Aceasta epidemie este cea mai grava inregistrata vreodata la New York, dar primarul Bill de Blasio spune ca varful epidemiei a trecut.

Dintre cele 92 de persoane spitalizate de la declansarea epidemiei in 10 iulie, 48 au fost tratate si s-au intors acasa, a mai precizat primaria. Persoanele decedate erau varsta si toate mai aveau probleme medicale.

„Maladia legionarului” se raspandeste prin circuitele urbane de distributie a apei calde, sistemele de climatizare si lagunele industriale. De la inceputul epidemiei la New York, ea a fost gasita in turnurile de climatizare a cinci imobile din cartierul Bronx.

Bilantul era in weekendul trecut de patru morti, 71 de persoane afectate si 55 spitalizate.

„Vreau sa reamintesc ca boala nu este contagioasa, ca ea nu poate trece de la o persoana la alta”, insistase marti primarul. „Nu exista riscuri pentru aprovizionarea noastra cu apa”, a insistat Blasio.

Legioneloza este o infectie bacteriana la nivelul cailor respiratorii care se raspandeste de obicei prin vapori care provin de la o sursa de apa, ca de exemplu un turn de apa, aer conditionat sau dusuri. Boala nu este transmisibila direct de la o persoana la alta.

Principalele simptome sunt febra, o senzatie de frig si tusea. Cele mai multe persoane se vindeca, insa intre 5 si 30% dintre persoanele care se imbolnavesc mor, potrivit Centrelor americane pentru Controlul Bolilor.

Potrivit acestuia, o tulpină de E.coli a devenit deja netratabilă din cauza rezistenței la carbapeneme, cea mai puternică formă de antibiotice existentă. Malaria și HIV, virusul care provoacă SIDA, devin, de asemenea, din ce în ce mai greu de tratat.

Totodată, intervențiile chirurgicale, cezarienele, chimioterapia și operațiile de transplant ar fi mult mai riscante sau chiar imposibile dacă nu ar exista antibiotice eficiente.

În raportul său, O’Neill a avertizat de asemenea că, în lipsa unei soluții pentru tratarea infecțiilor rezistente la antibiotice, pierderile în termeni economici la nivel global se vor ridica la 100 de trilioane de dolari până în 2050.

Rezistența la astfel de medicamente a fost o permanent o provocare pentru medicină încă de la descoperirea, de către Alexander Fleming, a primului antibiotic, penicilina, în 1928. Problema s-a agravat în ultimii ani din cauză că bacteriile rezistente la multiple tratamente s-au dezvoltat, iar companiile farmaceutice au redus investițiile pentru noi medicamente care riscă să fie repede depășite în această adevărată cursă împotriva bacteriilor, scrie Reuters.

Analiza prezentată joi este prima dintr-o serie, din care mai multe vor fi publicate anul viitor, iar un raport final este programat pentru 2016, după cum a precizat autorul.

Găsirea unui răspuns de piață la super-bacterii a fost sarcina pe care premierul britanic i-a dat-o lui O’Neill, fost economist-șef la banca Goldman Sachs. Cameron a lansat ideea unui fond de inovație finanțat de guvern pentru a stimula cercetarea și dezvoltarea în vederea lansării de noi medicamente pe piață. Potrivit DPA, el a declarat, de asemenea, că orice soluție ar trebui să fie globală și că acestui efort trebuie să i se alăture și alte țări.

Un raport de anul acesta al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a avertizat, de asemenea, în legătură cu o eră post-antibiotice”, în care infecții obișnuite și leziuni minore ar putea ucide. „Departe de a fi o fantezie apocaliptică, această posibilitate este foarte reală pentru secolul 21”, se subliniază în raportul OMS, citat de DPA.