Una dintre componentele de bază ale ceea ce unii numesc război hibrid sau alții război asimetric, este propaganda, câștigarea competiției pentru mintea oamenilor, generarea emoțiilor, simpatiilor pentru o cauză sau alta. Mașina rusească de propagandă este suficient de versată.

Ea vine în Moldova cu o paletă întreagă de mesaje: pentru rusofonii și simpatizanții Kremlinului mesajul că Rusia e mai bună ca Occidentul; pentru pro-europenii românofoni, dar și rusofoni subliniază că guvernările Alianței pentru Integrare Europeană care au lucrat în strânsă colaborare cu Bruxelles-ul au fost un dezastru, că au dus la constituirea unei regim oligarhic, un stat captiv controlat de un singur om, Vlad Plahotniuc, o țară prăbușită în sărăcie, corupție, mizerie, disperare; pentru unioniști, simpatizanții necondiționați ai Bucureștiului (circa 20% potrivit unui sondaj recent), că România are o parte de vină pentru criza socială și politică pentru că nu s-a delimitat de Plahotniuc, iar principalul vector pro-românesc din Moldova, liberalul Mihai Ghimpu, a eșuat în buzunarul oligarhului moldovean.

Cele două tabere, pro-europeană (implicit pro-româneasc) și pro-Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan sunt aproximativ egale, acum, cu un ușor avans al ultimei.

continuarea pe republica.ro

Europa Liberă: După ce s-a tensionat şi mai mult situaţia de la Chişinău, pentru că protestatarii au continuat să ceară alegeri parlamentare anticipate, iar parlamentarii au votat un nou cabinet de miniştri în frunte cu Pavel Filip, instabilitatea s-a făcut şi mai pronunţată, dar nu au întârziat reacţiile de la partenerii de dezvoltare. Au venit mesaje din partea Ambasadei Statelor Unite la Chişinău, în care se îndeamnă protestatarii şi poliţia să păstreze calmul şi să fie rezervaţi. A venit o reacţie şi din partea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Federica Mogherini, care a spus că este în strâns contact cu delegaţia de la Chişinău şi urmăreşte îndeaproape situaţia. Şi de la Bucureşti au reacţionat printr-un comunicat de presă al Ambasadei României la Chişinău. Ce înţelegeţi din tot ceea ce se întâmplă astăzi în Republica Moldova?

Armand Goșu: „Lucrurile sunt destul de clare. Problema e că partenerii, cum le spuneţi dumneavoastră, la Chişinău, nu că nu ar înţelege, înţeleg, dar lenea, comoditatea, calculele meschine îi fac să estompeze, să meargă la minima rezistenţă, să nu dorească să-şi asume nimic, opoziţie serioasă, nimic serios față de Republica Moldova în acest moment. Aceasta însemnând că lasă unora de la Chişinău mână liberă să facă ce-i taie capul.”

Europa Liberă: Nu chiar aşa. Îi lasă să facă ceea ce ar arăta un proces democratic.

Armand Goșu: „Acuma depinde. Dacă citim comunicatul Ministerului român de Externe, e foarte generos cu guvernul Pavel Filip: a obţinut votul de încredere, Parlament legitim, totul pro-europen. Alţii sunt ceva mai rezervaţi. Faţă de ce s-a întâmplat în ultima perioadă în Republica Moldova, consider că răspunsul cancelariilor occidentale este mult prea leşinat, mult prea modest şi foarte departe de gravitatea situaţiei din Republica Moldova.”

Europa Liberă: La ce evoluţii ne putem aştepta? Se vor calma protestatarii? Au învăţat lecţii cei de la guvernare, vor merge la dialog, vor găsi compromis? Ce evoluţii pot să apară?

Armand Goșu: „Nu avem prea multe soluţii, variante de lucru, în condiţiile în care strada a anunţat ferm că va continua protestele. În aceste condiţii, nu se pot întâmpla decât două lucruri, fie unu, puterea reacţionează cu brutalitate, vor urma arestări, poliţia va intra în forţă, lovind manifestanţii. Atunci în acel moment, să spunem, Moldova putând să urmeze un traseu gen Belarus. Sau a doua variantă, în condiţiile în care protestele nu încetează, Republica Moldova este paralizată, forțele politice vor negocia un acord pentru o tranziție cu un guvern tehnic care să pregătească un cadru legislativ pentru alegeri anticipate, alegerile anticipate urmând să se desfășoare undeva la sfârșitul primăverii.”

Europa Liberă: Autoritățile ar putea să se întâlnească cu protestatarii și să abordeze aceste temeri, într-un mod transparent, într-un mod deschis?

Armand Goșu: „Este mult prea târziu. Între protestatari și clasa politică s-a săpat deja o prăpastie. În acest moment nu mai poți construi punți de încredere. Doar o resetare majoră a întregului spectru politic de la Chișinău o mai poate relansa în jocul politic. Or, aceasta presupune alegeri anticipate.”

Europa Liberă: România cum se va comporta în continuare în relația cu Republica Moldova?

Armand Goșu: „În acest moment nici media din România, nici analiștii nu mi se par că înțeleg foarte bine ce se întâmplă la Chișinău. Dacă vă uitați pe titlurile și comentariile cele mai importante de la București, ele anunță îngrijorate că proteste ale partidelor pro-rusești, proteste, manifestații violente de stradă în spatele cărora ar fi Moscova, împotriva guvernului legitim al lui Filip Pavel. Vă dați seama, oameni care chiar nu înțeleg ce se întâmplă în Republica Moldova. De aceea mari așteptări de empatie sau de  construcție a unei relații politice bilaterale solide nu poți să ai în acest moment. Probabil, după ce, în câteva luni, un an, va trece, cum să spun, acest episod tensionat din viața politică din Republica Moldova, lucrurile se vor limpezi și atunci relația cu România va căpăta mai multă consistență. Până atunci nu din cauza Republicii Moldova, din cauza dificultuăților pe care le au românii să înțeleagă ce se întâmplă la Chișinău, nu cred că se vor produce lucruri importoante în relația bilaterală.”

Europa Liberă: Partidul Democrat a anunțat candidatul la funcția de premier, pe controversatul om de afaceri Vladimir Plahotniuc, revenit recent în politică, dar șeful statului a respins această candidatură. Ce credeți că va urma? O confruntare între Președinție și Parlament? Sau un deznodământ al crizei politice?

Armand Goșu: „Cel mai probabil se va merge pe escaladarea conflictului între această majoritate de 55 de deputați formată în Parlament. Partidul Democrat, plus Partidul Liberal, plus ex-comuniștii, majoritate controlată de Plahotniuc, care vor încerca în ultimele ore, practic, să forțeze desemnarea lui Plahotniuc candidat la fotoliul de prim-ministru.

Acum, după comunicatul de presă al Președinției, e puțin probabil că președintele poate să revină, să spună: „Știți, am interpretat greșit atât Constituția, cât și decizia Curții Constituționale, cât și hotărârea Parlamentului publicată în 2013. Și m-am mai gândit și acum îl nominalizez totuși pe Plahotniuc”. Lucrurile acestea nici măcar în Republica Moldova nu cred că se pot întâmpla. Foarte probabil, în acest moment, dacă mințile lucide din Partidul Democrat nu vor reuși să blocheze totuși această insistență a lui Plahotniuc de a obține cu orice preț fotoliul de prim-ministru, atunci există riscul să se meargă pe un scenariu de-a dreptul la limită, putând fi interpretat și ca o tentativă de lovitură de stat. Anume să încerce demiterea președintelui Timofti în ultimul moment.

Numai că, din punct de vedere tehnic, nu ai cum să faci această demitere, să obții și voturile în Parlament, 67 de voturi, să obții și decizia Curții Constituționale, în care să se redacteze o decizie în sprijinul demiterii președintelui – ar fi hilar să vedem cum își va argumenta Curtea Constituțională de această dată decizia de demitere a președintelui – să vii cu ea în Parlament, să mai se și voteze demiterea președintelui și să și depună jurământul președintele Parlamentului Candu, finul lui Plahotniuc, în funcția de președinte interimar și să se apuce și să își nominalizeze ruda, pe Plahotniuc, în calitate de prim-ministru. E un scenariu aproape de groază. Totul ar trebui să funcționeze ca un ceas elvețian, pe secunde.”

Europa Liberă: Partidul Democrat, cel care și-a revendicat dreptul să înainteze candidatul pentru funcția de premier, ar putea să mai adaoge acum un argument, să spună că au ieșit oamenii în piață, în susținerea domnului Plahotniuc, de ce domnul Timofti își întemeiază decizia pe prevederi ale Constituției Republicii Moldova și pe hotărârea Curții Constituționale care a statuat în aprilie 2013 că orice mandat politic trebuie să se bazeze pe standarde ridicate în materie de integritate și este contrară principiilor statului de drept numirea în funcții de conducere a persoanelor asupra cărora planează dubii de integritate. Dar există și o altă hotărâre a Înaltei Curți adoptată acum, la finele lunii decembrie, care îi sugerează președintelui că, dacă există majoritate în Parlament, șeful statului trebuie să se conformeze și să ia act de candidatura propusă de această majoritate.

Armand Goșu: „Dar președintele nu poate să ia în considerare doar o decizie a Curții Constituționale și să nu ia în considerare o altă decizie a Curții Constituționale. Or, Curtea Constituțională trebuie să fie foarte clară. Mâine dimineață, la prima oră, trebuie să își abroge atunci decizia din aprilie 2013  și să spună: „Nu, nu, aceea nu mai e valabilă. A fost o prostie ce am spus atunci. Am făcut-o ca să-l blocăm pe Filat să nu mai poată să ajungă prim-ministru. E bună aceasta acum, pe care am dat-o în decembrie, ca să-l ajutăm pe domnul Plahotniuc să ajungă”.

Vă daţi seama că e penibil, deşi, s-ar putea, în nişte minţi de la Curtea Constituţională ideea aceasta să fi prins deja contur. În materie de jurisdicţie constituţională penibilă probabil Curtea Constituţională a Republicii Moldova cu greu găseşte un contracandidat. Dar există nişte limite în orice, iar ceasul ticăie până se va ajunge la formula nominalizării unui candidat. Pentru că dacă mâine nu va fi nominalizat un candidat, atunci în mod normal există riscul ca Republica Moldova, cel puţin tehnic aşa ar trebui să se întâmple, să declanşeze pe 29 procedura alegerilor anticipate.”

Europa Liberă: Această susţinere populară trebuie să fie luată în calcul? Mă refer la lumea care a fost astăzi în scuarul Operei Naţionale.

Armand Goșu: „Ştiţi câţi îl susţineau pe Ceauşescu? Făcea Ceauşescu nişte demonstraţii cu muncitori aduşi cu trenul, cu autobuzele. Vai de mine! Toată lumea a văzut, mai din filmate, din epoca Internetului, a smartphon-urilor. Cum vă închipuiţi că o ambasadă străină, cineva cu minim discernământ ar putea fi dus în eroare de organizatorii acelei manifestaţii?”

Europa Liberă: Dacă situaţia politică de la Chişinău nu se îmbunătăţeşte în timpul cel mai apropiat, Moldova riscă să piardă ceva?

Armand Goșu: „Riscă un colaps financiar, pentru că nu mai sunt bani pur şi simplu pentru salarii, în două-trei luni. Or, prezenţa domnului Plahotniuc în fruntea guvernului, să spunem că se va ajunge, se va forţa Constituţia, se va forţa demisia preşedintelui, şi acesta e un scenariu care poate fi discutat, problema e că domnul Plahotniuc are o imagine atât de proastă nu doar în ţară, unde are ratingul cel mai prost la încredere din partea populaţiei, electoratului, cât şi în străinătate, încât nu va debloca nici banii de la Bruxelles, de la Uniunea Europeană, nici cei ai Fondului Monetar Internaţional, nici ai Băncii Mondiale.

Deci, e o iluzie dacă cineva crede: „A, că domnul Plahotniuc aduce bani de acasă”. Aceasta e altă poveste. Aceasta nu ştiu se poate sau nu se poate întâmpla, dar mă îndoiesc. Oamenii aceştia de regulă iau bani, nu aduc bani.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi dumneavoastră această dorinţă a domnului Plahotniuc să ajungă premier al Republicii Moldova?

Armand Goșu: „Aceasta trebuie să întrebăm nişte psihologi, nişte psihiatri, nişte psihanalişti ce s-a întâmplat în capul domnului Plahotniuc, care de multă vreme controlează domenii întregi de activitate din Republica Moldova: ba justiţie, ba nu ştiu ce alte domenii, Parlament, nu ştiu ce ministere, presă, felii mari din presă, dintr-o dată a zis că trebuie să iasă în faţă, trebuie să-şi asume şi vrea să facă istorie. Deci, chipul uman şi cum e construit Plahotniuc, poate, se visează un soi de Napoleon, oameni care fac istorie, care vor să-şi asume, să lase ceva în urmă. Numai că nu e timpul lor, de fapt nu a fost niciodată timpul lor. Ei sunt nişte accidente nefericite, mai degrabă, ale istoriei.”

Europa Liberă: Totuşi multă lume zice că anticipatele nu ar fi soluţia cea mai fericită pentru viitorul Republicii Moldova. Dumneavoastră ce credeţi despre un eventual scrutin parlamentar anticipat?

Armand Goșu: „E o situaţie politică, e o criză profundă politică, durează de luni şi luni de zile. Dacă vrem să rămânem în nişte limite rezonabile ale jocului democratic, trebuie să resetăm întregul sistem politic. Cum putem face această resetare? Doar prin alegeri.

Fără alegeri, sperietoarea pe care ne-o flutură unii şi alţii, că vine nu ştiu cine, care fuge cu Moldova în spate la Moscova, o duce la Kremlin lui Putin şi i-o îndeasă în buzunar, sunt prostii. Acestea sunt jocuri politicianiste mărunte la Chişinău, care vin să sperie anumiţi decidenţi la Bucureşti. Nu are unde să fugă cu Moldova. Rusia nu reuşeşte să-şi finanţeze, să-şi întreţină Transnistria, de unde bani pentru Moldova? Are ea destule bube în cap, destule probleme, cu siguranţă, Moldova nu îi mai trebuie.”

Europa Liberă: În depăşirea acestei situaţii de criză din Republica Moldova, are un rol aparte şi comunitatea internaţională? Poate să intervină sau decizia aparţine poporului suveran?

Armand Goșu: „Sigur că poporul suveran la urne vine şi alege, în cunoştinţă de cauză sunt mai puţini, dar în momente de criză există deja o lungă tradiţie în Republica Moldova a sfaturilor, nu aş numi intervenţii brutale, manipulă, pentru că nicio ambasadă, niciun stat nu-şi asumă o brutală intervenţie în treburile interne ale Republicii Moldova. Dar pentru a ţine Moldova totuşi aproape de Occident, într-o zonă, repet, destul de sensibilă, cum este estul Europei, într-un moment, iarăşi, extrem de sensibil, sigur că şi ambasadele străine au sfătuit şi au sfătuit de bine Preşedinţia şi instituţiile relevante din Republica Moldova. Poate că gestul şi atitudinea preşedintelui Timofti din ultima lună se explică şi prin aceste „sfaturi” care vin din partea ambasadelor occidentale, a partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova.”

Goşu trece în revistă şi câteva posibile scenarii ale evoluţiilor  guvernării de la Chişinău. Fiind de părere că cea mai bună soluţie  ar fi varianta în care intervin decisiv cancelariile occidentale prin ambasadele de la Chișinău în sprijinul lui Timofti, susținătorilor lui Plahotniuc li se atrage atenția că-și asumă riscul intrării Moldovei în colaps financiar și sub presiunea diplomaților străini se agrează o formulă de guvernare cu o mare coaliție PLDM, PDM și cei 14 foști comuniști, adunați în Platforma social-democrată, PL și deputații neafiliați (total 71 deputați), ce susține un guvern (politic sau tehnocrat) care să înceapă reforme pentru a debloca ajutoarele externe fără de care Moldova nu poate supraviețui. Doar sub presiunea constantă a ambasadelor străine de la Chișinău coaliția va putea rezista iar guvernul începe reformele. Ele ar trebui să debuteze cu scoaterea Justiției de sub controlul lui Plahotniuc, prin înlocuirea procurorului general și a celui anticorupție, reconstruirea din temelii a partidelor politice prin modificare legii de finanțare a acestora și demararea unei reale campanii împotriva marii corupției.

Cât despre alegerile anticipate, în acest moment ele sunt puțin probabile pentru că deputații nu doresc să plece acasă după doar un an de mandat, fără nici o perspectivă de a rămâne în jocul politic. Totuşi, potrivit lui Goşu,  anticipatele care în acest moment par improbabile   ar putea deveni  nu doar probabile ci și dezirabile spre sfârșitul primăverii sau în toamnă, în cazul în care politicienii de la Chișinău nu reușesc să creeze o coaliție politică funcțională și să aleagă viitorul președinte al republicii.

Analiza în întregime poate fi găsită pe contributors.ro