigaţie transfrontalier MUTE@Corruption este organizată de Freedom House, în colaborare cu Institutul Mass-Media din Ucraina (IMM, Ucraina) și Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ, Moldova) și se desfăşoară în perioada 7-12 decembrie 2015.

sursa: anticoruptie.md

Saakaşvili consideră că pentru a demonstra adevărul, este nevoie cercetarea tuturor circumstanţelor cazului. „În plus, trebuie pedepsiţi absolut toţi. Doar atunci când toţi vor fi traşi la răspundere, inclusiv reprezentanţii celeilalte grupări, atunci cetăţenii vor crede în dreptate”, a adăugat fostul preşedinte al Georgiei.

Mihail Saakașvili a participat luni, 7 decembrie, la deschiderea Şcolii de iarnă pentru schimb de experiență în jurnalismul de investigaţie transfrontalier MUTE@Corruption.

sursa: anticoruptie.md

Operaţiunea de reţinere a avut loc la finele săptămânii trecute în momentul în care denunţătorul a transmis 2000 de euro concubinului poliţistei. Anterior, alte 3000 de euro i-au fost transmise sub controlul CNA.

În urma percheziţiei efectuate în biroul de serviciu al ofiţerului de urmărire penală, au fost găsite cele 3000 de euro din livrarea de control. Femeia şi concubinul său au fost reţinuţi pe un termen de 72 de ore şi se află în custodia CNA.

Pe acest caz a fost deschis un dosar penal în temeiul art. 324, alineatul 3 Cod Penal – corupere pasivă. Pentru asemenea gen de infracţiune, legislaţia prevede până la 15 ani de închisoare cu amendă în mărime de la 8000 la 10000 unităţi convenţionale şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

„Corupția a crescut la ANSA. Toată lumea a văzut ceea ce s-a întâmplat la eliberarea certificatelor fitosanitare. În această situație complicată funcționarii mai scot bani din producătorii care mai încearcă să exporte. A fost scandal, vice-directorul de la ANSA a fost demis, iar peste câteva luni chipurile retrogradat și acum deține funcția de șef al direcției. Tot se ocupă cu eliberarea certificatelor fitosanitare și când acei producători și exportatori care s-au plâns pe el intră la ANSA el îi întâlnește cu zâmbet și le spune „ce iarăși ați venit la mine? Veniți încoace”. Iată cu s-au luptat la noi cu corupția de la ANSA”, a declarat Alexandru Slusari.
El consideră că această instituție trebuie să fie în subordinea Ministerului Agriculturii și nu a Guvernului cum este în prezent.
Potrivit sursei,  în prezent Alexandru Ciobanu deține funcția de șef al Direcției Protecția Sănătatea Plantelor. Acesta
a fost demis pe 26 august 2015 de Guvern din funcția de director general adjunct al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, în urma mai multor articole scandaloase apărute în presă.