sursa: europalibera.org

sursa: europalibera.org

Deputatul Ştefan Creangă, preşedintele Comisie de selectare a candidaţilor, a comunicat după şedinţa acesteia că patru candidaţi vor fi prezenţi la interviu, cu trei s-a stabilit că vor fi intervievaţi online, iar cu alţii doi urmează să se clarifice încă dacă vor fi în ţară sau dacă interviul va fi online.

Comisia a stabilit şi criteriile în baza cărora vor fi evaluaţi candidaţii. Criteriul de bază este lipsa afilierii politice, care are cel mai înalt punctaj. Ştefan Creangă a subliniat că este foarte important să se excludă orice afiliere politică a viitorului guvernator al BNM.

După proba interviurilor va fi ales un singur candidat la funcţia de guvernator al BNM care ulterior să fie prezentat în Parlament pentru aprobare.

Cel puţin doi dintre candidații la funcția de guvernator au figurat pe lista electorală a PD la alegerile parlamentare anticipate din noiembrie 2010. Este vorba de Valeriu Chiţan, fost ministru al finanţelor în guvernul agrarienilor din perioada 1994-1998. Cel de-al doilea este Victor Timotin.

Nici Valeriu Chiţan, nici Victor Timotin nu au inclus acest episod în CV-urile depuse la secretariatul Parlamentului, dar informaţia poate fi uşor confirmată consultând hotărârile CEC-ului din acea perioadă. Un alt pretendent la şefia BNM Sergiu Iachim a candidat şi el la scrutinul parlamentar din 2010, doar că în calitate de candidat independent.

Postul a rămas liber după ce Dorin Drăguțanu și-a anunțat demisia în septembrie, pe fondul scandalului „miliardului furat” din bănci. Asigurarea unei conduceri responsabile la BNM este una din condițiile puse Moldovei de partenerii externi pentru reluarea finanțării.

sursa: europalibera.org

Cel puţin doi dintre ei au figurat pe lista electorală a PD la alegerile parlamentare anticipate din noiembrie 2010. Este vorba de Valeriu Chiţan, fost ministru al finanţelor în guvernul agrarienilor din perioada 1994-1998. Cel de-al doilea este Victor Timotin.

Nici Valeriu Chiţan, nici Victor Timotin nu au inclus acest episod în CV-urile depuse la secretariatul Parlamentului, dar informaţia poate fi uşor confirmată consultând hotărârile CEC-ului din acea perioadă. Un alt pretendent la şefia BNM Sergiu Iachim a candidat şi el la scrutinul parlamentar din 2010 doar că în calitate de candidat independent.

Postul a rămas liber după ce Dorin Drăguțanu și-a anunțat demisia în septembrie, pe fondul scandalului „miliardului furat” din bănci. Asigurarea unei conduceri responsabile la BNM este una din condițiile puse Moldovei de partenerii externi pentru reluarea finanțării.

sursa: europalibera.org

În aceste condiţii, găsirea unui succesor lui Drăguţanu pare să fie un exerciţiu mult mai dificil decât s-a putut anticipa la început. Zilele acestea se încheie o a doua tentativă de selecție, dar aşa cum afirmă surse parlamentare, autorităţile nu au reuşit să identifice nici măcar un candidat care să accepte competiţia.

În viziunea lui Grigore Furtună, bancher din prima generaţie, membru al Ligii bancherilor de la Chişinău, funcţia este respinsă pentru că nu există siguranţa că cineva ar putea rupe dependenţa de partidele din parlament:

„Nu au convingere că ar putea să-şi exercite misiunea conform legii şi conform închipuirii proprii despre această misiune. Nu-i încredere că parlamentul le-ar permite aşa ceva. Să ţii de pe la sfârşit de august pe birou cererea de demisie a lui Drăguţanu şi să nu faci nimic e inexplicabil pentru mine. De ce nu s-a desemnat o persoană după primul concurs – nu înţeleg. Eu cred că au fost două candidaturi foarte bune, cu plusuri şi minusuri, dar au fost candidaţi. De ce nu au fost acceptate, Dumnezeu ştie. Eu nici măcar nu ştiu ce se doreşte de la această persoană.”

Mihai Manole, ex-ministru de finanţe, avansează o altă explicaţie, care rezidă în situaţia extrem de complicată din domeniul de supraveghere al unei bănci centrale:

„În primul rând, cine poate accepta să vină după gaura aceasta de un miliard de euro? Apoi, noi vorbim de independenţă – ea este imposibilă în ziua de astăzi, pentru că structura este subordonată parlamentului şi apar situaţii. Şi mai există o serie de factori care arată că viitorul este sumbru: remitențele se diminuează, nu avem sector real al economiei, PIB-ul nostru e mai mic ca bugetul Sloveniei, datoriile apar ca ciupercile după ploaie – de exemplu, ultima hotărâre în arbitraj obţinută de Gazprom pe o datorie de 83 de milioane de dolari. Se va găsi până la urmă un guvernator, dar nu cred că va fi atât de simplu, pentru că surprize vor mai fi în sistemul bancar, când o să înceapă să se clarifice situaţia reală.”

Sergiu Gaibu, expertul economic de la IDIS Viitorul, spune că a anticipat această situaţie încă în momentul anunțării primului concurs:

„Am zis atunci că situaţia e atât de dificilă încât la poziţia respectivă poate să vină doar un candidat foarte curajos, sau patriot şi foarte curajos, sau o persoană care nu înţelege ce se petrece în zona respectivă. Probabil, unor profesionişti adevăraţi le este dificil să accepte un astfel de risc. Marea majoritate are venituri nu mai mici decât cele oferite de poziţia de guvernator, nu există un cadru care ar garanta că deciziile lor vor fi percepute corect, vor fi susţinute de celelalte organe de stat. Iar un profesionist doreşte să activeze într-un mediu în care va fi sigur că activitatea sa profesională va avea efectul pe care îl aşteaptă, iar la noi gradul de incertitudine este foarte înalt.”

Nu toţi jucătorii de pe piaţa bancară împărtăşesc, totuşi, opinia critică faţă de guvernatorul Drăguţanu. Preşedintele Mobiasbanca Groupe Societe Generale,Ridha Tekaia, a spus zilele trecute într-un interviu că acesta a făcut atât cât a putut, dar nu puţine, pentru sectorul bancar şi şi-a exprimat speranţa că atât cât va rămâne guvernator, Drăguţanu va reuşi să stabilizeze o următoare bancă „cu probleme mari”, sugerează bancherul, fără însă să o fi numit.

Surse parlamentare ne-au spus că în prezent se caută candidaţi în rândul unor specialişti moldoveni cu slujbe în instituţiile financiare internaţionale, iar autorităţile de la Chişinău mizează şi pe sprijinul partenerilor occidentali în acest proces, de succesul căruia depinde în mare măsură deblocarea finanţărilor externe pentru Chişinău.

sursa: europalibera.org

La acestea se adaugă şi nouă milioane de lei sub formă de dobândă.

Cifra anunţată de Ion Sturzu este cu peste 50 de milioane de lei mai mică decât cea anunţată o săptămână în urmă chiar de guvernatorul BNM Dorin Drăguţanu.

Fiind luat la întrebări de deputaţi, Ion Sturzu a ţinut să precizeze că cele mai pesimiste estimări ale autorităţilor arată că din activele deţinute de cele trei bănci ar putea fi recuperat încă maximum un miliard de lei. Adică mai puţin de 10% din cele 14 miliarde de lei, scrie mold-street.

În acelaşi timp, Ion Sturzu a menţionat că se contează foarte mult pe rezultatele etapei a doua a investigaţiei realizate de compania Kroll, care ar putea duce la recuperarea forţată a banilor de la persoanele implicate în fraudele de miliarde.

Deputaţii au constatat că deşi se cunosc mulţi din agenţii economici, care au generat o parte din creditele neperformante sau compromise, iar în instanţele de judecată sunt cereri privind recuperarea unui miliard de lei, banii sunt întorşi din alte surse.

„Act terorist”, astfel califică ipotetic Procuratura Generală atacului de astăzi noapte asupra casei guvernatorului și anunță că făptașul sau făptașii riscă o pedeapsă între 8 și 15 ani de închisoare.

Cercetarea a fost pusă în sarcina unui grup mixt de urmărire penală din care fac parte procurori ofițeri de investigații din cadrul poliției și de la Serviciul de Informații și Securitate.

Analizele preliminare arată că explozia a fost provocată de o grenadă de luptă de tip RG-42, se anunță pe site-ul Inspectoratului General al Poliției.

Dorin Drăguțanu nu a comentat incidentul. Soția sa, Otilia, a postat un mesaj pe rețeaua de socializare Facebook, în care a explicat ce s-a întâmplat: „Astă noapte am fost treziți de o explozie foarte puternică. Eram în casă cu toată familia. Primul gând a fost la copii. Am alergat îngroziți să vedem dacă sunt bine. E greu de descris ce îți trece prin minte când ești atacat în propria ta casă.”

În presă au apărut informații că familia Drăguțanu nu a fost acasă la momentul incidentului. Speculațiile au apărut după ce o persoană care s-a prezentat drept paznic al casei a spus că locuința a fost pustie în timpul incidentului. Otilia Drăguțanu a scris în același mesaj pe Internet: „Dacă aveam paznic poate nu se întâmpla așa ceva.”

Dorin Drăguțanu a fost numit guvernator al BNM la 6 noiembrie 2009, fiind propus de Partidul Liberal. Și-a dat demisia din postul de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei la sfârșitul lunii septembrie anul trecut, împreună cu viceguvernatorul Marin Moloșag. „Este un răspuns la presiunile pe care le-au făcut unii politicieni”, declarase atunci Drăguțanu.

Directorul Institutului de Analiză și Consultanță Politică „Politicon”, Anatol Țăranu spune că este imposibil să fie detectat cu precizie cui îi toarnă apă la moară această acțiune violentă.

„Sper că acest incident nu este o înscenare și nu este un lucru pus la punct pentru a căpăta dividende politice. Foarte mult sper. Dacă anume această versiune este corectă, înseamnă că cei care guvernează țara deja au pășit pe o cale inadmisibilă.

În acest sens, avem nevoie ca organele de anchetă să ne dea un răspuns cât mai rapid ce s-a întâmplat acolo, cine a fost făptașul și cine stă în spatele celui care a aruncat grenada.”

Incidente cu folosirea unor grenade de luptă nu sunt o noutate pentru anchetatori. În ultimii 10 ani „atacuri de avertisment” au avut drept ținte politicieni, ofițeri de poliție sau presupuși concurenți în afaceri.

sursa: europalibera.org

sursa: europalibera.org

Conform hotărârii Comitetului Executiv al BNM, lichidator al Băncii de Economii a fost numit Grigorii Olaru, al Băncii Sociale – Sergiu Berghie şi al Unibank – Ruslan Grate, angajaţi ai BNM. Într-un comunicat de presă, BNM menţionează că lichidatorii vor continua să colaboreze cu organele de drept în cadrul anchetelor în desfăşurare, precum şi cu reprezentanţii consorţiului Kroll şi Steptoe& Johnson LLP pentru identificarea organizatorilor şi beneficiarilor finali ai tranzacţiilor dubioase şi pentru recuperarea activelor delapidate de la cele trei bănci.

Banca Naţională anunţă că procesul de transferare a depozitelor la vedere şi la termen ale persoanelor fizice şi juridice de la cele 3 bănci la alte instituţii bancare s-a încheiat. Începând cu 19 octombrie, deponenţii celor 3 bănci vor avea acces la mijloacele lor băneşti la băncile care au preluat depozitele respective, în condiţiile contractelor existente.

Informaţia cu privire la băncile care au preluat depozitele de la BEM, Banca Socială şi Unibank este disponibilă pe pagina oficială a BNM şi la subdiviziunile băncilor în lichidare.

„Negocierile directe cu compania Kroll s-au finalizat cu succes. Rezultatul care mi-a fost prezentat de către Banca Naţională, ca preşedinte a Comitetului Naţional pentru Stabilitate Financiară, este unul satisfăcător pentru Republica Moldova. Condiţiile sunt avantajoase. Eu am remis imediat opinia mea, deoarece nu am participat la negocieri directe, că solicit să fie semnat în termene cât mai restrânse contractul cu această companie”, a declarat Valeriu Streleţ, luni, la un briefing de presă.

Premierul mai spus că în răspunsul său compania a menţionat că urmează ca acest contract să fie prezentat în scurt timp. „Cred că suntem la faza finală, fiindcă acest aspect a fost abordat şi în discuţiile cu partenerii noştri de dezvoltare. E vorba de zile, suntem aproape de semnarea acestui contract, care va fi pus în executare imediat”, a notat premierul.

Obiectivul final al investigaţiei este de a furniza Băncii Naţionale un tablou clar cronologic cu privire la persoanele care au controlat tranzacţiile dubioase, care au deţinut controlul băncilor, care au beneficiat de pe urma tranzacţiilor investigate. Ofertantul urmează să iniţieze măsuri civile, penale, interguvernamentale, de insolvabilitate (după caz), în coordonare cu BNM, în Republica Moldova şi în jurisdicţii străine pentru a urmări, reţine şi recupera activele.

continuarea pe zdg.md