În decizia CEDO se spune că anume Rusia și nu Moldova a încălcat mai multe prevederi ale Convenției europene pentru drepturile omului, admițând aplicarea unui comportament inuman și degradant în raport cu Boris Moser care a fost arestat în 2008 sub acuzația de escrocherie. În 2010 el a fost condamnat la 10 ani de închisoare, inclusiv 5 cu suspendare și cu interdicția a părăsi Tiraspolul.

Însă Moser a mers pentru un tratament la Chișinău, iar în 2011 a ajuns în Elveția.

În închisorile din autoproclamata republică transnistreană sunt deținuți circa 1200 de cetățeni moldoveni, în ciuda multiplelor cereri ale Chișinăului de a-i elibera.

sursa: europalibera.org

Avocatul a declarat că în plângerea expediată la CEDO a făcut referire în mod special la articolul 3 din Convenție, referitor la interzicerea torturii, articolul 5 – încălcarea dreptului la libertate și siguranță, articolul 6 – dreptul la un proces echitabil și articolul 8 – dreptul la viața privată și familie.

„Această plângere a fost rezultatul acțiunilor abuzive și arbitrare, atât din partea Procuraturii, cât și din partea Administrației Penitenciarului nr. 13 și aici am să mă refer la motivele care au stat la baza deciziei lui Vlad Filat de a intra în greva foamei. Încălcările drepturilor lui au început chiar în prima zi, în Parlament, când procurorul general, Corneliu Gurin, a dat publicității mai multe detalii din dosar, într-o ședință publică, ceea ce contravine principiului prezumției nevinovăției. Mai mult ca atât, s-a votat ridicarea imunității lui Vlad Filat într-o ședință publică fără a se respecta cerințele regulamentului Parlamentului, care zice că votul trebuie să fie secret. În opinia apărării, aceste acțiuni au avut un caracter dirijat, rău-intenționat, cu scopul de a crea o percepție a opiniei publice, că Vlad Filat deja ar fi vinovat de faptele care îi sunt incriminate și s-a indus ideea că el ar fi săvârșit vreo infracțiune, or asta nu este demonstrat”, spune avocatul.

Acesta a adăugat că alte încălcări se referă la condițiile de detenție și anume la plasarea lui Filat în penitenciar și transferul dintr-o celulă în alta, fără a exista motive temeinice. „Considerăm că aceste acțiuni sunt inadmisibile într-un stat de drept. Filat a fost încontinuu supus la anumite presiuni, atât din partea deținuților, cât și din partea administrației Peniteniarului”, a declarat Igor Popa.

Acesta a citit jurnaliștilor un mesaj al lui Vlad Filat, adresat cetățenilor și clasei politice: „Stimată clasă politică, dragi cetățeni ai Republicii Moldova, credeți-mă că, dacă nu scoatem acest stat din captivitate, Moldova nu va merge înainte”.

Vlad Filat a ajuns în arestul poliţiei pe 15 octombrie, când Procurorul general, Corneliu Gurin, a cerut în Parlament ca acestuia să-i fie ridicată imunitatea parlamentară pentru că ar fi implicat direct în fraudele din sistemul financiar-bancar, ce au afectat economia Republicii Moldova.

La 18 octombrie, Judecătoria sectorului Buiucani al Capitalei a decis, la solicitarea procurorilor, să-l plaseze pe Vlad Filat în arest pentru 30 de zile. ​

O zi mai târziu, la 19 octombrie, deputații liberal-democrați au depus o sesizare la Curtea Constituţională în care cereau să se verifice dacă ridicarea imunităţii lui Filat a fost constituțională. Parlamentarii cereau și suspendarea hotărârii până la examinarea în fond a cauzei.​

Vineri, 23 octombrie, Curtea de Apel a decis să mențină mandatul de arestare pentru 30 de zile pe numele liberal-democratului.

Ulterior, Procurorii Anticorupţie au pus sechestru pe pachete de acţiuni de la companii din Republica Moldova şi de peste hotare şi pe imobile deţinute de Vlad Filat.

La 11 noiembrie, după mai bine de trei ore de deliberări, judecătorul de instrucție Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria sectorului Buiucani a decis prelungirea cu 30 de zile a mandatului de arestare pe numele fostului prim-ministru Vlad Filat. Termenul expiră la 14 decembrie.

Marți, 17 noiembrie, Curtea Constituțională a respins sesizarea deputaților PLDM privind neregulile admise atunci când lui Vlad Filat i-a fost retrasă imunitatea parlamentară. Potrivit Curții, hotărârea Parlamentului se încadrează în limitele Constituției.

La 30 noiembrie, Filat a intrat în greva foamei. Potrivit avocaţilor politicianului, Vlad Filat a luat această decizie în semn de protest faţă de acţiunile procurorilor Anticorupţie în gestiunea cărora se află dosarul său, dar şi faţă de cele ale administraţiei închisorii.

sursa: anticoruptie.md

sursa: europalibera.org

Lilia Conev, s-a plâns în fața Înaltei Curți de la Strasbourg privind condițiile de detenție, dar și neacordarea asistenței medicale corespunzătoare, în baza art. 3 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului.

“Dna Conev este la moment deținută în Penitenciarul nr. 7, Rusca. În rezultatul maladiilor cardiace pe care le suferă, acesteia i-a fost atribuit gradul 1 de invaliditate. Starea sa de sănătate s-a agravat în perioada de detenție. Cel mai important este faptul că sistemul penitenciar în continuare nu îi asigură asistență medical suficientă și calificată”, a menționat Vadim Vieru, avocat.

Un caz similar este cauza Grecu c. Republica Moldova, unde reclamanta a primit 10 000 pentru invocarea acelorași încălcări.  Detalii aici.

Amintim că Federația Internațională pentru Drepturile Omului, cu sprijinul Asociației Promo-LEX a lansat anul trecut RAPORTUL: Tortura și relele tratamente în Republica Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană: Probleme asumate și responsabilități eludate, privind condițiile detenție din instituțiile penitenciare de pe ambele maluri ale Nistrului. Detalii aici.

Textul Hotărârii este disponibil aici.

În fața Curții Europene a Drepturilor Omului reclamanta a fost  reprezentată de către avocații Asociației Promo-LEX.

În cauza Tocarenco c. Moldovei, reclamanta Iulia Tocarenco este căsătorită şi are un copil născut la 24 ianuarie 2012. Până la naşterea fiului, familia s-a instalat cu traiul în casa socrilor reclamantei. La 30 iunie 2012, potrivit reclamantei, socrul ar fi bătut-o cauzându-i leziuni corporale uşoare. În aceeaşi zi, ea a fost alungată din acea casă. După acel eveniment, concubinul său T.A. şi părinţii săi nu îi permit să-şi viziteze copilul.

Reclamanta a depus mai multe plângeri al poliţie, la procuratură, organului de protecţie a drepturilor copilului precum şi instanţelor naţionale.

În rezultat, T.A. a primit un avertisment din partea poliţiei să-i permită reclamantei să-şi vadă copilul. El a fost de asemenea amendat cu 6 EUR.

Plângerile la procuratură în ceea ce priveşte restricţia impusă de tată ca reclamanta să-şi vadă copilul a fost respinsă, procurorii considerând că este vorba despre un litigiu civil.Curtea a acordat reclamantei suma de 9,500 Euro cu titlu de prejudiciu moral, notând faptul că reclamanta a beneficiat de asistență juridică.

În temeiul art. 46 CEDO, având în vedere circumstanțele specifice ale acestui caz și necesitatea urgentă de a pune capăt încălcarea dreptului reclamantei la respectarea vieții sale de familie, Curtea a invitat autoritățile naționale să i-a toate măsurile necesare pentru a facilita și a restabili contactul între mamă și copil.

sursa: romanialibera.ro

O decizie în acest sens a luat, marţi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

Iurie Gorobeţ a fost luat de acasă în luna februarie 2008 de către  poliţişti. Ameninţându-l cu intentarea unui dosar penal, l-au plasat într-un spital de psihiatrie, unde s-a aflat pentru o perioadă de 41 zile. Pe durata aflării în spital, el nu a putut comunica cu familia sau cu vreun avocat şi i s-au injectat substanţe care temporar l-au paralizat şi în urma cărora îşi pierdea cunoştinţa.

După externarea sa, descoperind că instanţele naţionale nu au autorizat spitalizarea sa forţată, Iurie Gorobeţ a depus o plângere solicitând examinarea acesteia. Ulterior externării, Gorobeţ a obţinut un raport medical ce confirma că dânsul nu suferea de vreo tulburare psihiatrică.