„Opinia publică are senzaţia palpabilă că Curtea Constituţională s-a prefăcut într-un jucător politic şi credibilitatea Curţii este pusă sub un mare semn de întrebare. Până la urmă esenţa deciziilor Curţii Constituţionale ţine în exclusivitate de jurisprudenţă şi nu de politică. Din păcate în Republica Moldova cam se observă o dezechilibrare a activităţii Curţii, anume spre factorul politic şi în detrimentul jurisprudenţei”, a menţionat Anatol Ţăranu.

Analistul politic a adăugat că această decizie a Curţii Constituţionale întoarce ţara în situaţia din anul 2001 care, într-un fel, mărgineşte cu ceea ce se numeşte absurditate. „Această decizie, de fapt, schimbă termenii ecuaţiei politice din Republica Moldova şi îi schimbă într-un mod radical. Dacă până acuma partidele, principalii actori politici îşi construiau poziţia politică, activitatea politică reieşind din anumite realităţi, acum, când aceste realităţi s-au schimbat radical, ei sunt nevoiţi din mers să schimbe politicile şi să aplice tactici noi categoric diferite de acele care erau în vigoare până nu de mult. Iar aici există bănuieli rezonabile că decizia Curţii a fost luată în concordanţă cu anumite interese”, a precizat directorul Politicon.

Anatol Ţăranu a mai spus că prin această decizie Curtea Constituţională a oferit un răgaz de timp celor de la guvernare care se aflau într-o situaţie destul de complicată. „Continuarea protestelor, repetarea protestelor într-o formă violentă erau mai mult decât posibile în condiţiile când preşedintele trebuia să fie ales în Parlament şi aceasta defavoriza simţitor situaţia partidelor de guvernământ. Acum ei au câştigat timp prin această decizie a Curţii Constituţionale şi au posibilitatea să-şi regrupeze forţele şi să încerce să găsească o formulă favorabilă lor din punct de vedere a alegerii viitorului preşedinte prin votul direct al poporului”, a subliniat analistul.

Curtea Constituţională a decis pe 4 martie, că modificările constituţionale din 2000 prin care s-a trecut la alegerea şefului statului în Parlament sunt neconstituţionale, iar următorul preşedinte al Republicii Moldova urmează a fi ales prin vot direct, universal, liber exprimat şi secret de către popor.

„Platforma a adresat mai multe mesaje, demersuri în adresa guvernări, de care nu s-a ţinut cont. Au fost înaintate mai multe revendicări, dar cei de la guvernare nu au reacţionat. Nu mi se pare normal ca într-o ţară democrată un guvern să nelijeze opinia cetăţenilor. Aşa că este normal să fie formată o alternativă politică”, a explicat Cozonac.

Cornelia Cozonac a precizat că Platorma „DA” doreşte ca viitoarea formaţiune politică să aibă susţinerea largă a tuturor cetăţenilor. „Platforma deja a lansat un apel către cetăţeni să prezinte CV-uri cei care vor să se implice într-o nouă guvernare. Sperăm ca la acest partid să adere nume grele, care nu s-au compromis. Se doreşte un partid care să lucreze pentru cetăţeni şi care va exista din donaţiile cetăţenilor”, a precizat Cozonac.

Anatol Ţăranu, directorul Centrului „Politicon”, a declarat în cadrul aceleiaşi emisiuni că este binevenită o alternativă politică. „Revendicările Platformei „DA” sunt simpatice pentru cetăţeni. Aceste revendicări reprezintă starea de spirit a cetăţenilor Republicii Moldova”,a declarat Ţăranu.