Europa Liberă: Curtea Constituțională din R. Moldova a decis că președintele va trebui ales de acum înainte prin vot popular, anulând un amendament care dădea parlamentarilor puterea de a alege șeful statului. Comisia Veneția a analizat nu o dată legislația moldovenească, inclusiv Constituția și legile prevederile legislative privind alegerea președintelui. Care este poziția Comisiei Veneția față de această schimbare surprinzătoare din R. Moldova?

Thomas Markert: „Nu am examinat în detaliu decizia Curții Constituționale de la Chișinău. Suntem la curent, dar nu am analizat-o. Este o decizie cu implicații profunde și de anvergură. Să anulezi, după 16 ani, un amendament constituțional, spunând că a violat procedura constituțională, ridică probleme importante, cum ar fi, de exemplu, legitimitatea instituțiilor statului în toată această perioadă. De aceea trebuie avută mare grijă când se ia o astfel de decizie.

Cu ceva timp în urmă o situația similară a fost înregistrată în Ucraina. Comisia Veneția a criticat și acea decizie, chiar dacă motivația, în cazul Ucrainei, era foarte diferită, căci intenția era atunci consolidarea puterilor președintelui. În Moldova, motivația a fost evitarea blocajelor viitoare în procesul de alegere a președintelui.”

Europa Liberă: Așadar, Curtea Constituțională a arătat că alegerea președintelui de către Parlament s-a făcut în baza unui amendament neconstituțional, dar nu și că președinții aleși prin procedura respectivă nu ar fi fost legitimi, că s-au situat în afara Constituției.

Thomas Markert: „Cred că ar fi fost dezastruos pentru Curte să spună că toți președintii moldoveni din 2000 si până acum nu au avut legitimitate. Curtea nu poate merge atât de departe. Oricum, și această chestiune arată încă o dată ce implicații majore poate avea o astfel de decizie care se ia după o perioadă atât de lungă de timp.”

Europa Liberă: Ați examinat nu o dată legislația moldovenească, inclusiv prevederile constituționale. Cum este posibil să nu fi remarcat caracterul neconstituțional al acelui amendament privind alegerea președintelui?

Thomas Markert: „Nu am examinat niciodată dacă adoptarea acelui amendament s-a realizat în mod corect. Am luat textul Constituției ca atare, remarcând, e adevărat, că se generează un mecanism de blocaj.”

Europa Liberă: Va face decizia Curții obiectul analizei detaliate a Comisiei de la Veneția?

Thomas Markert: „Nu am fost solicitati să o facem, iar câtă vreme Curtea Constituțională a luat această decizie, nu este rolul nostru să spunem dacă decizia trebuie aplicată sau nu.”

Proiectele de legi, inclusiv al Legii privind testarea integrităţii profesionale, au fost avizate pozitiv de către Consiliul Europei[2]. În opinia experţilor Consiliului Europei, adoptarea acestei Legi ar putea consolida legislaţia anticorupţie şi întări încrederea publicului în independenţa şi integritatea judecătorilor. În acelaşi timp, potrivit experţilor, proiectul Legii necesita o îmbunătăţire pentru a nu admite influenţe improprii în activitatea judiciarului.

La 20 iunie 2014, un grup de comunişti a solicitat opinia Curţii Constituţionale referitor la constituţionalitatea prevederilor din Legea privind testarea integrităţii ce ţin de instanţele judecătoreşti şi Curtea Constituţională. Ca rezultat, Curtea a decis să solicite un aviz și din partea Comisiei de la Veneţia.

Răspunsul Comisiei de la Veneţia nu a fost unul negativ, în el fiind relevată necesitatea îmbunătăţirii prevederilor Legii care vizează judecătorii. Curtea Constituţională a plasat pe pagina sa web opinia Comisiei de la Veneţia[3], concomitent cu o traducere în română a acestui document[4], în care la concluzii (art.88) a fost adăugată fraza „Această lege apare ca un instrument extrem de discutabil, oportunitatea căruia în vederea luptei cu fenomenele de corupţie atât de larg răspândite în sectorul public este discutabilă” – frază care nu există în constatarea Comisiei de la Veneţia. Astfel, această frază nu numai că a dat o apreciere negativă clauzelor ce ţin de testarea judecătorilor, dar şi a extins-o asupra întregii legi aplicabile mai multor categorii de angajați ai sectorului public, opinia publică fiind indusă în eroare. Ulterior, mass-media a preluat mesajul eronat – în ziarul „Timpul” a fost difuzat articolul „Comisia de la Veneţia demolează Legea privind testarea integrităţii”[5].

În contextul celor menţionate, Transparency International – Moldova îşi exprimă îngrijorarea că prin acţiuni de manipulare a opiniei publice se creează un teren propice pentru declararea neconstituţionalităţii Legii privind testarea integrităţii profesionale, ceea ce ar împiedica prevenirea şi combaterea corupţiei nu numai în rândul judecătorilor, dar şi în întreg sectorul public. Avînd în vedere acțiunile descrise, Transparency International – Moldova se arată alarmată și în privința examinării de către Curtea Constituțională și a altor prevederi importante incluse în pachetul de legi anticorupție, cum ar fi cele referitoare la instituirea mecanismului confiscării extinse și a îmbogățirii ilicite în Codul penal al Republicii Moldova, constituționalitatea cărora a fost recent contestată de către avocatul parlamentar Tudor Lazăr la Curtea Constituțională[6].