„Vreau să vă mulţumesc pentru votarea Legii cu privire la Procuratură. Acum se deschide un capitol decisiv pentru instituţie, urmează schimbări profunde şi sistemice, care vor asigura modernizarea întregului sistem de drept. Sunt recunoscător celor care au participat la elaborarea legii. Schimbările trebuie să înceapă de la vârf”, a spus el. Corneliu Gurin a accentuat că implementarea reformei are nevoie de resurse financiare pe măsură. “Este o necesitate obiectivă dacă ne dorim rezultate. Procurorii au nevoie de susţinere, condiţii decente de muncă şi salarizare pentru a-şi pune în valoare profesionalismul”, a conchis acesta.

Conform noii legi, procurorul general nu va mai fi numit de Parlament, la propunerea președintelui Legislativului, așa cum este în prezent, ci de către şeful statului, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Această modificare intră în contradicţie cu prevederile Constituţiei, în care este indicat faptul că această competenţă îi revine Parlamentului. Modificarea ar urma să fie făcută în următoarele luni. Actuala formulă de desemnare a procurorului general a fost criticată de experți că ar lăsa loc de influențe politice.

Cum a ajuns procuror

Corneliu Gurin a devenit procuror general în 2013, după ce a fost preşedintele unei comisii constituite special pentru selectarea candidatului la această funcţie. Acesta declara atunci că acel concurs va putea fi considerat corect dacă Parlamentul va accepta candidatura propusă de comisie. În martie 2013, comisia l-a propus la funcția de procuror general pe Vitalie Pârlog, fost ministru al Justiție în perioada guvernării comuniste. Curios este însă faptul că, în scurt timp, în lipsa unui concurs, procuror general a fost ales Corneliu Gurin.

„E greu de spus dacă, în urma acestui concurs, se va reuşi depolitizarea instituţiei. Cu siguranţă, vom selecta o candidatură pe criterii apolitice. În Parlament însă votul este politic şi, dacă nu va fi acordat candidatului propus de noi, însemnă că instituţia va fi politizată. Dacă va fi acceptat atât de preşedintele Parlamentului, cât şi de deputaţi, vom avea şansa să spunem că nu a fost o selectare sub masă, ci una corectă“, ne declara în 2013 Corneliu Gurin.

Corneliu Gurin a deţinut funcţia de consultant principal în Direcţia Juridică a Aparatului Parlamentul în perioada 1995-2001. Între anii 2001-2005, el a fost director general al Aparatului Parlamentului Republicii Moldova, consilier al Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova în probleme juridice şi relaţii cu organele de drept. În perioada 2005-2012, Gurin a fost jurist/coordonator de programe la Asociaţia Obştească ADEPT, dar şi la alte proiecte internaţionale. În luna noiembrie 2011, Corneliu Gurin a aderat la Partidul Acţiunea Democratică, condus de Mihai Godea. El a părăsit însă formaţiunea înainte de a fi desemnat preşedintele Comisiei speciale pentru selectarea candidatului la funcţia de Procuror General.

sursa: anticoruptie.md

Propunerea a parvenit din partea deputatului liberal-democrat Anghel Agachi. Acesta a solicitat ca oficialul să vină cu un raport privind starea criminogenă din țară.

Tot săptămâna viitoare ar putea fi audiat și ministrul în exercițiu al Sănătății Ruxanda Glavan cu privire la finanțarea domeniului sănătății. Astăzi, deputații îi vor audia cu un raport la acest subiect pe ministrul în exercițiu al Finanțelor Anatol Arapu și conducerea Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

Ieri, Procurorul General, dar și directorul CNA, au fost audiați în cadrul unei şedinţe speciale a Parlamentului privind furtul din sectorul financiar bancar.

Şeful SIS a spus că este de competenţa altor servicii să stabilească aceste lucruri, iar Procurorul General Corneliu Gurin a afirmat că nu este atât de important de stabilit acum de unde Ilan Shor a luat banii pentru corupere. Şeful CNA, Viorel Chetraru a spus că în cazul în care se va confirma că banii pentru lucrări sunt din băncile devalizate, atunci pe aceste lucrări se va pune sechestru.
La Orhei,  în ultimele luni au loc mai multe lucrări de reparaţie. Sunt organiyate şi  festivităţi, inclusiv cu invitaţi de peste hotare, despre care se spune că sunt finanţate de Asociaţia Obştească “Pentru Orhei”,  înregistrată la începutul lunii august. Preşedintele Asociaţiei este Maria Albot din Chişinău. Ea lucrează la compania „Dufremol” şi este vicepreşedintele Fundaţiei de caritate Miron Shor.  În campania electorală locală din acest an  atât Dufremol, cât şi angajaţii acesteia, au donat câteva milioane de lei pentru MSPR „Ravnopravie” din partea căreia  Ilan Shor a candidat la funcţia de primar al oraşului Orhei.

Unimedia scrie ca Procurorul General, Corneliu Gurin, susține că Shor ar fi cooperat cu anchetatorii și astfel cade sub incidența clauzei privind „protecția martorilor”. Totuși, Gurin spune că acesta oricum nu-l va scuti de pedeapsă.

Declarația a fost făcută în timpul sesiuni de întrebări-răspunsuri după ce acesta a prezentat motivația pentru solicitarea ridicării imunității liderului PLDM, Vlad Filat.

„Pe 12 octombrie, Shor ar fi depus depoziții împotriva lui Vlad Filat și s-ar fi autodenunțat. Deocamdată există patru dosare importante pe care le examinăm. Shor este martorul în acest dosar, acesta a cooperat cu anchetatorii, altfel s-ar fi taraganat ancheta. Va căpăta un statut special de martor, dar va fi trimis în judecată și va răspunde pentru ceea ce a făcut”, a declarat Gurin.

Astăzi, la cererea lui Corneliu Gurin, Parlamentul a ridicat imunitatea deputatului PLDM, Vlad Filat, pe motiv ca acesta  ar fi primit 250 de milioane de dolari de la Ilan Sor in decursul anilor 2011-2014.