Shor este învinuit că în perioada 4 -25 noiembrie 2014 a obţinut prin înşelăciune peste 5 miliarde de lei de la BEM pe care i-a spălat prin intermediul a zeci de companii offshore. După cum a constatat şi raportul KROLL, Shor a scos banii oferind credite mai multor firme care îi aparţin chiar lui, în baza unor contracte fictive, încheiate cu entităţi bancare din Rusia.

Potrivit procurorilor, Shor, care controla Banca de Economii, i-ar fi convins pe membrii Consiliului de administrare al BEN să voteze pentru creditarea companiilor sale, tăinuind că el este proprietarul de facto al acestora. Membrii Consiliului au recunoscut că au fost induşi în eroare de şeful lor, care le-a   dat asigurări că debitorii sunt agenţi economici serioşi, iar afacerea este profitabilă pentru bancă datorită dobânzilor mari pentru rambursarea creditelor.

Procurorii mai deţin probe care demonstrează că inculpatul  a întreprins acţiuni pentru a ascunde sustragerea banilor din BEM, efectuând o serie de transferuri de pe conturile unor companii offshore pe altele.

Potrivit procurorilor, Ilan Shor a refuzat să-şi recunoască vină şi a declarat că schema frauduloasă a fost pusă la cale de Vlad Filat care i l-a prezentat pe Veaceslav Platon, cu rugămintea de a-i oferi credite.

Grigore Gacikevici a fost reţinut în decembrie 2015 şi are statut de bănuit într-un dosar deschis pe faptul încălcării regulilor de creditare în perioada în care deţinea funcţia de preşedinte la BEM.

Potrivit Centrului Naţional Anticorupţie, învinuitul ar fi încălcat regulile de creditare în privinţa a trei agenţi economici, suma totală a acestora depăşind 260 de milioane de lei. Pentru încălcarea regulilor de creditare, legislaţia în vigoare prevede o pedeapsă cu închisoare de până la şapte ani.

sursa: europalibera.org

sursa: europalibera.org

Ministrul Finanţelor în exerciţiu Anatol Arapu a informat că, în anul 2015, au fost prevăzute 50 de milioane de lei în scopul onorării obligaţiilor statului faţă de cetăţenii Republicii Moldova care au avut depuneri băneşti în Banca de Economii la situaţia din 2 ianuarie 1992, aşa cum o cere Legea nr.1530-XV din 12 decembrie 2002.

La şedinţa de astăzi, membrii CNSF au examinat posibilităţile de distribuire şi modalităţile de plată a sumelor indexate, în condiţiile în care Banca de Economii a fost lichidată, iar conturile de depozit ale beneficiarilor de indexaţii au fost transferate în şase bănci comerciale, conform procedurilor stabilite în procesul de lichidare.

Premierul interimar a solicitat instituţiilor responsabile ale statului să se întrunească, în cel mult zece zile, cu reprezentanţii băncilor comerciale care au preluat depunerile băneşti ale cetăţenilor în Banca de Economii, pentru a conveni asupra unui mecanism clar de organizare a procesului respectiv, astfel încât oamenii să-şi primească sumele care li se cuvin în condiţii legale.

Pe de altă parte, lui Ioniţă nu-i este clar cine este proprietarul real al Băncii de Economii şi de unde a luat Ilan Shor 250 de miioane de dolari cu care l-ar fi mituit pe Vlad Filat. „Dacă domnul Shor va face dezvăluirile, cine este proprietarul real al BEM-ului, atunci la cetățeni va dispărea întrebarea de unde domnul Shor a luat 250 de milioane. El nu i-a luat de la dânsul pentru că nu are banii ăștia. El i-a luat de la noi”, a spus fostul deputat, citat de InfoPrut.

Potrivit sursei, în cadrul emisiunii, Veaceslav Ioniță a reiterat că cele 250 de milioane de dolari acordate de Ilan Shor în calitate de mită pentru fostul premier Vlad Filat nu fac parte din „miliardul furat”. Astfel, suma sustrasă din sistemul bancar al R.Moldova ar fi de cel puțin 1,25 miliarde de dolari.

Cu aproape o lună în urmă, primarul oraşului Orhei, Ilan Shor a făcut un autodenunţ în faţa oamenilor legii în care descrie cum l-a mituit pe fostul premier Vlad Filat cu bani, servicii şi bunuri în valoare de 250 de milioane de dolari. În baza autodenunţului, Filat a fost lipsit de imunitate parlamentară, reţinut, iar apoi şi arestat preventiv.

Motivul invocat este că instanţa are nevoie de mai multă informaţie pentru a lua o decizie. Următoarea şedinţă a fost programată pentru data de 1 decembrie 2015. Procurorul Eugen Balan a declarat că nu cunoaşte de ce judecătorii au luat această decizie. „Instanţa a decis să reia cercetarea judecătorească”, a spus procurorul.

Grigore Gacikevici a fost reţinut la 22 mai de către ofiţerii Centrului Național Anticorupție (CNA), fiind bănuit de încălcarea regulilor de creditare. Împreună cu Gacikevici au mai fost reținuți Mihail Bejenari, fostul şef al Direcţiei juridice a BEM, Valentin Bodişteanu, directorul SRL Valiexchimp şi Mihail Moșin, directorul SRL Moşbani. Instanţa a decis plasararea inculpatului în arest la domiciliu.

Grigore Gacikevici a condus Banca de Economii din 2004 până în august 2012, când Consiliul BEM nu i-a mai prelungit contractul. În perioda 2010 – 2012 acesta ar fi acordat cele mai multe credite neperformante.

Anterior, CNA a intentat pe numele lui Gacikevici mai multe dosare penale pentru încălcarea regulilor de creditare şi dobândirea creditelor prin înşelăciune. În urma acesor acţiuni, Gacikevici ar fi prejudiciat Banca de Economii cu 4,5 milioane de euro şi circa patru milioane de lei. Dosarul a fost deschis după ce CNA a constatat că de pe conturile Băncii de Economii au dispărut 400 de milioane de lei. Banii au fost acordați cu titluri de credit unor companii care fie au falimentat, fie nu şi-au putut întoarce datoriile. Dosarele intentate atunci lui Gacikevici nu au avut finalitate.

Până acum, procurorii au trimis în judecată 18 dosare penale ce vizează obţinerea creditelor neperformante de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, aflate în proces de lichidare.

sursa: anticoruptie.md

Instanţa a recunoscut vinovate de spălare de bani şi persoanele juridice Caravita SRL şi Business Estate Investments SRL, stabilindu-le o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 150 000 de lei pentru fiecare, cu lichidarea acestora.

Prin aceeaşi sentinţă instanţa a admis cererea înaintată de Banca de Economii pentru încasarea de la Ion Rusu şi cele două companii a mijloacelor financiare în sumă de 2 793 229 euro în beneficiul BC „Banca de economii”.

Sentinţa este cu drept de apel în termen de 15 zile.

Pe numele acestuia a fost deschisă o cauză penală pentru dobândirea creditelor prin înşelăciune, iar dacă va fi găsit vinovat el riscă o pedeapsă sub formă de amendă de până la 60.000 de lei sau închisoare de la trei la opt ani.

Acum câteva zile, alţi doi oameni de afaceri au fost reţinuţi în dosarele ce vizează delapidările de la BEM, Banca Socială şi Unibank. Este vorba despre directorii companiilor Valiexchimp şi Fuel care sunt învinuţi de contractarea unor credite în valoare totală de peste jumătate de miliard de lei (80 de milioane de lei şi, respectiv, 465 de milioane de lei). Instanţa de judecată a eliberat mandat de arest pe numele şefului Valiexchimp pe un termen de 30 de zile, iar pe numele celuilalt om de afaceri urmează să se expună la expirarea celor 72 de ore de reţinere.

Joi, 29 octombrie, Judecătoria Buiucani a emis un mandat de arestare şi pe numele omului de afaceri Ivan Tomailî care, de asemenea, este cercetat penal în dosarele fraudelor de la cele trei bănci. El a fost anunţat în căutare de către organele de drept.

18 dosare penale ce vizează obţinerea creditelor neperformante de la BEM, Banca Socială şi Unibank au fost transmise în instanţă, o parte dintre acestea aflându-se deja la etapa finală a proceselor de judecată.

sursa: anticoruptie.md

În fapt, inculpatul a recunoscut că, având intenţia de a camufla provenienţa a 2 800 000 de euro, sustrase de la BEM, a efectuat tranzacţii fictive cu alte companii în vederea rambursării mijloacelor financiare creditate. Schemele, prin intermediul cărora au fost spălaţi banii, au vizat zeci de firme autohtone, dar şi din zona off-shore. În prezent, inculpatul se află în arest, iar dacă va fi găsit vinovat riscă până la 10 ani de închisoare.

Totodată, procurorii investighează, într-o procedură separată, acţiunile ilicite ale complicilor gestionarului Caravita, trei dintre care, de asemenea, se află în arest. Aceştia sunt învinuiţi de complicitate la spălare de bani, în scurt timp urmând să fie şi ei deferiţi justiţiei.

Amintim că, pentru recuperarea unei părţi a prejudiciului, au fost aplicate sechestre pe bunurile mobile şi imobile, conturile bancare, terenurile agricole etc., ce aparţin persoanelor învinuite în acest dosar şi unor companii implicate în fraudele financiar-bancare. Faţă de aceste proprietăţi sunt suspiciuni că au fost dobândite prin intermediul creditelor frauduloase de la Banca de Economii și a schemelor financiare dubioase.

Menţionăm că, în iulie 2015 CNA şi procurorii anticorupţie au reţinut patru persoane în cadrul unui dosar care vizează fraudele de la Banca de Economii. Asta după ce a fost efectuat un complex de acţiuni de urmărire penală, inclusiv percheziţii, în urma cărora au fost ridicate probe materiale relevante pentru dosar.

Dosarul Caravita reprezintă o parte din investigaţiile legate de fraudele de la Banca de Economii. În prezent, în gestiunea procurorilor se află încă două cauze penale ce vizează delapidările din sectorul financiar bancar, iar în procedura CNA – 15 dosare privind acordarea creditelor neperformante de către cele 3 bănci. Actualmente, 18 dosare se află pe masa magistraţilor.

Examinarea în cazul administratorului Igor Cijov a fost amânată pentru mâine. În privinţa fondatorului întreprinderii „Caravita”, Vladimir Rusu, care se află în arest la domiciliu, instanţa se va pronunţa săptămâna viitoare. Totodată, în arest rămâne şi directorul financiar, Tatiana Roşioru.

În luna iulie curent, patru persoane din administraţia întreprinderii „Caravita” au fost reţinute şi ulterior arestate, fiind bănuite de spălare de bani, fapt care ar fi cauzat prejudicii în proporţii deosebit de mari Băncii de Economii.

sursa: europalibera.org

Potrivit celor constatate de anchetă, în intervalul anilor 2010-2011 fostul preşedinte, în coparticipare cu alţi patru membri ai Comitetului de Creditare al BEM, au acordat unui agent economic credite neperformante în sumă de 2 450 000 dolari SUA. Deşi, potrivit legislaţiei, intervenţia Comitetului de Creditare se impunea şi acordarea creditelor urma a fi stopată cu recuperarea imediată a mijloacelor financiare acordate, inculpaţii nu au întreprins acţiuni în acest sens, prejudiciind instituţia bancară în proporţii deosebit de mari.

Procurorii au expediat respectiva cauză penală Judecătoriei sect.Buiucani, unde pe rol se află un alt dosar de învinuire a inculpaţilor de comiterea mai multor episoade de acordare a creditelor neperformante din sursele BEM.

Pentru recuparerea prejudiciului cauzat Băncii de Economii au fost aplicate sechestre, inclusiv asupra bunurilor ce aparţin cu drept de proprietate învinuiţilor.

Pentru comiterea infracţiunii respective ilegislaţia prevede amendă sau închisoare de pînă la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.

Urmărirea penală pe alte episoade ce vizează acordarea, în diferite perioade, a creditelor neperformante de către Banca de Economii este în desfăşurare.