„Toți știu că Shor este implicat direct în furtul miliardului, dar pentru că el a depus mărturii împotriva lui Filat, este ținut așa și nu este judecat, arestat. Acesta construiește de pe banii furați ceva la Orhei și ăștia-l elogiază în centrul Chișinăului și se vorbește despre cel mai important primar al acestei țări. Este o rușine strigătoare la cer, la ce am ajuns noi?

Drumurile mele nu merg pe la Orhei, dar pentru mine este o mare rușine, un oraș cu conotații istorice  atât de importante ca Orheiul să fie condus de o persoană care este implicată în atâtea matrapazlâcuri,  care a furat atâtea miliarde de la cetățenii acestei țări și noi să ne mândrim cu ei….

Cu miliardul furat poate plăti așa numiți jurnaliști, comentatori politici și autobuze care să vină să facă  spectacol în centrul Chișinăului, totul e legat de bani”, afirmă ex-deputatul.

Primarul de Bălți spune că un indiciu al tratamentului privilegiat de care se bucură Ilan Shor  este faptul că acesta a rămas în izolatorul Centrului Național Anticorupție și nu a fost transferat în penitenciar.

Acesta  a mai afirmat că în prezent, persoane din anturrajul primarului de Orhei închiriază oficii în republică și încearcă să atragă oamenii din diferite localități într-un proiect politic pe eșichierul de stânga.

Amintim că primarul de Orhei, Ilan Shor, a fost arestat preventiv la sfârșitul lunii iunie pentru 30 de zile, fiind acuzat de evaziune fiscală şi spălare de bani în proporţii deosebit de mari. Avocații acestuia resping acuzațiile.

Cu doar 3 zile înainte de arest, primarul de Orhei a devenit lider al MSPR  Ravnopravie, iar susținătorii săi nu au ezitat să acuze caracterul politic al reţinerii şi arestării lui Ilan Shor. 

Întrebat dacă până la 1 august curent va fi transmis în judecată dosarul lui Ilan Șor, acesta a răspuns: „Inclusiv dosarul Șor. Toate dosarele de rezonanță.”, a spus Morari, citat de Ziarul Naţional.

Şeful Procuraturii Anticorupţie a reacţionat şi la alte întrebări referitoare la primarul de Orhei, Ilan Şor, care i-au fost adresate la mijlocul săptămânii curente în cadrul Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie.

Viorel Morari a promis că va verifica de unde provin banii pe care  Ilan Şor îi cheltuieşte   la Orhei şi că va informa ulterior presa şi despre faptul dacă Şor a plătit impozite din acei 250 de milioane de dolari pe care susţine că i-a oferit lui Vlad Filat drept mită.

În proiect se propunemajorarea salariilor pentru:

Președinte, conducerea Parlamentului și deputați, prim-ministru și vice-primminiștri, miniștri și vice-miniștri, președintele și magistrații Curții Constituționale, tuturor colaboratorilorProcuraturii Generale și procurorilor din teritoriu, SIS, Academia de Științe și personalul din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate public.

Se pripune ca tuturor să le majoreze salariile cu 35%.

Deasemenea se propune majorarea salariilor și pentru cadrele didactice – rectorilor și profesorilor. Dar pentru această categorie este propusă o majarare doar cu 8,6%

continuarea pe noi.md

Sursa citată amintește că a făcut cunoscută această situație încă patru luni în urmă. Potrivit Moldfootball, salariile fotbaliștilor pentru lunile ianuarie – februarie urmează a fi achitate în viitorul apropiat. Pe de altă parte pentru rezultatele din competițiile europenem formația urmează să încaseze plăți de solidaritate din partea UEFA de peste 1 milion de euro.
Amintim că într-o investigație publicată pe Anticoruptie.md se relata că în anii trecuți echipa Milsami a primit finanțări  de peste 10 milioane de lei  de la compania Avia Invest, cea care a primit în concesiune pe 49 de ani Aeroportul Internațional Chișinău.

În cadrul şedinţei CR Orhei din data de 3 martie a fost abrogat Regulamentul vechi conform căruia banii erau alocaţi în perioada ultimilor 4 ani  şi a fost aprobat un Regulament nou. Conform celui din urmă, de acum încolo sumele repartizate din Fondul de Rezervă vor fi direcţionate spre Direcţia Asistenta Socială, iar beneficiarii îşi vor putea primi banii prin intermediul oficiilor poştale. Consilierii vor avea de aprobat dispoziţiile preşedintelui raionului care are dreptul să aloce  unei persoane fizice cel mult 5 mii de lei.

Aprobarea noului Regulament a fost urmată şi de o serie de aprobări ale dispoziţiilor preşedintelui raionului. Printre beneficiarii despre care s-au făcut menţiuni în timpul şedinţei s-ar afla un grup de fotbalisti-veterani care au nevoie de echipamente sportive şi o persoană care a realizat fotografii pentru Consiliul raional.

Lista integrală a beneficiarilor ar putea să apară în presă tipărită, dar pe site-ul Consiliului raional Orhei aceasta nu este de găsit. La fel ca şi listele beneficiarilor de ajutoare financiare care au fost acordate în timpul mandatului precedentului Consiliu raional. Asta, contrar promisiunii care a fost făcută la începutul activităţii actualului  Consiliu privind publicarea listelor beneficiarilor pe site-ul oficial al autorităţii publice raionale de la Orhei.

În acest sens, delegația UE în RM îndeamnă autoritățile „să gestioneze mijloacele financiare cu atenție și în interesul cetățenilor”.

„Având în vedere situația social-economică din RM, noi cerem autorităților să fie atente și precaute în gestionarea resurselor, în interesul tuturor cetățenilor RM. Reforma procuraturii și lupta cu corupția din sistemul judiciar trebuie realizate în regim prioritar”, citează Delegația UE textul Rezoluției Consiliului European privind situația din RM, adoptată la 15 februarie 2015.

Reprezentanța UE amintește că „asistența financiară acordată de UE are drept scop promovarea reformelor în domeniile cheie, însă din cauza lipsei de progres în reformarea procuraturii, sprijinul financiar a fost suspendat”.

„Asistența din partea UE a fost acordată pentru promovarea reformelor în sectoare ale ramurilor cheie în contextul reformelor politice. Până în prezent UE a transferat două tranșe în cadrul Programului de sprijin bugetar al sistemului judiciar. În urma progresului nesatisfăcător în reformarea sistemului judiciar și suspendarea temporară a tranșelor de sprijinire a bugetului Moldovei (cum a anunțat Delegația Uniunii Europene în R.Moldova la 8 iulie 2015) din august 2014 nu sunt efectuate plăți pentru sprijinirea bugetului și sistemului judiciar”, se subliniază în mesaj.

Delegația UE menționează că „una din cauzele din care a nu a fost transferată întreaga sumă în Programul de sprijinire a sistemului judiciar este lipsa progresului în reformarea procuraturii”.

„Transparența bugetară și managementul rațional al finanțelor de stat sunt premise necesare pentru obținerea sprijinului bugetar din partea UE, iar resursele bugetare, care sunt limitate, Ministerul Finanțelor trebuie să le aloce cu mare responsabilitate”, se subliniază în document.

În anul 2015 Guvernul a fost nevoit să renunțe la o serie de proiecte investiționale pentru a-și îndeplini obligațiile de achitare a salariilor și pensiilor, deoarece partenerii de dezvoltare au suspendat finanțarea RM, din cauza neîndeplinirii de către țară a unor angajamente, inclusiv în vederea reformei sistemului judiciar, parte a cărei este și reforma procuraturii. În pofida acestui fapt, autoritățile au acceptat din contul bugetului să înnoiască parcul auto al procuraturii.

La sfârșitul anului trecut Procuratura Generală a procurat computere noi în valoare de 4,5 mil. lei, precum și 2000 de fotolii de oficiu, în sumă de 500 mil. de lei. Conform datelor serviciului de presă al instituției, toate achizițiile făcute în anul 2015 au fost finanțate din bugetul RM și resursele acordate de UE pentru desfășurarea reformei judiciare.

„INFOTAG” precizează: Joi Parlamentul a adoptat în a doua lectură legea procuraturii. Documentul va intra în vigoare de la 1 august 2016. Printre alte măsuri, legea prevede majorarea salariilor procurorilor.

Spre deosebire de rundele din alţi ani, când pe lista întreprinderilor expuse la licitaţie figurau bunuri cu valoare neînsemnată, etapa din februarie-aprilie 2016 se anunţă a fi una extrem de apetisantă.

Iată doar două nume foarte aşteptate de vânătorii de proprietăţi scoase la mezat: Tutun CTC şi Magazinul universal central Unic. La aceste societăţi statul deţine peste 90% din acţiuni, respectiv, peste 85%. Cele două întreprinderi au mai fost scoase la privatizare în mai 2008.

De asemenea, se caută cumpărător pentru fabrica de divinuri Barza albă de la Bălţi şi compania Aeroport Catering, deținute de stat în proporţie de 100%.

Valeriu Rusu, consilierul ministrului economiei Octavian Calmâc, a declarat Europei Libere că în lista bunurilor supuse privatizării au fost incluse întreprinderi pentru a căror dezvoltare sunt necesare investiții consistente şi că în urma vinderii pachetelor majoritare ele vor deveni mai eficiente. „Mai mult, noi dorim să avem o piață liberă, atractivă și competitivă, deci nu trebuie să ne temem să atragem capitalul privat să facă învestiții şi să creeze locuri noi de muncă”, a spus Rusu.

În condiţiile crizei regionale, agravate de conflictul militar din estul Ucrainei, dar şi al efectelor latente a devalizării celor trei instituţii bancare din Republica Moldova, este puţin probabil, spun mai mulţi experţi, ca oameni de afaceri din ţară sau din străinătate să se încumete să facă investiţiile pe care contează guvernarea de la Chişinău.

În opinia ex-ministrului economiei Alexandru Muravschi, prin noua rundă de privatizare, indiferent de rezultate, autoritățile pot ochi mai mulţi iepuri.

„În primul rând, acum guvernul trebuie să restabilească relaţiile cu organizațiile internaţionale, FMI şi Banca Mondială; guvernul vrea să demonstreze că este gata să promoveze reformele şi aici un element important este privatizarea întreprinderilor mari, întreprinderilor-cheie. Al doilea, guvernul are nevoie de bani în special în situaţia când susţinerea bugetului este scăpată”.

Şi nu în ultimul rând, afirmă Alexandru Muravschi, scoaterea la privatizare nu înseamnă neapărat şi vinderea obiectivelor. Ar fi utilă chiar şi tatonarea terenului, testarea disponibilității investitorilor cu dare de mână pentru găsirea ulterioară de cumpărători. În cel mai bun caz, adaugă fostul ministru al economiei, parte din bunuri pot fi achiziţionate de oameni de afaceri din ţară.

Pentru expertul de la Institutul Viitorul Ion Tornea, cuvintele-cheie ale procesului de privatizare trebuie să fie transparența şi excluderea intereselor ascunse, mai ales după concesionarea cu scandal a aeroportului Chişinău şi după cedarea pachetului majoritar la Banca de Economii care a dus la falimentarea ei.

„Dacă iarăşi se va mima aşa cum am fost martori în cazul concesionării aeroportului, evident că statul nu va avea mari beneficii, din contra se poate alege cu potențiale probleme pentru viitor. Evident ele nu ar fi fost scoase la privatizare nici acum dacă nu exista situaţia dificilă şi presiunile enorme făcute din partea partenerilor externi”.

Economistul Ion Tornea este convins că există multă rezistenţă din partea guvernanților, indiferent de coloratura politică, sau a celor care se află la cârma acestor întreprinderi. Dovadă stă vorbăria despre privatizare, spune expertul IDIS Viitorul, în loc să fie găsiţi cumpărătorii cei mai siguri. Despre privatizarea BEM s-a vorbit pe durata unui deceniu, notează Ion Tornea, între timp fiind transformată, uşor-uşor într-un mistreţ împăiat

Totodată, va fi organizat un concurs investiţional pentru privatizarea a două bunuri imobile (cinematografele din or. Fălești și Leova). Termenul limită de depunere a ofertelor este data de 23 martie. Suma mijloacelor financiare, raportată la preţul iniţial de vânzare al bunurilor expuse la concurs investițional constituie 1 040 000 lei, volumul minim al investiţiilor – 2 700 000 lei, cu realizarea în decursul a 3 ani. Concurs va fi desfășurat și pentru  privatizarea a 19 bunuri, inclusiv 18 întreprinderi de stat (complexe patrimoniale unice), termen limită de depunere a ofertelor 23 martie. Suma mijloacelor financiare, raportată la preţul iniţial de vânzare al bunurilor expuse la concurs comercial se estimează la 669 589 000 lei.

Licitaţii „cu strigare” pe piața reglementată ( la Bursa de Valori) vor fi organizate pentru vânzarea pachetelor de acţiuni proprietate publică de stat din 24 societăţi pe acţiuni, inclusiv 12 cu cotă majoritară, între care se regăsesc S.A.”Barza Albă” (100%), S.A.”Tutun –CTC”((90,81%), S.A. Magazinul Universal Central ”UNIC”(85,45%), S.A.”Aeroport Catering” (100%), S.A.”Floare – Carpet”(59,486%) s.a. Suma totală a mijloacelor financiare, raportată la preţurile iniţiale de vânzare a pachetelor de acțiuni expuse  pe piața reglementată se estimează la 1 059 639 093 lei.

Potrivit Ministerului Economiei, persoanele interesate pot lua cunoştinţă cu materialele din dosarele bunurilor supuse privatizării în incinta Agenţiei Proprietăţii Publice – Camera de date. În scopul informării suplimentare referitor la starea economică, juridică și fizică a bunurilor la solicitare vor fi, totodată, organizate vizite la întreprinderile expuse la vânzare.

Potrivit legislatiei, companiile farmaceutice cer revizuirea pretului atunci cand cursul leului fata de valuta se schimba cu mai mult de 5 procente si se mentine asa mai mult de o luna. Noile preturi au fost inregistrate ieri printr-un ordin al Ministerului Sanatatii si vor fi valabile un an de zile.

Sursa: PRO TV

La acestea se adaugă şi nouă milioane de lei sub formă de dobândă.

Cifra anunţată de Ion Sturzu este cu peste 50 de milioane de lei mai mică decât cea anunţată o săptămână în urmă chiar de guvernatorul BNM Dorin Drăguţanu.

Fiind luat la întrebări de deputaţi, Ion Sturzu a ţinut să precizeze că cele mai pesimiste estimări ale autorităţilor arată că din activele deţinute de cele trei bănci ar putea fi recuperat încă maximum un miliard de lei. Adică mai puţin de 10% din cele 14 miliarde de lei, scrie mold-street.

În acelaşi timp, Ion Sturzu a menţionat că se contează foarte mult pe rezultatele etapei a doua a investigaţiei realizate de compania Kroll, care ar putea duce la recuperarea forţată a banilor de la persoanele implicate în fraudele de miliarde.

Deputaţii au constatat că deşi se cunosc mulţi din agenţii economici, care au generat o parte din creditele neperformante sau compromise, iar în instanţele de judecată sunt cereri privind recuperarea unui miliard de lei, banii sunt întorşi din alte surse.

„Noi am făcut calculele noastre. Nu este relevantă ieftinirea cu 10 la sută a tarifelor la gazele naturale”, a spus Tofilat.

Expertul susţine că şi tarifele pentru energia electrică vor trebui să fie revăzute după ce vor fi reluate importurile de energie din Ucraina. „Am văzut că acolo energia electrică este mai ieftină cu 25 la sută decât cea pe care o procurăm noi de la Cuciurgan. În acest caz urmează să fie micşorate tarifele pe care le vor achita consumatorii pentru energia electrică procurată din Ucraina”, a spus Tofilat.

Sergiu Ciobanu, directorul ANRE, a declarat că furnizorii de energie electrică au suportat pierderi enorme, deoarece la calcularea tarifelor, majorate în iulie 2015, s-a luat în calcul doar diferenţa de curs valutar. Pe de altă parte, directorul ANRE a data asigurări că tarifele la gazele naturale vor fi modificate în dependenţă de cotaţiile de piaţă.