„Problema corupţiei este una gravă şi există voci care susţin că lupta cu flagelul a fost pierdută, iar autorităţile nu fac nimic în acest sens. Republica Moldova are probleme economice mai mari decât alţii”, a declarat europarlamentara, citată de IPN.

Totodată, Norica Nicolai, care a fost procuror,  consideră că nu este normal ca o persoană, avându-l în vedere pe Vlad Filat, să se afle în arest pentru furtul din sistemul bancar, iar complicele său – avându-l în vedere pe Ilan Şor,  să fie lăsat în libertate. „Ceva nu este în regulă. Nu este normal că o singură persoană să fie arestată în furtul miliardului”, a spus europarlamentara care face parte din delegaţia Parlamentului European din cadrul Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Moldova, care s-a aflat la  Chişinău în perioada 17-19 mai.

Fostul preşedinte al Consiliului de Administrare al Băncii de Economii, actualul primar de Orhei, Ilan Şor, a declarat în cadrul celui mai recent briefing de presă pe care l-a susţinut în lună martie, că nu se consideră vinovat în dosarul miliardului şi că suma prejudiciului adus Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank a fost mult mai mică  de un miliard, iar el a fost impus să-i transmită  lui Vlad Filat  250 de milioane de dolari.

Premierul a menţionat că, potrivit planului de acţiuni, a doua parte a investigaţiei este una mult mai complexă, iar termenul pentru selectarea consorţiului de companii care va executa aceste acţiuni este de 30 de zile. Cât ţine de termenul propriu-zis pentru investigare, acesta depinde de ofertele companiilor. Alegerea se va face în favoarea a ceea ce va fi mai convingător şi mai profesionist.

„Faza ulterioară, care reprezintă recuperarea şi care vine în misiunea companiei juridice internaţionale, poate dura ani de zile în anumite situaţii, dar poate dura şi mai puţin, în funcţie de complexitatea problemei şi cât de departe au fost ascunşi banii”, a notat premierul.

Prima parte a investigaţiei a fost efectuată de compania Kroll, care remarcă în raportul său că „o investigaţie legală completă este necesară pentru a afla cine şi cât a beneficiat de aceste fonduri şi a aplica o strategie legală potrivită pentru a recupera fondurile risipite fraudulos”

„În primul rând, consider că o parte din acest miliard s-a reîntors deja în ţară şi a fost utilizat pentru careva achiziţii majore. Cred că aceste achiziţii ar putea fi reîntoarse statului în calitate de compensaţii pentru pierderile înregistrate”, a declarat directorul Mobias Banca într-un interviu pentru profit.md.
Bancherul mai afirmă că situația în care s-au pomenit Banca de Economii este încă din perioada când se afla în proprietatea statului.
„În al doilea rând, consider că BEM s-a îmbolnăvit nu în 2014, dar cu mult mai înainte, în perioada în care banca se afla în proprietatea statului. Când am sosit la Chişinău în 2011, BEM se confrunta deja cu anumite probleme de management.
În orice bancă, prima persoană responsabilă este acţionarul, în cazul dat statul. Cel de-al doilea este regulatorul, iar al treilea sunt companiile de audit ce pregătesc rapoarte anuale care sunt ulterior aprobate de acţionari. Mai există şi Consiliul de supraveghere, directorii executivi şi, în cele din urmă, managerii. Nu sunt expert pentru a spune cine anume se face vinovat de această situaţie, dar cel mai probabil că responsabili sunt reprezentanţii acestui lanţ şi nu doar managerii care au fost învinuiţi, în primul rând”, menționează Ridha Tekaia pentru sursă.

sursa: unimedia.info

Directorul executiv Expert-Grup a menţionat că Republica Moldova se confruntă cu riscuri fără de precedent provocate de situaţia internă – instabilitatea politică, corupţia endemică şi vulnerabilitatea sectorului bancar, dar şi de cea externă – criza din Ucraina şi din Rusia, care aduc ameninţări grave pentru securitatea economică şi socială a ţării. În ultima perioadă, elementele fundamentale care ar asigura securitatea statului, precum încrederea în politicieni, au fost compromise.

Una din manifestările acestor probleme este criza din sectorul bancar, în special la cele trei bănci – BEM, BS, Unibank, şi care este un rezultat al eşecului de reglementare în sector. Pe lângă criza cu care se confruntă cele 3 bănci mai există şi factorii care au dus la această criză şi care nu au fost înlăturaţi şi nici nu există voinţă politică pentru aceasta, ceea ce ar putea duce la repetarea acestei situaţii pe viitor.

Adrian Lupuşor menţionează că Moldova se confruntă cu o calitate redusă şi o insuficienţă a capitalului uman, ceea ce reduce potenţialul implementării Acordului de Asociere cu UE. Elitele politice, în loc să servească drept forţă motrice pentru reforme, reprezintă de fapt principalele piedici, care duc la polarizarea societăţii. Alegerile parlamentare şi locale din soluţii s-au transformat în cauză a acutizării problemelor şi drept rezultat scade încrederea în instituţiile statului.

Expertul consideră că trebuie să apară o ancoră externă care să facă presiuni asupra clasei politice din Moldova pentru a promova reforme. De asemenea, este necesar auditul întregului sector public din Moldova pentru a spori responsabilitatea şi nivelul de presiune din partea societăţii asupra instituţiilor de reglementare.

Adrian Lupuşor spune că, pentru a depăşi situaţia creată în sistemul bancar, trebuie consolidată independenţa Băncii Naţionale, or, criza din sistem nu ar fi fost posibilă, dacă BNM ar fi fost imună la anumite interferenţe politice. Trebuie eliminată orice interferenţă a sistemului bancar cu companiile of-shore, care trebuie interzisă prin lege. Potrivit acestuia, activităţile trebuie organizate în aşa mod încât instituţiile de apărare a securităţii să coordoneze mai eficient, trebuie consolidate rezervele valutare şi încurajate economisirile pe termen lung, majorate garanţiile pentru depozitele bancare etc.

Uniunea Europeană și alți parteneri străini ai Republicii Moldova au recomandat lichidarea băncii, alături de Banca Socială și Unibank. O poziție ce a fost asumată deschis și de fostul premier Chiril Gaburici înainte de a fi fortat să demisioneze, din cauza anchetei privind diploma de bacalaureat.

Liderii Partidului Liberal-Democrat și Partidului Democrat au cerut însă naționalizarea Băncii de Economii, în opinia lor singura cale de a garanta depunerile clienților.

sursa: europalibera.org

Sunt deseori întrebat când Banca Mondială va oferi un nou suport bugetar Moldovei. La solicitarea Guvernului, Banca Mondială a rezervat suma de 45 milioane dolari SUA pentru suport bugetar în 2015. Recesiunea economică din regiune a redus veniturile din impozite și taxe vamale ale Guvernului Republicii Moldova, iar cele mai recente prognoze economice anticipează o descreștere economică de -2 la sută, potrivit ultimului nostru raport intitulat Perspectivele Economice Globale (eng. – Global Economic Prospects). Astfel, această finanțare de 45 milioane dolari SUA ar putea contribui la evitarea unor reduceri de investiții și servicii publice importante.
Totuși, Banca Mondială nu poate oferi un suport atât de mare bugetului țării fără acțiuni decisive în vederea soluționării problemelor din sectorul bancar al Moldovei. Ar fi ilogic și iresponsabil ca Banca Mondială să transfere în buget banii acționarilor săi prin “ușa din față”, în timp ce există riscuri ca sume și mai mari de bani publici să fie pierdute prin „ușa din spate”, din cauza fraudelor și corupției din sectorul bancar. Aceasta a fost poziția Băncii Mondiale din momentul apariției problemelor în sectorul bancar la începutul anului 2014.
De asemenea, Banca Mondială poate oferi sprijin unei țări doar atunci când bugetul național al țării este sustenabil și reflectă deciziile în materie de politici. Guvernul va trebui să emită obligațiuni de stat pentru a proteja deponenții de frauda din sectorul bancar, iar bugetul țării pentru 2015 nu include în prezent costul dobânzii aferente acestor obligațiuni. Prin urmare, bugetul național nu este pregătit să beneficieze de suport bugetar din partea Băncii Mondiale.
Noi recomandăm autorităților ca cele trei bănci aflate în prezent sub administrare specială – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank – să fie lichidate. Orice încercare de a naționaliza și recapitaliza Banca de Economii nu ar spori doar costul direct pentru bugetul public, dar ar crea și un risc ca banii contribuabililor să fie utilizați pentru a acoperi pierderile ascunse și pierderile potențiale de viitor. Într-adevăr, nu este exclus că o parte din datoriile restante ale Băncii de Economii sunt către persoane implicate în această fraudă. Dacă acest lucru ar fi adevărat, revitalizarea Băncii de Economii le-ar permite să extragă și mai mulți bani din contul contribuabililor.
Este util de reiterat poziția partenerilor de dezvoltare ai Moldovei, publicată în februarie 2015 în Notele informative – un set de note de politici: “Deși nereguli au fost evidente de la sfârșitul anului 2013, autoritățile nu au întreprins acțiuni semnificative până la finele lunii noiembrie 2014.” Notele informative enumeră acțiunile care trebuie întreprinse pentru a proteja cetățenii Moldovei de viitoare fraude bancare. Banca Mondială este pregătită să ofere recomandări tehnice privind aceste acțiuni, în cazul în care și doar atunci când se va atesta un angajament veritabil pentru implementarea lor.
În fiecare săptămână aud relatări noi despre modul în care corupția și birocrația creează obstacole în crearea unor noi locuri de muncă pentru cetățenii Moldovei. În această săptămână aceste relatări au vizat o fabrică de confecții textile care nu a reușit să obțină permisiunea de a deschide o creșă pentru copiii croitoreselor, și o companie care a trebuit să aștepte literalmente ani de zile pentru a importa prin vamă echipament necesar. Moldovenii merită locuri de muncă bune și le vor obține doar dacă sectorul privat se va dezvolta. Însă prea mulți indicatori de corupție s-au înrăutățit în ultimii ani în loc să se îmbunătățească. Procentul care reprezintă valoarea mitei în contractele guvernamentale a crescut de la 8 la sută până la 11 la sută în perioada 2008-13. Procentul firmelor care au declarat că mita a fost cel puțin moderat importantă în desfășurarea activității de afaceri a crescut de la 12 la sută până la 53 la sută în perioada 2005-13 – o creștere uluitoare. Procentul firmelor care raportează ca oferă mită pentru a obține autorizații în construcții a crescut de la 23 la sută până la 43 la sută în perioada 2008-13; procentul a crescut de la 7 la sută până la 22 la sută pentru obținerea licenței de activitate. Prin urmare, nu este suprinzător că firmele private identifică fenomenul corupției ca fiind a doua problemă majoră după instabilitatea politică.
Cetățenii Moldovei au dreptul la servicii publice mai bune și merită locuri de muncă mai bine plătite. Venitul zilnic mediu al moldovenilor a constituit doar 77 lei în 2013. O persoană din șase a avut insuficienți bani pentru a-și satisface nevoile de bază. Școlile necesită modernizare, centrele medicale necesită echipament și trei pătrimi din populația rurală încă nu dispun de acces la aprovizionare centralizată cu apă. Prin urmare, pentru moldoveni este extrem de important ca banii publici să fie utilizați adecvat și ca sectorul privat să se dezvolte în scopul creării locurilor de muncă.
Suntem convinși că Banca Mondială poate servi aspirațiile și așteptările oamenilor de rând prin susținerea unei economii curate, iar noțiunii de economie curată i se aliniază și programul nostru de suport bugetar.

„Este o decizie atît în beneficiul clienţilor, cît şi în beneficiul băncilor, al managementului şi acţionarilor. Este o măsură de remediere obişnuită”, a precizat purtătoarea de cuvînt al BNM, Rodica Teleucă.

Potrivit Legii instituțiilor financiare, Banca Naţională poate institui procedura de supraveghere specială a unei bănci în cazul constatării încălcărilor prevăzute la articolul 38 alin. (1).

BNM poate institui procedura de supraveghere dacă se constată că banca (instituţia financiară), proprietarii sau administratorii ei au încălcat Legea instituţiilor financiare, actele normative ale Băncii Naţionale, condiţiile din autorizaţie, obligaţiile fiduciare. De asemenea, s-au angajat în operaţiuni riscante sau dubioase, nu au prezentat sau au prezentat cu întîrziere rapoartele, au raportat date eronate privind indicatorii de prudenţă bancară sau alte exigenţe prevăzute în actele normative ale Băncii Naţionale. Nerespectarea măsurilor de remediere stabilite de Banca Naţională, de asemenea reprezintă o încălcare.

Experţii financiari explică însă că nu este neapărat nevoie să fie încălcate toate prevederile articolului respectiv pentru a introduce supraveghere specială la o instituţie financiară.

Supravegherea specială este efectuată de o comisie instituită în acest scop, formată din maximum 5 salariaţi din cadrul Băncii Naţionale.

Anterior deputatul Ștefan Creangă a declarat că băncile din Moldova vor fi verificate din punct de vedere al acționariatului, după ce acum două luni a făcut o solicitare în acest sens, în cadrul ședinței Comitetului pentru Stabilitate Financiară, în calitate de membru al acestuia. BNM a consultat Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional înainte de a lua decizia respectivă.

Alte trei bănci, Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, suspectate de tranzacţii dubioase de miliarde, se află sub administrare specială a BNM.

„Dacă totuşi se insistă politic pe naţionalizare, nu exclud că alianţa are ce ascunde şi atunci e mai uşor să ascunzi când o bancă este într-un fel naţionalizată. Pentru că instituţiile statului, cum ar fi regulatorul Banca Naţională, sunt puse într-o situaţie anume şi va fi acea frână în promovarea investigaţiei internaţionale pe de o parte, iar Procuratura Generală va tărăgăna investigaţia veritabilă care se doreşte în cazul băncilor”, a declarat Negruţa într-un interviu pentru Europa Liberă.

Expertul economic consideră că decizia de ieri este un mesaj adresat guvernului şi în primul rând premierului Gaburici care, de fapt, îl lipseşte pe acesta de spaţiu de manevră în negocierile care urmează să înceapă săptămâna viitoare cu Fondul Monetar.

Propunerea de naţionalizare a Băncii de Economii vine după ce acum doi ani autorităţile au cedat pachetul majoritar de acţiuni de la BEM. Atunci, ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, declara că statul nu este în stare să gestioneze o instituţie financiară.

Vlad Filat a declarat că, în pofida speculațiilor existente, decizia respectivă a fost acceptată atît de liderii alianței, cît și de prim-ministrul Chiril Gaburici, care anterior a optat pentru lichidarea BEM.

„Vom întreprinde toate acțiunile necesare pentru ca BEM să-și continue activitatea, ne dorim urgentarea investigațiilor privind fraudele din sistemul bancar, pedepsirea celor vinovați și reîntoarcerea banilor în bănci”, a declarat Vlad Filat.

La rîndul său, Marian Lupu și-a argumentat poziția prin faptul că odată cu asigurarea funcționalității băncii, investigațiile privind fraudele vor putea fi duse la bun sfîrșit și se vor păstra locurile de muncă.

Potrivit lui Vlad Filat, decizia finală urmează însă a fi luată de către Banca Națională.

Tot astăzi, liderii PLDM și PDM au afirmat că după alegerile locale, se vor purta negocieri cu partidele din Legislativ privind crearea unei majorități parlamentare.

sursa: europalibera.org

mai multe pe National.MD

Tot vineri, Judecătoria Buiucani i-a plasat pe fostul şef al BEM şi un fost membru al Consiliului Băncii Sociale în arest la domiciliu pe un termen de 30 de zile. Procurorul va contesta încheierea judecătoriei Buiucani, insistând pe arestarea persoanelor cu plasarea lor în izolatorul Centrului Naţional Anticorupţie, transmite IPN cu referire la un comunicat de presă al CNA.

În data 6 mai, Judecătoria Buiucani i-a aplicat arest la domiciliu pentru 30 de zile lui Ilan Shor. În aceeaşi zi, procurorul responsabil de caz a contestat încheierea instanţei. Pe 11 mai, Curtea de Apel urmează să se expună pe marginea recursului.

„ În majoritatea dintre fostele republici sovietice sunt impuse anumite interdicții pentru tranzacțiile unice, astfel valoarea lor nu poate depăşi $150 mii. Acest gen de tranzacții este monitorizat strict de către autoritățile de control valutar şi, în primul rând, de către banca centrală a țării”, este de părere analistul Bank of America Merrill Lynch.

„ Chiar dacă admitem un atare scenariu, atunci procesul de achiziționare a valutei în Moldova ar fi durat mai multe luni la rând. Mai apoi, pentru a transfera acel miliard de dolari fără a încălca limita impusă (adică $150 000 în cadrul unui singur transfer), ar fi fost nevoie de 6 670 (!) de tranzacții”, precizează analistul.

„Prima instituție financiară care ar fi observat tranzacțiile suspecte ar fi fost Bank of New York, prin intermediul căreia are loc orice operațiune în dolari americani efectuată în orice loc de pe glob. Dacă această instituție financiară americană n-a semnalat nimic, respectiv, operaţiunile nu au fost efectuate. Deci, concluzia este una singură – banii, pur şi simplu, nu au plecat din tara”, afirmă analistul Bank of America Merrill Lynch.