Exprimându-şi indignarea în legătură cu reţinerea superiorului său din Ravnopravie, Klimenko a operat cu unele date care aveau să reliefeze pozitiv activitatea lui Shor, în calitate de primar la Orhei. Intenţionat sau nu, vorbitorul a admis şi exagerări despre realizări.

Klimenko a afirmat că timp de un an, fără a majora taxele, Shor a reuşit practic să dubleze bugetul oraşenesc. Asta spre deosebire de bugetul central, care a fost aprobat cu întârziere mare şi care nu doar prevede majorări de taxe, dar este şi deficitar. Jurnaliştilor din capitală le-a fost spus că bugetul Orheiului este de doar 50 de milioane de lei, iar primarul a găsit posibilitatea să îl majoreze până la 100 de milioane.

Klimenko a mai declarat că datorită lui Ilan Shor, la Orhei au fost deschise magazine sociale, preţul apei s-a micşorat de 2 ori, au fost construite patru stadioane, în timp ce stadionul republican din Chişinău stă în paragină, ş.a.m.d.

În context, de amintit faptul că bugetul oraşului Orhei, care a fost aprobat la sfârşitul anului trecut, prevede ca partea de venituri să fie asigurată inclusiv din majorarea unor taxe locale.
Mai bine de o jumătate din veniturile totale preconizate pentru anul curent sunt transferuri în sumă de peste 25 de milioane de lei de la bugetul de stat.
Bugetul 2016 al oraşului Orhei este unul deficitar, în care veniturile de 46 de milioane de lei sunt devansate de cheltuielile în mărime de 54 de milioane de lei.

De precizat, de asemenea, că cele patru stadioane despre care a vorbit Valeri Klimenko, sunt, de fapt, aşa după cum comunică însăşi Primăria Orhei, terenuri de sport. În ce priveşte preţul apei, acesta în esenţă nu s-a micşorat, ci este acoperit parţial de către Regia-Apa Canal Orhei. La fel, magazinele sociale activează pe seama Întreprinderii Municipale Achiziţii, Comerţ şi Pieţe.

Din aceste sume aproape 141 de milioane de lei la nivel raional şi peste 65 de milioane le nivel de primării sunt destinate pentru învățămîntul preșcolar, primar, secundar general, special și complementar (extrașcolar). Potrivit aceluiaşi document peste 2,6 milioane de lei sunt destinate pentru întreţinerea şcolilor sportive.

Anul trecut din bugetul de stat pentru bugetul raionului şi primăriilor din raion au fost planificate transferuri de peste 250 de milioane de lei.
Comparativ cu anul trecut au crescut sumele alocate pentru compensarea cheltuielilor pentru serviciile de transport şi îndemnizaţiile destinate copiilor adoptați și cei aflați sub tutelă (curatelă).

Pe de altă parte, în acest an,  statul a tăiat în raionul Orhei, cu 250 de mii de lei, suma îndemnizațiilor și compensațiilor pentru absolvenții instituțiilor de învățămînt superior și postsecundar pedagogic.

Republica Moldova nu are buget de stat pentru anul 2016, deşi acesta trebuia votat încă anul trecut, situaţia în care demnitarii nu respectă termenele legale repetându-se deja de mai mulţi ani.

„Am avut discuţii cu reprezentanţii FMI la Chişinău. Invitația privind sosirea misiunii FMI trebuie să conțină anumite idei argumentate. Dialogul cu FMI nu va fi simplu, iar condiţiile lor sunt clare. Trebuie să discutăm cu FMI elementele bugetului. O altă dimensiune este politica bugetar-fiscală. Ea a fost pregătită de Guvernul precedent, noi am făcută doar câteva modificări. Până la finele săptămânii curente proiectul politicii bugetar-fiscale va fi gata şi-l vom publica pe  site-ul ministerului”, a spus ministrul.

Octavian Armaşu a declarat că va insista asupra votării cât mai urgente a Legii bugetului pentru 2016. „Ce înseamnă să nu avem buget? Asta ar însemna că medicii, profesorii, vor avea reţineri la salarii, în casă nu va fi căldură, businessul nu va avea soluţii pentru dezvoltare. Unica soluţie este votarea bugetului”, a argumentat ministrul finanţelor.

Armaşu a precizat că politica bugetar-fiscală pentru 2016 nu se va diferenţia cu mult de cea din 2015. „Nu se prevăd majorări esenţiale la taxe şi impozite, cu excepţia accizelor. Dar acestea se majorează în fiecare an”, a declarat Octavian Armaşu.

Funcţionarea dispozitivelor a fost întreruptă din cauza unor neconcordanţe în legislaţie. S-a intmplat după ce la Ministerul de Interne a fost depusă o petiţie  că prin monitorizarea video a traficului nu asigură protejarea datelor cu caracter personal. Despre aceasta s-a vorbit la şedinţa Comisiei de specialitate în problemele administraţiei publice şi drept din cadrul CR Orhei.

Se crede, totuşi, că instalaţiile video de pe drumuri vor fi reactivate în anul 2016, mai ales ca pe seama lor sunt prevăzute încasări la  bugetul raional, în mărime de 4,5 milioane de lei.
Până în toamna acestui an, bugetul s-a completat cu 3 milioane de lei. Ac
eastă sumă a  provenit din supravegherea a doar 3 porţiuni de drum din raionul Orhei – celor care traversează satele Peresecina, Pelivan şi Step-Soci.

Camerele de supaveghere au fost instalate în raionul Orhei cu aproape 2 ani în urmă, în baza unui contract de parteneriat pubic-privat, iar bugetul raional primeşte 50% din suma amenzilor achitate de şoferi pentru contravenţiile filmate de camere.

Potrivit explicaţiilor prezentate de Primărie, datoria de 2 mln 84,9 mii lei de la data de 1 octombrie la articolul “Transferuri pentru amenajarea teritoriilor” s-a constituit din cauza neachitării unor lucrări şi mărfuri.

Mai bine de o jumătate din suma totală, sau 1 mln 563 mii de lei , este datoria pentru lucrările de reparaţie a străzilor din oraş. Urmează, ca mărime, suma de 979 mii 200 lei pentru amenajarea teritoriului şi încă 49 mii 400 lei – datoria pentru procurarea urnelor.

Conform explicatiilor, achitarea datoriilor se va efectua după o posibilă modificare la articolul respectiv, la fel ca în cazul modificărilor deja făcute pentru alte datorii care s-au format din cauza lipsaei alocaţiilor financiare.

Decizia privind executarea bugetului orăşenesc pe 9 luni ale anului curent, inclusiv a cheltuielilor totale în suma de 42 milioane 123 mii lei sau in proporţie de    70,5 % din suma prevăzută, a fost aprobată de către consilierii orheieni fără dezbateri şi cu vot unanim.

Pe de altă pare, opoziția liberală din România a declarat marți că guvernul nu ar putea acorda creditul promis, ceea ce premierul Victor Ponta ar fi știut de la bun început, pentru că ar încălca regulile FMI, ale UE și ar avea consecințe mai degrabă negative asupra situației economice din Moldova, fiindcă ar „distorsiona” piața valutară.

La ultima şedinţă a CR Orhei, ca urmare a faptului că vice-preşedintele Roman Boţan a plecat în Parlament, în funcţia devenită liberă a fost ales Dorin Zghibarţă.
Un reprezentant al fracţiunii PLDM, aflată în opoziţie, a spus că Dorin Zghibarţă, care a pierdut bătălia pentru funcţia de primar la Morozeni, nu-i insuflă încredere. De cealaltă parte, consilierul Vlad Şevcenco (PDM),s-a arătat sigur că noul vicepreşedinte nu va delapida bugetul şi nu va lipsi de la serviciu aşa cum făceau precursorii lui.
Replica la această declaraţie, s-a lăsat aşteptată, venind din partea unui fruntaş al PLDM abia la sfârşitul şedinţei. Consilierul Iurie Siloci, care aparent nu a înţeles generalizarea lui Şevcenco, a spus ironic că nu a auzit ca bugetul să fie delapidat de precursorii lui Dorin Zghibarţă, si i-a trecut în listă pe Andrei Globa, Ion Racu şi Roman Boţan.

Amintim că aceştia trei au fost vicepreşedinţi pentru probleme sociale  şi au intrat în actualul CR pe listele PPEM, PDM şi PL care au constituit alianţa ce se află în prezent la cârma raionului Orhei. De amintit şi faptul că alte două fotolii de vice-preşedinte au fost ocupate în precedentul Consiliu de către Sergiu Muravschi (PLDM) şi Vladimir Popuşoi (PDM) şi Valerian Scutelnic (PCRM).
În prezent, în afară de vice-preşedintele pentru probleme sociale proaspăt ales, raionul mai are încă un vicepreşedinte liberal , responsabil de investiţii şi economie, şi un vicepreşedinte din PPEM, responsabil de agricultură –Sergiu Miron şi Ilie Rabii, respectiv.

Dumitru Budianschi, director de program, a remarcat că încasările sunt afectate de reducerea veniturilor fiscale, de sistarea finanţării externe, dar şi de sustragerile masive din sistemul bancar. „Problemele în 2015 vin din factorii interni, din faptul că s-a devalorizat leul şi din instabilitatea bancară care a adus după sine un şir de multe alte decizii şi urmări”, a spus Budianschi.

Alexandru Fală, director de program, a menţionat că bugetul Republicii Moldova este afectat de mai multe riscuri. „În primul rând, se aşteaptă o scădere a remitenţelor cu peste 20 la sută. Acest lucru se va întâmpla din cauza evoluţiilor negative din economia Federaţiei Ruse. Totodată, cursul leu-dolar va marca o creştere de peste 33 la sută, iar spre sfârşit de an inflaţia va atinge cota de 10 la sută. În schimb, se aşteaptă o reducere de 10 la sută a investiţiilor, lucru care va avea o influenţă nefastă asupra salariilor. Scăderea investiţiilor va avea un impact negativ şi asupra importului, care va scădea cu 20 la sută”, a precizat Fală.

Autorii studiului au înaintat şi sugestii pentru Guvern. Potrivit lor, un memorandum cu FMI este crucial. Fără acesta, vom avea probleme mari legate de finanţarea bugetului.